MEMORANDUM
Ne adresăm
autorităţilor statului şi clasei politice româneşti care decid
prezentul şi viitorul ţării să-şi îndrepte atenţia şi energia spre
problemele reale ale ţării şi ale poporului român.
Noi, românii din
Covasna, Harghita şi Mureş, din inima ţării, pe lângă problemele cu
care se confruntă toţi fraţii noştri de pe cuprinsul patriei, la
peste 90 de ani de la Marea Unire, încă ducem cu greu povara luptei
pentru păstrarea identităţii şi a fiinţei noastre naţionale.
Dorim să se
înţeleagă că în aceste trei judeţe trăim
peste 400.000 de români. Suntem urmaşii celor care secole de-a
rândul au înfruntat „cele mai aspre mijloace cu scopul de a ne
desfiinţa şi maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul
patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Topliţei Române.
În judeţele Covasna,
Harghita şi parţial Mureş din mijlocul României – pământ natal al
poporului român – cu cea mai mare densitate de cetăţi dacice şi
castre romane după Ţara Haţegului – se produce un fenomen
antieuropean de enclavizare nemaiîntâlnit în Europa. Comunitatea
maghiară se transformă într-o masă etnică închisă, blocată între
propriile frontiere mentale, obsesiv segregaţioniste.
An de an, cu paşi
mărunţi dar hotărâţi, fără oprelişti, s-a ajuns la crearea de facto
a unui stat în stat, cu imn, cu drapel, cu stemă. Numai orbii nu văd
şi răuvoitorii nu înţeleg direcţia în care se merge. Opinia publică
românească trebuie să înţeleagă faptul că probleme precum
separatismul, izolarea, a doua limbă oficială, discriminarea
românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor
din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.
Nesocotindu-se
spiritul conciliant al românilor, o parte a liderilor şi
formatorilor de opinie maghiari reiterează continuu sloganuri şi
practici iredentiste, anacronice şi medievale.
Protestăm împotriva
modului în care populaţia românească din zonă este nesocotită,
marginalizată şi tratată ca o populaţie aservită, neexistând
egalitate de şanse la obţinerea unui loc de muncă şi nici un
comportament civic prietenesc şi colaborare, ci doar unul de
intoleranţă şi exclusivism.
În mentalul colectiv al
comunităţilor româneşti din Arcul Intracarpatic sunt încă prezente
crimele şi nelegiuirile comise împotriva românilor sub stăpânire
maghiară, doar pentru vina că erau români, deportările şi înrolările
în detaşamentele de muncă forţată, dărâmarea samavolnică a
lăcaşurilor de cult ortodoxe şi greco-catolice, distrugerea a tot
ceea ce au fost monumente şi simboluri româneşti, în anii ce au
urmat Dictatului de la Viena şi cazurile de intoleranţă şi
discriminare de care au avut parte în timpul Regiunii Autonome
Maghiare.
Mult trâmbiţata autonomie
secuiască, în toate timpurile, a însemnat pentru românii din zonă
asuprire, umilinţe, intoleranţă, şi în cele din urmă asimilare. Sunt
toate acestea argumente pentru care nu vom putea rămâne indiferenţi
la aceste incitări periculoase, şi nu vom fi niciodată de acord
cu proiectul ce vizează autonomia pe criterii etnice a aşa-zisului
„ţinut secuiesc”.
Demersurile liderilor
maghiari pentru obţinerea autonomiei teritoriale sunt întreprinse cu
ignorarea totală a comunităţii româneşti, fapte care în fond
reprezintă acte de nepermisă aroganţă şi sfidare la adresa
locuitorilor care nu aparţin etniei maghiare din judeţele Covasna,
Harghita şi Mureş – şi totodată un atac la adresa unităţii
naţionale.
Majoritatea
discursurilor liderilor maghiari sunt astfel concepute ca şi când
istoria acestor meleaguri ar începe doar odată cu aşezarea secuilor
aici, ar fi fost făcută doar de aceştia, o istorie în care românii
nici nu ar fi fost şi nici nu ar mai avea ce să caute.
