PROVINCIA. Document-memorandum 2002. Pro memoria

Descrierea proiectului PROVINCIA

Suplimentul urmeaza sa apara, concomitent, o data pe luna, in cele doua cotidiane regionale - Ziua de Ardeal (editia in limba romana) si Krónika (editia in limba maghiara), ambele ziare fiind nu doar "gazdele", ci si editorii lui. Fiecare numar va avea o tema unica, atat pentru colaboratorii romani, cat si pentru cei maghiari, articolele urmand sa se traduca, reciproc, pentru fiecare editie. Cei doi redactori responsabili, Alexandru Cistelecan si Gusztáv Molnár vor dispune de o autonomie completa fata de conducerile ziarelor. Problemele de administratie, tiparire si difuzare vor fi asigurate de cele doua cotidiane.

Publicatia nu se va rezuma la transmiterea unor valori culturale create intr-o anumita limba in mediul cultural paralel, conceput si perceput ca "altul" (desi nu va ignora nici aceasta modalitate de cunoastere si apropiere), ci va urmari cu prioritate crearea unui spatiu public comun romano-maghiar in Transilvania, interpretand constructiv traditiile si istoria comuna. Vor avea precadere acele abordari si concepte care sa permita construirea unei viziuni comune asupra principalelor aspecte ale traditiilor istorice, politice, culturale si civilizatorii, in ideea unui demers pozitiv asupra actualitatii, suplimentul facilitand confruntarea de idei bazata pe acceptarea unui limbaj si a unui sistem de valori impartatite de ambele comunitati.

Suplimentul nu-si propune sa propage un transilvanism desuet (si nici sa reactualizeze alte valori anacronice), conceput ca un surogat menit sa "inlocuieasca" identitatile. El vrea sa fie promotorul unor abordari pragmatice, constructive, fara prejudecati si reticente, propunandu-si sa dezbata cu franchete toate aspectele legate de convietuirea celor doua comunitati in cadrul statului roman.
 http://www.provincia.ro/rindex.html
«Noi, semnatarii prezentului document-memorandum, propunem partidelor politice, administraţiilor locale, liderilor marcanţi de opinie şi societăţii civile, spre dezbatere publică, următoarele idei referitoare la construcţia politică şi administrativă a unei Românii a regiunilor, în consens cu dezbaterea care se desfăşoară la nivel european despre viitorul Europei unite.


1. Propunerile de faţă au în vedere dezvoltarea armonioasă a României, ţinînd cont de identitatea istorică, economică şi social- culturală a regiunilor ei. În accepţiunea noastră, proiectul construcţiei regionale a României nu are nimic în comun cu secesionismul sau cu iredentismele de orice natură. De aceea, considerăm că orice abordare în acest sens este simplistă şi urmăreşte să deturneze diversionist discuţiile publice aprofundate şi responsabile despre viitorul ţării noastre raportat la experienţele europene. 


2. Participarea noastră în dezbaterea despre viitorul Uniunii Europene ca sistem federativ, unde regiunile constituţionale, precum Scoţia, Catalonia, Flandra, Valonia, Bavaria etc. ocupă un loc aparte, poate contribui la cunoaşterea mai precisă a acelei structuri instituţionale în care dorim să ne integrăm. Modelul regional, aşa-numitul nivel mijlociu de guvernare (meso-government), serveşte, în opinia noastră, redobîndirii identităţii noastre europene.


3. Considerăm drept principiu de bază al construcţiei regionale alocarea unor competenţe administrative şi politice entităţilor teritoriale şi nu comunităţilor naţionale sau etnice, acestea din urmă beneficiind, în modelul regional, de garanţii politice şi juridice pentru asigurarea intereselor lor specifice. 


4. Sistemul administrativ ultracentralizat, preluat aproape neschimbat după 1989, favorizează corupţia şi birocraţia şi amplifică lipsurile inerente ale administraţiei bazate pe unităţi mici, numeroase şi excesiv de costisitoare. Pe de altă parte, ideea descentralizării este conţinută într-un cadru conceptual juridic enunţat atît prin angajamentele internaţionale la care România este parte, cît şi prin elemente de armonizare europeană a legislaţiei interne.


5. Propunem o reformă administrativă care să redefinească statutul entităţilor teritoriale existente şi să introducă noi forme administrative şi politice. Construcţia acestora poate porni de la regiunile de dezvoltare sau de la provinciile istorice.


6. Propunem, din aceeaşi perspectivă, discutarea înfiinţării unor consilii regionale sau a parlamentelor provinciale localizate în reşedinţe regionale sau capitale provinciale.


7. Credem că, pe lîngă atribuţiile politice, economice şi culturale ale autorităţilor regionale, exercitate conform principiului subsidiarităţii şi al celorlalte norme uzuale în Uniunea Europeană, trebuie avută în vedere şi o descentralizare radicală a politicii informaţionale. Studiourile regionale de televiziune pot juca un rol deosebit în modelarea spaţiului public din regiunile României.


8. Asumarea pe baze civice a identităţilor regionale contribuie, în regiunile multietnice cum sînt Banatul, Transilvania sau Dobrogea, la formarea unei identităţi transetnice, prin care pot fi depăşite atît nostalgiile, temerile sau escaladările extremist-naţionaliste, cît şi naţionalismele voalate, care, de multe ori, se folosesc de o frazeologie civică şi democratică.


9. O nouă construcţie regională implică şi o nouă construcţie politică, ce nu se poate înfăptui fără o reformă constituţională, în consens cu principiile de bază ale constituţiei europene, în curs de elaborare.

10. Propunerile de faţă se bazează pe criteriile republicanismului, care înseamnă guvernare cu consimţămîntul celor guvernaţi, şi ale democraţiei participative. De aceea, orice decizie structurală trebuie să fie rezultatul unui referendum, organizat, după caz, la nivel regional sau naţional, după o discuţie publică de anvergură, în aşa fel încît populaţia să fie cu bună credinţă informată despre situaţiile similare europene şi despre şansele acestui tip de administraţie. 


Prezentul text a fost trimis Biroului Permanent al Parlamentului României, conducerilor Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal, Partidului Democrat, Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, şi urmează să fie trimis şi Parlamentului European şi Comitetului Regiunilor. 


Cluj, 8 decembrie, 2001




Semnează: 
Alexandru Antik – artist plastic
 Ágoston Hugó – publicist
Bakk Miklós – politolog
Mircea Boari – politolog 
Alexandru Cistelecan – critic literar 
Marius Cosmeanu – sociolog 
Caius Dobrescu – scriitor
Hadházy Zsuzsa – publicist
Molnár Gusztáv – politolog 
Ovidiu Pecican – istoric
Szokoly Elek – publicist 
Traian Ştef – scriitor
Daniel Vighi – scriitor

