Ficțiunea numită Ținutul Secuiesc. O invenție post-decembristă.
O FANTOMA BANTUIE ARDEALUL : TINUTUL SECUIESC ! S-a dezlantuit , in presa maghiara din Romania , o intreaga “turbulenta” vecina cu paranoia in jurul demersurilor iredentiste si mai ales revizionist-sovine pe tema unei fantome:”Tinutul Secuiesc”! Acestea au fost declansate
de personaje politice radicale, ca fostul episcop raspopit Tokes
Laszlo,sau,mai nou, cativa lideri secui din judetele Covasna si
Harghita, socotiti din generatia noua de politicieni udemeristi, Dar
crescuti in aceiasi nevroza colectiva a revendicarilor teritoriale
,intretinute iresponsabil de la Budapesta ! A conduce revansard o organizatie politico-civica in plin secol XXI ,ca pe un automobil de epoca,privind doar inapoi,spre Tratatul de pace de la Trianon,sau readucand in actualitate abuzivul Diktat de la Wiena , înseamna sa ramai mereu în afara istoriei,intretinând un conflict artificial ce poate genera conflicte tragice.
Scaunele secuiești au fost intodeauna doar unități separate de administrare judecătorească (nu comitate administrative!) ale secuilor din Principatul autonom Transilvania, menționate începând cu secolului al XIV-lea.Nu mai vorbim ca dupa infrangerea catastrofala de la Mohacs , practic aproape doua secole (!) Ungaria a disparut de pe harta Europei , iar capitala Buda nu ramasese decat un pashalic al Turciei ! Abia in anul 1867,dupa “instituirea norocoasa” a dualismului austro-ungar , autoritățile maghiare de la Budapesta au decis desființarea scaunelor secuiești, iar în locul lor au apărut mai multe comitate (vármegyék), unde secuii au fost redistribuiți.Si atunci n-a miscat nimeni in front,n-a cartit nimeni impotriva autoriatii de stat,desi atunci secuii chiar erau o populatie distincta fata de unguri,cu multe traditii specifice si viata comunitara proprie,
Cele şase Scaune Secuieşti erau : Scaunul Mureș, Scaunul Odorhei (Tileagd), Scaunul Ciuc, Scaunul Sepsi, Scaunul Chizd și Scaunul Orbai. Cele trei din urmă s-au unit sub nume de “Trei Scaune”.(denumite Haromszek). DECI,Nicodata NU a existat ,ca unitate administrativa, “TINUTUL SECUIESC”! In scopul viabilitatii unei “formule” de administrare inexistenta , doctrinarii lui Tokes si ideologii udemeristi tot fac trimitere la Proiectul de reorganizare a Austro-Ungariei , publicat (doar ca o SUPOZITIE de ordin privat a unui cercetator!) în anul 1906 de Aurel C. Popovici, intitulat Statele Unite ale Austriei Mari, prevedea (in CADRUL INDEPENDENTEI Transilvaniei!) ca “Scaunele secuiești” să fie una din cele 15 “țări” alcătuitoare ale confederației.
Scaunele secuiești,separate , ca unitati administrative, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș; în afara acestei zone, cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Arieșului)
Scaunele secuiești, inițial șapte la număr, apoi cinci (prin constituirea celor Trei Scaune în unul singur)Dar acestea,ca unitati de administratie chiar si separate, au fost desființate în anul 1876, odată cu Reforma administrativă a Regatului Ungariei, în sensul extinderii organizării comitatelor la nivelul întregului stat.
Teritoriul fostelor scaune secuiești nu a avut si nu are nici în prezent un statut administrativ deosebit de mulțimea de ținuturi istorice românești, deci are doar administrație publică de tip județean.
Există o mișcare pentru a crea o regiune autonomă secuiască în această zonă, mișcare afiliată la Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) al minorităților maghiare din Slovacia, Serbia, Ucraina, România și Croația, condusă de pastorul László Tőkés.
Potrivit recensământului din anul 2002, în județele Harghita, Covasna și Mureș trăiau 668.471 de maghiari (59,2%), dintr-o populație totală de 1.129.522 de locuitori. În județele Covasna și Harghita, etnicii maghiari formează o majoritate de 73,8% și respectiv 84,1%.
Cea mai mare comunitate maghiară din România, alcătuită din 70.108 etnici maghiari (2002), este localizată în municipiul Târgu Mureș, alături de 75.553 români (2002). Târgu Mureș, cu un total de 150.041 locuitori (2002), este cel mai important oraș al celor trei județe și al șaselea ca mărime din Transilvania.(d.d.r.)
Scaunele secuiești au fost intodeauna doar unități separate de administrare judecătorească (nu comitate administrative!) ale secuilor din Principatul autonom Transilvania, menționate începând cu secolului al XIV-lea.Nu mai vorbim ca dupa infrangerea catastrofala de la Mohacs , practic aproape doua secole (!) Ungaria a disparut de pe harta Europei , iar capitala Buda nu ramasese decat un pashalic al Turciei ! Abia in anul 1867,dupa “instituirea norocoasa” a dualismului austro-ungar , autoritățile maghiare de la Budapesta au decis desființarea scaunelor secuiești, iar în locul lor au apărut mai multe comitate (vármegyék), unde secuii au fost redistribuiți.Si atunci n-a miscat nimeni in front,n-a cartit nimeni impotriva autoriatii de stat,desi atunci secuii chiar erau o populatie distincta fata de unguri,cu multe traditii specifice si viata comunitara proprie,
Cele şase Scaune Secuieşti erau : Scaunul Mureș, Scaunul Odorhei (Tileagd), Scaunul Ciuc, Scaunul Sepsi, Scaunul Chizd și Scaunul Orbai. Cele trei din urmă s-au unit sub nume de “Trei Scaune”.(denumite Haromszek). DECI,Nicodata NU a existat ,ca unitate administrativa, “TINUTUL SECUIESC”! In scopul viabilitatii unei “formule” de administrare inexistenta , doctrinarii lui Tokes si ideologii udemeristi tot fac trimitere la Proiectul de reorganizare a Austro-Ungariei , publicat (doar ca o SUPOZITIE de ordin privat a unui cercetator!) în anul 1906 de Aurel C. Popovici, intitulat Statele Unite ale Austriei Mari, prevedea (in CADRUL INDEPENDENTEI Transilvaniei!) ca “Scaunele secuiești” să fie una din cele 15 “țări” alcătuitoare ale confederației.
Scaunele secuiești,separate , ca unitati administrative, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș; în afara acestei zone, cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Arieșului)
Scaunele secuiești, inițial șapte la număr, apoi cinci (prin constituirea celor Trei Scaune în unul singur)Dar acestea,ca unitati de administratie chiar si separate, au fost desființate în anul 1876, odată cu Reforma administrativă a Regatului Ungariei, în sensul extinderii organizării comitatelor la nivelul întregului stat.
Teritoriul fostelor scaune secuiești nu a avut si nu are nici în prezent un statut administrativ deosebit de mulțimea de ținuturi istorice românești, deci are doar administrație publică de tip județean.
Există o mișcare pentru a crea o regiune autonomă secuiască în această zonă, mișcare afiliată la Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) al minorităților maghiare din Slovacia, Serbia, Ucraina, România și Croația, condusă de pastorul László Tőkés.
Potrivit recensământului din anul 2002, în județele Harghita, Covasna și Mureș trăiau 668.471 de maghiari (59,2%), dintr-o populație totală de 1.129.522 de locuitori. În județele Covasna și Harghita, etnicii maghiari formează o majoritate de 73,8% și respectiv 84,1%.
Cea mai mare comunitate maghiară din România, alcătuită din 70.108 etnici maghiari (2002), este localizată în municipiul Târgu Mureș, alături de 75.553 români (2002). Târgu Mureș, cu un total de 150.041 locuitori (2002), este cel mai important oraș al celor trei județe și al șaselea ca mărime din Transilvania.(d.d.r.)
Prof. Dumitru RUJAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu