Diana Şandor. Gheorge Popa-Lisseanu. Bio-bibliografie

Unul dintre termenii care descriu cel mai bine un popor este cultura sa şi influenţele ei asupra altor popoare. Importanţa ei ca întreg, indiferent de modalităţile de abordare, nu poate fi pusă la îndoială. În acest sens, Lucian Blaga afirmă că omul nu poate evada din sfera culturii întrucît i-ar afecta calitatea de om: “Exodul din cultură ar duce la abolirea umanităţii ca regn[1]”.Înşuşi, poporul roman nu poate face excepţie de la această regula nescrisă. Ţara noastră a ieşit în lume cu o cultură frumos conturată. Poate nu întîmplător, acum, cînd criza economică ne apasă tot mai tare, căutăm să privim, adînc, în noi înşine, să forăm în zestrea colectivă după valorile spirituale pe care le avem.Tocmai de aceea ar fi binevenită ideea ridicării unui Panteon Naţional. Un spaţiu infim de mic din punct de vedere material dar infinit de mare spiritual care să găzduiască sub cupola ei marile valori ale culturii şi vieţii publice din România.Desigur, ar fi multe nume sonore care ar putea lumina acest panteon, cunoscute atât în ţară cît şi în străinătate. Alături de aceste personalităţi marcante destinului cultural românesc, ar putea sta la loc de cinste şi nume mai puţin sonore dar care prin activitatea lor au fost adevaraţi promotori ai culturii româneşti, influenţând, prin creaţiile lor, personalităţi de marca. Un astfel de exemplu ar fi eminentul filolog clasicist dar şi istoriograf de marcă, modestul dar doctul Gheorge Popa-Liiseanu. 

Gheorge Popa-Lisseanu s-a născut la 2 octombrie 1866 în localitatea Lisa din judetul Braşov, localitate al cărui nume şi-l va alipi la numele de familie, Lisseanu.Avându-i ca profesori pe B.P. Hasdeu şi G.Dem. Teodorescu a simţit chemarea cunoaşterii.  Şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării, petrecând mult timp în arhive, unde a identificat şi apoi publicat, materiale cu privire la daci şi teritoriile acestora precum şi texte medievale latine şi greceşti de până la constituirea formaţiunilor statale româneşti.Gheorghe Popa-Lisseanu a a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti, ulterior devenind profesor de latină la liceele „Sf. Sava”, „Matei Basarab” şi „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti. 

Va deţine pe parcurs funcţiile de inspector şcolar (1914), director general al învăţământului secundar (1919), precum şi de consilier tehnic în Ministerul Instrucţiunii Publice (1922-1928).Între anii 1928 – 1931 va fi profesor la Secţia PedagogicăUniversitară. În 1919 devine membru correspondent al Academiei Române, între 1922 şi 1927 e deputat liberal, vicepreşedinte al Camerei în 1924. Colaborează la “Banatul”În tot acest timp istoricul va colabora şi cu marile ziare ale timpului „Banatul”, „Graiul românesc”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Reînvierea”, „Universul” s.a. promovându-şi crezul istoric.[2]Gheorghe Popa-Lisseanu va trece la cele veşnice la 14 mai 1945, la vârsta de 79 de ani, lăsând dupa el o imensă comoară pentru neamul românesc, din păcate puţin cercetata ![3]Pe parcursul vieţii, a susţinut munca de tipărire a izvoarelor istorice, concretizată în editarea următoarelor lucrări: Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco- Romanorum (15 volume); Românii în izvoarele istoriei medievale; Dacii în autori clasici (2 volume).

O preocupare constantă a savantului Gheorghe Popa – Lisseanu a constituit-o studiile privitoare la continuitatea populaţiei autohtone la nordul Dunării după retragerea aureliană (Continuitatea românilor în Dacia. Dovezi nouă); Cetăţi şi oraşe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogiei).Popa-Lisseanu este autorul  mai multor  monografii referitoare laInsula Şerpilor, Basarabia, Drâstot – Silistra, Viaţa şi opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Gh. Bogdan Duică).S-a aplecat, în cercetările sale şi asupra unor aspecte mitologice (Urme de sărbători păgâneşti; Mitologia greco-romană în lectură ilustrată, (2 volume); Legende şi poveşti antice).Preocupările filologice şi pedagogice s-au materializat în lucrările:Versificaţiunea latină; Prosodica şi Metrica; Istoria literaturii latine, Antologie şi Crestomaţie; Studii pedagogice; Limbile clasice în învăţământul secundar şi metodica lor; Manuale de limba latină şi de limba greacă etc. 

A tradus din limba latină şi greacă  în limba română, mai multe lucrări printre care: Plinius; Corespondenţă cu împăratul Traian; Apuleius; Amor şi Psyche; Lucian, Toxaris sau Prietinia; Cicero, Discursul pentru Archias; Platon, Vergilius, Xenofon etc,traduceri apărute în   “Biblioteca autorilor clasici greci şi romani” şi în “Biblioteca textelor clasice greceşti şi latineşti”.

Apropiindu-se de  istoria  românilor din fostelor scaune secuieşti, Gheorghe Popa-Lisseanu, publică lucrările: Secuii şi secizarea românilor, apărută la Bucureşti, la Tipografia ziarului Universul, în 1932 (iar apoi în limbile franceză şi maghiară), Date referitoare la  maghiarizarea românilor, la aceiaşi editură, în 1937 şi Originea secuilor şi secuizarea românilor, apărută la Editura Societăţii Transilvania, Bucureşti, 1941. 

          

Bibliografia lucrărilor sale cuprinde:

1.     Tabele cerate, studiu de arheologie, Bucureşti, 1890

2.     Poesia populară la români, 1894

3.     Metrica versurilor lirice ale lui Horaţiu, 1895

4.     Flora şi Florile, studiu de mitologie populară, 1899

5.     Proiectul de programă a limbii latine în gimnazii şi licee, 1899

6.     Învăţământul în limba latină în gimnaziu şi liceu, 1904

7.     Urme de sărbători păgâneşti, 1907

8.     Cultura română în lectura ilustrată. Manual pentru studiul limbii latine clasa IV-a gimnasială ( nouă  ediţii apărute între anii  1910-1927)

9.    Cultura română în lectură ilustrată. Manual pentru studiul limbii latine clasa III-a gimnasială (10 ediţii  apărute între 1910-1927)

10.  Gramatica limbii latine. Morfologia, retorica şi noţiuni de stilistică. Clasa  V liceală şi următoarele ( şapte ediţii apărute între anii 1912-1926)

11.  Încercări de monografie asupra cetăţii  Dârstorul-Silistra cu două hărţi şi ilustraţiuni, Bucureşti, 1913

12.  Cetăţi şi oraşe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogei cu o hartă şi 22 ilustraţiuni, ediţia  a-I-a, 1914, ediţia aII-a, 1921

13.  Mitologia greco-romană în literatura ilustrată,  vol. I-II, 1919-1926

14.  Noţiuni elementare de limbă elenă. Clasa VII liceală, 1920

15.  Noţiuni elementare de versificaţiune latină. Prosodica şi Metrica, 1921

16.  Basarabia. Privire istorică, 1924

17.  Romanica. Studii istorice, filologice şi arheologice, 1925

18.  Viaţa şi opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Gh. Bogdan Duică, 1925

19.  Studii pedagogice. Limbile clasice în învăţământul secundar şi metodica lor,în Biblioteca Pedagogică nr. 45, 1925

20.  Un manuscris al gramaticii româneştia lui I. Eliade Rădulescu, în Academia Română, Lucrările secţiunii literare, Tom III, 1925

21.  Legende şi poveşti antice. Preluate după autori greci  şi romani (cu 36 stampe şi ilustraţiuni), 1926

22.  Limba greacă. Pentru clasa VII-a liceală, Ediţia I-a, 1926

23.  Istoria literaturii latine pe bază de texte (Antologie şi crestomaţie), 1928

24.  Secuii şi secizarea românilor, 1932

25.  Sicules et Roumains. Un proces de denationalisation, 1933

26.  Românii în poezia medievală, în Izvoarele istoriei românilor, vol.III,

27.  Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco- Romanorum (15 volume, apărute între anii 1934 şi 1939);

28.   A szekely es a romanok szekelysitese (Secuii şi secuizarea românilor), traducere dr. Kendy Sandor, 1936

29.  Date referitoare la  maghiarizarea românilor,  1937

30.  .Românii în izvoarele istoriei medievale (1939);

31.  Originea secuilor şi secuizarea românilor, 1941 

32.  Dacii în autori clasici (2 volume, 1943).

33.  Continuitatea românilor în Dacia. Dovezi nouă,1941

34.  Legenda Sfântului Dumitru de la Tesalonic, în  “Arhiva Românească”, tom VII, 1941

Simpla enumerare a titlurilor lucrărilor purtând semnătura  lui Gheorghe Popa-Lisseanu  ne vorbeşte  elocvent despre vasta activitate cărturărească desfăşurată de ilustru  cercetător,  timp de peste 60 de ani. O recunoaştere a operei sale o reprezintă  şi alegerea ca  membru corespondent al Academiei Române (7 iunie 1919). [4] 

*Articol publicat şi în revista Familia Română, an 15., nr. 4 (55), decembrie 2014.[1] 

Bibliografie

Blaga, Lucian, Trilogia valorilor, în Opere, vol. 10, Editura Minerva, Bucureşti, 1987

Dicţionarul general al literaturii române, P/R, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006

Popa-Liiseanu, Gh., Originea secuilor şi secuizarea românilor, Editura Pur şi Simplu, Bucureşti, 2003

Dr. Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române – Dicţionar, Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003 http://kolokyntos.blogspot.ro/2013/12/un-mare-istoric-roman-uitat-din-pacate.html, 

Blaga, Lucian, Trilogia valorilor, în Opere, vol. 10, Bucureşti, Editura Minerva, 1987,  p. 510

[2] Dicţionarul general al literaturii române, P/R, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2006, p. 336

[3] http://kolokyntos.blogspot.ro/2013/12/un-mare-istoric-roman-uitat-din-pacate.html, consultat la 23.05.2014

[4] Popa-Liiseanu, Gh., Originea secuilor şi secuizarea românilor, Bucureşti, Editura Pur şi Simplu, 2003, p. 22