Românii din această
parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente
pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale
descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei
publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor
etnice maghiare.
De
aceea solicităm autorităţilor statului: Parlamentului României,
Preşedinţiei, Guvernului, precum şi întregii societăţi româneşti,
Patriarhiei, Academiei, mass-media, societăţii civile – să ia
atitudine şi să-şi exprime, public şi neechivoc, o poziţie tranşantă
referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste şi separatiste,
care atentează făţiş la unitatea şi suveranitatea statului şi
naţiunii române şi la existenţa noastră pe aceste locuri.
Ne îngrijorează
uşurinţa cu care s-a adoptat tacit de
Senatul României legea promovată de UDMR cu privire la
regionalizarea României, lege prin care se doreşte refacerea
formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii Autonome
Maghiare, şi a regiunii de nord-est a Transilvaniei, ruptă din
trupul ţării, prin Dictatul de la Viena.
Cerem
ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare
social-economică şi a unităţilor administrativ-teritoriale ale
ţării, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, în configurarea
acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator
de disfuncţionalităţi, discriminări şi subdezvoltare.
Solicităm Camerei
Deputaţilor şi Preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge
Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR şi
însuşită de Guvern, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea
bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub formula
autonomiei culturale.
Cerem Guvernului şi
Parlamentului să adopte cadrul legislativ care să asigure
respectarea statutului limbii române ca singură limbă oficială în
activitatea instituţiilor administraţiei publice locale. Se impune
adoptarea unor norme legale clare, imperative şi lipsite de echivoc
care să garanteze, sub sancţiune, înlăturarea abuzurilor
autorităţilor locale comise în aplicarea legii pe principiul că
„ceea ce nu este interzis de lege înseamnă că este permis”. În baza
acestui principiu limba română este pusă în plan secund, sau chiar
exclusă.
Solicităm
înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze toate
abuzurile şi discriminările la care sunt supuşi românii din cele
trei judeţe de către administraţia locală.
Cerem că prin lege,
să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să
evite abuzurile şi discriminările românilor de către autorităţile
locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de
reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile
decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.
Deoarece
autorităţilor administraţiei publice din judeţele Harghita şi
Covasna si patial Mures, persistă cu bună ştiinţă în condiţionarea
participării la concursul pentru ocuparea
unor posturi din administraţia publică, de cunoaşterea limbii
maghiare, solicităm identificarea şi sancţionarea persoanelor
vinovate, precum şi prevenirea perpetuării acestei practici
discriminatorii în activitatea autorităţilor administraţiei publice
locale.
Cerem
organelor în drept să interzică activitatea unor organizaţii
separatiste care, deşi sunt în afara legii, nefiind înregistrate
legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului
naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi
nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita şi parţial
Mureş, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a
aşa-zisului „ţinut secuiesc”.
Solicităm organelor
în drept să cerceteze şi să ia măsurile de rigoare împotriva
activităţii clandestine şi ilegale a organizaţiilor paramilitare de
tip fascisto-horthyst de pe teritoriul României.
Şi de
această dată chemăm din nou pe
concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare, considerând că
singura soluţie de convieţuire este buna înţelegere, bazată pe
respectul reciproc, în spiritul valorilor creştine şi europene, şi
nu separatismul şi enclavizarea. România a dovedit că este şi rămâne
patria comună a tuturor fiilor ei, pe care îi ocroteşte deopotrivă,
indiferent de etnia, naţionalitatea ori confesiunea lor, modelul
interetnic românesc fiind apreciat pe plan internaţional.
Adunarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
nu este îndreptată împotriva maghiarilor, ci atrage atenţia
autorităţilor centrale asupra necesităţii unei viziuni şi strategii
coerente administrativ-legislative, a unui plan de dezvoltare
economică a zonei, deoarece sărăcia este una din cauzele frecvente
ale unor situaţii conflictuale pe fond etnic.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş doreşte să
se manifeste în termenii contextului european, în care viitorul se
construieşte pe respect reciproc pentru identitate şi o construcţie
economico-socială comună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu