marți, 15 noiembrie 2016

Vasile Lechințan, Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu Mureş

Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu Mureş


Conform ultimei menţiuni din Cartea funciară, de dinainte de aşa-zisa „retrocedare”, menţiune din anul 1906, proprietare sunt „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”, traducere din limba maghiară a denumirii proprietarului de către subsemnatul, deoarece până în anul 1947 nu s-a mai făcut nicio inscripţie în cartea funciară a acestui imobil, deşi trebuia să se facă o inscripţie de către statul român în perioada interbelică şi să se menţioneze proprietarul în limba română, conform cel puţin  DECRET-LEGE Nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Aşadar, proprietar este, conform inscripţiei din 1906 (!), „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”. Denumirea este ad-hoc făcută, dar să o luăm ca atare. Prin analogie, arătăm că o fundaţie românească de la Budapesta de dinainte de Marea Unire din 1918 (nerestituită nici acum de statul ungar) se numea – conform testamentului marelui Mecena Emanuil Gojdu - „Fundaţiaunea lui Gojdu”, înfiinţată în 1869, cu o avere uriaşă. „Fundaţiunea lui Gojdu” nu era nicidecum proprietatea fondatorului Emanoil Gojdu, nu era înscrisă în cartea funciară pe numele fondatorului, deşi în titlul fundaţiei se scria pronumele posesiv LUI. Această fundaţie avea deja personalitate juridică proprie, nu era proprietatea nimănui.
 În cazul proprietarului  numit „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”, situaţia este identică cu „Fundaţiaunea lui Gojdu”, prenumele posesiv ALE nu indică nicidecum că aceste fonduri sunt/erau proprietatea Statusului Romano-Catolic Ardelean, şi nicidecum nu erau înscrise în cartea funciară a acestei organizaţii laico-religioase pe care nu a recunoscut-o în 1932 nici statul Vatican, zicându-i „aşa-zisul Status Romano-Catolic Ardelean”.
Rămâne în istoria României de după 1989 una dintre cele mai mari enigme modul cum comisia guvernamentală de retrocedare şi justiţia română nu au cerut Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia dovada proprietăţii Statusului Romano-Catolic Ardelean asupra acestor fonduri publice mari create de Maria Tereza pe baza cărţii funciare a acestui Status sau a acestei Episcopii şi nu după denumirea fondurilor, care este cu totul altă problemă. Este una dintre cele mai mari curse în care au căzut „retrocedatorii”, de fapt împroprietătorii, ieşind astfel din legalitate, nemaivorbind de cei care au reclamat proprietatea.
De ce s-a scris, totuşi, în denumire - bineînţeles abuziv, pentru că fondurile/fundaţiile amintite nu s-au constituit nicidecum cu acest apendice – „ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”?.  Pentru că au fost o perioadă într-adevăr ale Statusului Romano-Catolic Ardelean, dar nicidecum în proprietate, ci în administrare.
Într-o veselie exuberantă, de mari ctitori ai reaşezării dreptului istoric de proprietate după comunism, comisia guvernamentală de retrocedare de la Bucureşti şi justiţia română au împroprietărit – acesta este termenul exact -  Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia cu numeroase imobile în numele Statusului amintit, atât în Cluj, cât şi în Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Alba Iulia şi în alte centre ale Transilvaniei, jignind astfel profund pe românii transilvăneni, confiscându-le astfel dreptul la nişte averi istorice comune ale românilor, maghiarilor, saşilor, etc, confiscându-le dreptul la istorie şi reaşezând în drepturi constituţia medievală a Transilvaniei prin aceste împroprietăriri a unor bunuri la care ei, românii,  să nu mai aibă niciun drept.
Nu ne rămâne poate decât să mulţumim acestor instituţii ale statului român pentru că abia acum s-a legitimat faptul că groaznicul sistem medieval al Transilvaniei, de la 1437 la 1848, apoi al Ungariei şovine de la 1867 la 1918 şi de la 1940 la 1944, - din cauza opresiunii căruia şi acum suferim - i-au fost legalizate jaful pe care l-au făcut asupra românilor.
În urma acestor legalizări, copiii români au fost scoşi din centrele oraşelor transilvane, cei de la Odorheiu Secuiesc au fost alungaţi primii, apoi treptat purificarea continuă şi putem aştepta Centenarul Marii Uniri cu aceste evenimente „minunate”, mai bine zis de minunea lumii civilizate. Urmează acum să ni se interzică până şi iubirea noastră faţă de trecutul acestor imobile – averi comune tuturor etniilor - unde au învăţat un Şincai, un Maior, un Avram Iancu şi alţi mari reprezentanţi ai istoriei noastre naţionale.
Vasile LECHINŢAN
 