După 8 decembrie au aderat la Memorandum următoarele persoane:
Ágoston Vilmos – scriitor, Gödöllő, Ungaria
Ábrahám Endre-Csaba – student Politologie; Eger, Ungaria
Bakk Éva – medic, Tîrgu Mureş
Balázsi Gábor – PhD – cercetător, Northwestern University Medical Center, Chicago
Balogh Ágnes – student Drept, Universitatea Babeş–Bolyai, Cluj (UBB); Cluj
Bányai Péter – analist politic, Cluj
Bedő Olivér – student, Sfîntu Gheorghe
Benedek Sándor – student Politologie, UBB; Gheorgheni (jud. Harghita)
Bíró Béla – publicist, Sfîntu Gheorghe
Dr. Carmen Blina – medic, Timişoara
Lucian Bojin – avocat, Timişoara
Cristian Branea – asistent, UBB, Facultatea de Studii Europene; Cluj
Buja Béla Gergely – student Sociologie, UBB; Tîrgu Mureş
Bujdosó Ilonka-Éva – profesor pensionar, Oradea 
Alexandru Cozma – student, Engleză, Universitatea de Vest Timişoara; Timişoara
Czika Tihamér – student Drept, UBB, Sfîntu Gheorghe
Csoma Botond – absolvent Studii Europene, UBB; Cluj
Daday Csaba – licean, Oradea
Daday Zoltán – licean, Oradea
Daday Ildikó – inginer, Oradea
Daday Zsolt – inginer, Oradea
Dr. Reghina Dascălu – anglist, conferenţiar, Timişoara
Dănuţ Dinu – căpitan inginer, Piteşti
Demeter Attila – student Drept, UBB; Odorheiu-Secuiesc
Dénes Isván – profesor pensionar, Turda
Dénes Dezső – informatician, Cluj
Adrian Docea – student, ştiinţe Economice, UBB; Alba Iulia
Dr. Vasile Docea – istoric, conferenţiar, Timişoara
Andrei Dombi – profesor de limbă engleză, Cluj
Eva Dorca – inginer, Reşiţa
Smaranda Enache – filolog, Tîrgu Mureş
Fülöp László – student Istorie, UBB; Ocna de Sus, jud. Harghita
Géczy Levente – student Drept, UBB; Săcele, jud. Braşov
Gergely Szabolcs - student Filsofie, UBB; Odorheiu-Secuiesc
Gogolák Hrubecz Csongor – student Drept, UBB; Tîrgu Mureş
Dr. Ovidiu Grivu – medic, profesor, Timişoara
Dumitru Groşan – preot greco-catolic, Călineşti, jud. Maramureş
Claudiu Groza – jurnalist, Cluj
Hajdú Farkas-Zoltán – scriitor, Heidelberg, Germania
Joseph Hajdu – politician, Merrick, NY, USA
Haller István – coordonator program, Tîrgu Mureş
Háromi István – student medicina, Tg-Mureş; Sfîntu-Gheorghe
Horváth István – student Filozofie, Universitatea Creştină „Partium”, Oradea; Oradea
Horváth László – absolvent Fizică, UBB; Tîrgu Mureş
Dr. Kakucs Lajos – istoric, Rüsselsheim, Germania
Kispál Attila – student Arte Plastice; Sfîntu Gheorghe
Radu Macrinici – dramaturg, Sfîntu Gheorghe
Magyar Hunor Tihamér – student, Cluj; Tîrgu-Mureş
Doru Mareş – scriitor, Sfîntu Gheorghe 
Markó Lehel – student, Geneva, Braşov
Mayer Elga – filolog Bucureşti
Radu Mârza – istoric, Cluj
Viorel Micheş – instrumentist, Cluj
Mikló Sándor – student Informatică, UBB; Tărcaia, jud. Bihor
Radu Motoca – doctorand Filosofie, Roma; Aleşd, jud. Bihor
Mircea Munteanu – Tîrgu Mureş
Mózes Pál – inginer silvic, Oradea
Nagy Pál - ifjúsági szervezetvezető, Székelyudvarhely
Lucian Nastasă – istoric, Cluj
Ruxandra Nazare – istiric, Braşov
Dr. Nemes Mária – medic primar, Tîrgu Mureş
Orendi István – întrprinzător, Cluj
Parászka-Ferencz Boróka – profesor, Miercurea Ciuc 
Radu Pop – inginer, Kichener, Canada
Rea-Silvia Pop – absolvent Studii Europene, UBB; Cluj
Cristian Popa – jurnalist, Cluj
Pozsony János Csaba – student Ştiinţe Politice, UBB; Sfîntu Gheorghe
Plugor Magor – doctorand, Cluj; Sfîntu-Gheorghe --Szeged
Andrei Roth – analist-programator, Cluj
Sándor József – medic, Zalău
Sebestyén Zita – jurnalist, Cluj
Simo Imre Géza – inginer al protecţiei mediului, Vlahiţa, jud. Harghita
Adrian Simon – absolvent Ştiinţe Politice, Universitatea Oradea; Biharia, jud. Bihor
Răzvan Soporan – student Filozofie, UBB; Cluj
Sopronyi Róbert – student Drept, UBB; Zalău
Szakács Ferenc Sándor – doctorand, Sociologie, Roma; Tîrgu Mureş
Szűcs Attila – inginer informatician, Oradea
Marius Tabacu – jurnalist, Cluj
Tar Elek – student, Politehnică, Cluj; Cîmpia Turzii
Tatár Aladár – student, ecologie, ELTE, Budapesta; 
Tătar Vasile-Gheorghe – pensionar, Baia Mare
Tófalvi Márta – student Drept, UBB; Odorheiu-Secuiesc
Tófalvi Zoltán – jurnalist, Tîrgu Mureş
Cezar Trante – informatician, Budapesta
Dr. Vasile V. Trif – Australia
Venczel Enikő – traducător, Cluj
Verbiţchi Réka – student Istorie, UBB; Cluj
Veér István-János – pensionar, Oradea
Visky András – scriitor, Cluj
Wrábel Judit – profesor, Budapesta
Wrábel Zoltán – economist, Budapesta
Wrábel Zoltán Zsolt – expert financiar, Budapesta
Zahorán Csaba – student, Istorie, ELTE, Budapesta
Augustin Zeriu – cercetător ştiinţific, profesor, Cluj
»