Comentariu Dan Culcer: Procuratura României va trebui să se auto-sesize pentru a anula toate deciziile ilegale de «retrocedare» de acest tip. Iar persoanele sau instituțiile care au facilitat abuzurile să fie trase la răspundere administrativă pentru incompetență și abuz, iar pe linie penală persoanele responsabile să fie judecate, cu o încadrare juridică corectă.

duminică, 13 noiembrie 2016

Editura Kriterion, cea mai importantă instituţie culturală minoritară din Europa de Est, sărbătoreşte 45 de ani de la înfiinţare.




Editura Kriterion, cea mai importantă instituţie culturală minoritară din Europa de Est, sărbătoreşte 45 de ani de la înfiinţare.
Institutul Cultural Român, Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureşti, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi Asociaţia Domokos Géza vă invită pe 18 şi 19 mai la un colocviu despre tumultoasa istorie a acestei instituţii culturale.

Luni, 18 mai 2015, de la ora 17.00 va avea loc la sediul Institutului Cultural Român o dezbatere dedicată dialogului intercultural iar marţi, 19 mai, de la ora 10.00, la sediul Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureşti vor fi prezentate rezultatele cercetărilor privind fenomenul Kriterion în perioada comunistă-supravegherea intelectualilor maghiari de către securitate.

Editura Kriterion a fost înfiinţată în decembrie 1969, ca instituţie de cultură pentru minorități, iar începând cu 1 ianuarie 1970 a publicat în limbile naţionalităţilor din România volume de beletristică, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale şi istoria artei. În 1971, prin traduceri în limba română, a facilitat accesul cititorilor români spre cele mai valoroase opere ale literaturilor celorlalte naţionalităţi din România.

Colocviul îşi propune să ofere o imagine de ansamblu asupra vieţii editoriale, a strategiei conducerii şi funcţionarii Kriterion în perioada 1970-1990. Vor fi invitați foști redactori ai editurii, personalități culturale din România și cercetători.

Program

LUNI, 18 MAI 2015
Institutul Cultural Român, București

17.00 – 17.15: Cuvânt de deschidere: Sergiu NISTOR, consilier prezidențial, Departamentul Cultură, Culte și Centenar, Administrația Prezidențială, și Mihály Zoltán NAGY, vicepreședinte Institutul Cultural Român

Panelul: Identitate și dialog cultural
17.15 – 19.00: Colectivul Kriterion (Redacția „limbilor mici” /alte minorităţi decât cea maghiară, Publicații multilingve, Traduceri-traducători, Triada autori-redactori-traducători). Au confirmat prezența: Baki Ymeri, Dagmar Maria Anoca, Yusuf
Nevzat, Gheorghe Sarău, Emin Emel, Iulia Deleanu, Octavia Nedelcu, H. Szabó Gyula.
Moderator: Elena DIATCU-SCHMIDT


MARȚI, 19 MAI 2015
Locația: Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București (str. Gina Patrichi nr. 8)

10.00 – 10.15: Cuvânt de deschidere: E.S. ZÁKONYI Botond, ambasadorul Ungariei la București, și KÓSA András László, directorul Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București

Panelul I: Prezentarea rezultatelor cercetărilor „Kriterion”
10.15 – 10.45: NOVÁK Csaba Zoltán: Intelectuali maghiari în vizorul Securității în perioada Ceaușescu. Dosarul Géza Domokos
10.45 – 11.15: BARTHA Katalin-Ágnes: Kriterion – concepții, programe, practică
10.45 – 11.15: LŐRINCZ D. József: Kriterion în oglinda filajului fostei Securități

Panelul II: Organizare culturală
11.40 – 13.00: Despre relaţia editură-autori- cititori (Lansări de carte, Întâlniri scriitori-cititori, Texte „codificate" și cititorii acestora, Relații internaționale și difuzarea cărții)
Moderator: Elena Diatcu-Schmidt



luni, 26 septembrie 2016

Boc, tartorele retrocedărilor ilegale la Cluj Napoca

Boc, tartorele retrocedărilor ilegale la Cluj Napoca

Boc a pus pe tavă ungurilor patrimoniul imobiliar al Clujului 
Tot ce românii au câștigat cu sănge în Cluj Napoca, Boc a risipit in nenumaratele lui mandate la Primărie !
Imagini pentru primaria cluj
https://www.armataromaniei.ro/armata/1/141113432694582620931708046083
Pentru imobilele retrocedate „gospodarul” boc plătește milioane de euro unmgurilor deveniți proprietari, ca românii să nu fie scoși în strada din facultăți, școli, licee, spitale, grădinițe ! Până când…?
Se așteaptă doar semnalul…
Se pregatește instaurarea monarhiei și retrocedarea Transilvaniei către Ungaria, conform înțelegerii stipulate în Declarația de la Budapesta din 1989, printre ai cărei semnatari – majoritatea evrei kazari și unguri – se numară și fostul “rege” Mihai. Pactul stipulează clar: Transilvania în schimbul coroanei!

Este vorba de eliminare fizica, de fagocitarea și asimilarea organică a adversarului. Nu există națiune pe Pământ pe care kazarii să o urască atât de mult ca și pe români – singurul popor NASCUT CRESTIN! Ritualul cere sa bei sangele învinsului și să-i mănânce organele – mai știți cum își plăteau proștii biletele la festivalul “Untold” de la Cluj, “donând” sânge? Felicitări – tocmai ați imbogățit baza de date cu bio – compatibilitățile. V-au cerut si numele, nu-i asa?  Pentru boc merită…Copii tâmpiti și parinții lor votanți de boc.
Imagini pentru boc paszkany
De departe Boc este cel mai mare trădător de țară din Ardeal. Oculta evreo-masonică i-a speculat dorința de parvenire, foamea neostoită de înavuțire a pseudoțărănușului penticostal, slab înzestrat de natură, opincar din Răchițele dispus să calce totul în picioare pentru binele și confortul lui, soției, celor două fiice și prin centrifugare a potopului de rude sărace doritoare și ele de câte un os de ros de la masa îmbuibatului.
Imagini pentru boc retrocedari
Personaj de paie, impins la inaintare de oligarhul Paszkany Arpad, reprezentanul intereselor  altor magnați financiari de talia lui Soros, Boc a acceptat în deplină cunpștință de cauză să le facă jocurile și le-a pus Clujul la picioare, asta însemnând tot, de la girul dat retrocedărilor masive către urmași de grofi, nobili, asociații, reprezentanți ai cultelor maghaire până la modifcări de carte funciară, întabulări dubioase, asocieri și afaceri imobiliare defavorabile românilor din Cluj.
Imagini pentru boc paszkany
Pe votanții lui Boc nu i-a dus nici atâta mintea să se întrebe ce interese o fi având Paszkany de i-a plătit politrucului pitic, oficial sau neoficial, campaniile electorale sau de ce boc a băgat primăria in tot felul de asocieri și parteneritate cu firmele lui Paszkany, afaceri extrem de păguboase pentru municipalitate, recte, clujeni, recte, români, care s-au soldat cu un șir lung din procese, evident pierdute de primăria lui boc, totul mirosind a intenție, a plan bine pus la punct dianinte, a mașinării  prin care hectare întregi, terenuri ale primăriei să ajungă, chipurile, sub formă de despăgubiri, pentru așa zise clauze nerespectate din contracte (ex studii de fezabilitate neefectuate, bla, bla,)  în imperiul imobiliar a lui Paszkany și a altor baroni.
Imagini pentru boc paszkany
http://www.cotidianul.ro/emil-boc-tunuri-driblinguri-si-falsuri-la-primaria-din-cluj-182824/
Un întreg aparat de funcționari, judecătoare, lucrători în administrație, poliție, servicii secrete au creat paravanul în spatele căruia s-au derulat cele mai mari tranzacții și afaceri ascunse de ochii lumii, rețea care a pus la punct și propaganda regionalistă, autonomistă și separatistă, tința ei fiind atingerea obiectivelor neorevizionismului unguresc, de acaparare a Transilvaniei.
Imagini pentru dna cluj
http://voceaclujului.ro/emil-boc-implicare-in-afacerea-lomb-dna-loveste-din-nou-in-mafia-retrocedarilor/
Imagini pentru parchetul cluj
Totuși de ce nimeni nu verfică retrocedările şi improprietăririle ilegale vizând imobile ale Statului Roman şi ale autorităţilor publice locale. Se pare că statul român și pierdut autoritatea asupra Clujului și a altor centre din Transilvania. 
Imagini pentru parchetul cluj
Procurorii din structurile Ministerului public sunt impasibili și nu dau vreun semn că ar dori să ancheteze faptele de natură penală, în ce constau, data comiterii lor şi urmările produse,  identitatea făptuitorilor care se află în fiecare dosar de retrocedare, având la bază notificările formulate de către reprezentanţii bisericilor ungureşti, Statusului romano-catolic, ordinele călugăreşti catolice maghiare şi alte persoane juridice maghiare, cele mai multe pretinzându-se continuatoare ale unora care aveau denumiri identice in timpul Imperiului Austro-Ungar sau ocupaţiei ungureşti de după Diktatul de la Viena din 30 august 1940. Mijloacele de probă necesare pentru aflarea adevărului în cursul cercetării penale se găsesc în toate dosarele de retrocedare.
Imagini pentru boc retrocedari

Iată doar căteva din imbolile ajunse în litgiu, peirdute de români prin retrocedări de-a dreptul fantomatice care se referă la următoarele imobile din Municipiul Cluj-Napoca:
Colegiul Naţional “George Coşbuc”,

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/schimb-de-terenuri-pentru-george-cosbuc–56222.html
Colegiul Naţional “George Bariţiu”,
Imagini pentru liceul baritiu cluj
Liceul “Gheorghe Şincai”,
Imagini pentru liceul şincai cluj
Liceul “Emil Racoviţă”,
Imagini pentru liceul racoviţă cluj
Liceul Economic,
colaj cladirei revendicari romano
Liceul de muzică “Sigismund Toduţă”,
Liceul de coregrafie,
Grupul Şcolar Tehnofrig,
Grupul Şcolar “Anghel Saligny”,
Şcoala Ajutătoare nr. 1,
10 grădiniţe retrocedate (lista lor se află la Primăria Municipiului Cluj-Napoca), apoi
Centrul maternal, Centrul de plasament, Centrul de primire a minorilor, Liceul “Bathory Istvan”,
Hotelul “Continental” (revendicat de Colegiul Reformat din Debrecen, Ungaria),
Facultatea de Litere,

Clădirea fostei Direcţii Agricole Cluj,
Biserica Ortodoxă de pe Str. Viilor,
Muzeul de Artă,
ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA – Str. Republicii nr. 22,
SOCIETATEA MUZEULUI ARDELEAN – Str. Republicii nr. 1-3,
ASOCIAŢIA KOLOSZVARI CASINO- Str. Eroilor nr. 16,
ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA- Str. Andrei Mureşanu nr. 10 (azi nr. 16),
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 11, incinta Liceului „Emil Racoviţă“,
ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA“ – Str. Tipografiei nr. 16,
ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA” – Piaţa Unirii nr. 11,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 12-14, Biblioteca Academiei,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 37,
ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 5,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Maramureşului nr. 167/B,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 154,
ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 7,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 5,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 5,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 1-3 – Piaţa Unirii nr. 30,

EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 13-15,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 13,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Doinei f.n. – Str. Piersicului nr. 15B,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Fr. J. Curie nr. 1,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 17-19,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 15,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 43-45-47,
PROTOPOPIATUL ROMANO-CATOLIC CLUJ-NAPOCA – Str. Crişan nr. 12 (azi nr. 30),
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Constanţa nr. 31, 33, 37-39,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Piaţa Mihai Viteazul,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 3,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Avram Iancu nr. 31-33,
Liceul „Gheorghe Şincai“,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Vlad Ţepeş nr. 7 (Someşeni),
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1
Policlinica CFR,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 26,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Oaşului nr. 129-131,
Grădiniţa nr. 32, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 18,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Napoca nr. 1, CLĂDIRE – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Regele Ferdinand nr. 117-118 (azi Str. Horea nr. 84-86),
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 14,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 43,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 24,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 55 – Str. Cimpeni nr. 2,
Staţia de salvare, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Baba Novac nr. 36,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1,
Liceul forestier, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 2-4,
Clinica de pediatrie, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA – Str. V. Deleu nr. 2-4,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA- Str. Fagului nr. 1-17,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Fagului nr. 1,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Decebal nr. 8,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9 vechi (Str. Iaşilor nr. 1-3),
CLĂDIRILE LICEULUI REFORMAT – Str. M. Kogălniceanu nr. 16,
CLĂDIRE – Piaţa Avram Iancu nr. 15, Piaţa Unirii nr. 23 – dată in cota de 1/2 parte la cele 12 parohii din oraş,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL- Str. Cimpeni nr. 2-4,
Clinica de pediatrie, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 9 – Str. S. Brassai nr. 8,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 7 – Str. S. Brassai nr. 4,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. David Francisc nr. 21 colţ cu Str. A Şaguna nr. 20,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Iaşilor nr. 26-28, CLĂDIRE – Str. Einstein nr. 2,
CLĂDIRE – Str. Heltai nr. 4, CLĂDIRE – Str. Petöfi Sándor nr. 17,
CLĂDIRE – Str. Piteşti nr. 9, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9A vechi,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 11,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 7-9 cu Str. M.Kogălniceanu nr. 2,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 10,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Berăriei nr. 8,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Govora nr. 15 (azi Str. Şcolii nr. 35),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Brutarilor nr. 22,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. E. Grigorescu nr. 37-39,

IMOBIL ŞCOALA SPECIALĂ – Str. George Coşbuc nr. 1,

IMOBIL RESTAURANT + HOTEL AGAPE – Str. Iuliu Maniu nr. 6,
IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 14,

IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 16,
IMOBIL – Str. Iuliu Maniu nr. 5,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Avram Iancu nr. 17,

ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA Str. Avram Iancu nr. 13-15,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, FUNDAŢIA STATUSUL ROMANO-CATOLIC DIN TRANSILVANIA – Str. Emil Racoviţă nr. 16,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 41,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 78,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 124,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 39,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 4,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M. Kogălniceanu nr. 2,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 7,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 1,

ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 8,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 10, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 9, IMOBIL – Str. David Francisc nr. 2,
IMOBIL (SORA) – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 5, ATELIER – Str. Maramureşului nr. 167/B, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 12,
IMOBIL- B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 14, IMOBIL – Str. Maramureşului nr. 15,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren drum La Dealul Steluţei,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa din Valea Chintăului,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, casă şi teren La Dealul Steluţei,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa de la Coada Teleagului,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Colonia Breaza,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Pietroasa,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr.14,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 16,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 18,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 15,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 16,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 29,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B. Bolyai nr. 7,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Primăverii nr. 10 (fostă Lingurarilor),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Calea Floreşti nr. 1,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Sălciilor nr. 15,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Donath nr. 184 (fost nr. 160),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. G. Coşbuc nr. 1,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Moţilor nr. 84,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 16,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Napoca nr. 12,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B.P. Haşdeu nr. 25,
EPISCOPIA GRECO-CATOLICĂ DE CLUJ GHERLA – Str. Avram Iancu nr. 60 (azi 70-72),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pavlov nr. 20A,
BISERICA BAPTISTĂ MAGHIARĂ CLUJ-NAPOCA – Str. Pietroasa nr. 6,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Lingurarilor nr. 10,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia,
EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 39,
EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Str. Viilor nr. 35,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Roosevelt nr. 10,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Moldovei nr. 43 (azi Str. Burebista nr. 10),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 1,

ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 41 – Str. Cireşilor nr.19,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Crişan nr. 23-25,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Horea nr. 31,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 32,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 75,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 126-132,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Valea a Treia,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – Str. Fabricii nr. 55,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 50-52,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 49-51,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Crişan,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 136-138,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Memorandumului nr. 9,
Liceul economic retrocedat către ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Emil Isac nr. 19,

miercuri, 14 septembrie 2016

Românii din Franţa sancţionează lipsa de reacţie a autorităţilor române

Românii din Franţa sancţionează lipsa de reacţie a autorităţilor române

PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 14 Septembrie 2016 14:38
„Groupe Realites Roumaines" din Paris semnalează relansarea campaniei neorevizioniste ungare pentru revizuirea Tratatului de la Trianon şi constată totala indiferenţă a agenţilor diplomatici ai României, precum şi a autorităţilor de la Bucureşti.
„Groupe Realites Roumaines" lansează o scrisoare-apel de informare asupra temeiurilor de nezdruncinat ale Tratatului de la Trianon versus conjunctura euro-mondială actuală care prezintă un serios potenţial de ameninţare la adresa principiilor acestui act de drept internaţional prin care s-a recunoscut Marea Unire din 1918, urmare a voinţei naţiunii din toate teritoriile româneşti şi a jertfelor de sânge pe toate câmpurile de bătaie ale Primului Război Mondial. Cum se văd realităţile de azi de către „Groupe Realites Roumaines"? Realităţile de astăzi sunt în mod radical diferite:
1. Vechile principii ale dreptului internaţional sunt abandonate. Nimic nu e stabil.
2. Maghiarizarea Transilvaniei se face sub ochii noştri, fără stavilă, fără opoziţie, fără nici o rezistenţă culturală, spirituală, educativă, morală românească.
3. Imaginea României în străinătate e degradată până la oprobriu, în timp ce cea a Ungariei e foarte apreciată, datorită efortului de propagandă făcut de această ţară în mod neîntrerupt.
4. După 45 de ani de jug ideologic de tip sovietic şi 26 de ani de uşuratice iluzii euro-mondialiste, România e înconjurată de pericole funeste, despre care grupul se va referi.
Reproducem Scrisoarea Apel a „Groupe Realites Roumaines", care ne-a fost remisă prin bunăvoinţa distinsei dr. Cornelie Dragodan.
„Groupe Realites Roumaines" - SCRISOARE APEL
Un război din ce în ce mai aprig, în care România se crede de neatins.
Fundamentele Tratatului de la Trianon sunt de nezdruncinat, dar conjunctura internaţională din 2016 este cu totul alta decât cea din 1920. De aceea este indispensabil ca fiecare Român să cunoască, să transmită urmaşilor săi şi să difuzeze cât mai larg temeiurile tratatului de la Trianon şi, în acelaşi timp, contextul politic în care România se află în 2016.
I. Temeiurile Tratatului de la Trianon
A. Respectă principiile democratice şi liberale
a) Recunoaşte în drept o stare de fapt împlinită prin voinţa majorităţii locuitorilor din Transilvania, Crişana, Maramureş şi Banat (Transilvania largo sensu): Unirea lor cu Regatul României, în virtutea dreptului la autodeterminare (Alba Iulia, 1 decembrie 1918)
b) Procedura de exprimare a voinţei locuitorilor a fost recunoscută, legitimă şi legală.
c) Toate „minorităţile naţionale" din Transilvania largo sensu (saşi, şvabi, evrei) aderaseră la unirea cu România prin declaraţii publice şi oficiale, în 1919; în consecinţă, aproape 80% din totalitatea locuitorilor din Transilvania largo sensu şi-au exprimat voinţa lor de unire cu România înainte de Tratatul de la Trianon.
d) Însuşi guvernul „alb" ungar, provizoriu, recunoscuse actul Unirii de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, înainte de Trianon, în mod implicit, în scrisoarea din iulie 1919, prin care acesta roagă Guvernul Român să intervină cu forţă militară contra guvernului comunist de la Budapesta. (Ref.: COMNEN: „Două experienţe comuniste în Ungaria", Madrid 1953). Din guvernul alb ungar făceau parte: amiralul Miklos Horthy şi prinţul Windischgraets. Ungaria comunistă a fost cea care a declarat război României în luna iulie 1919, iar armata ungară a intrat în Transilvania. Armata Română a respins-o, a ocupat Budapesta la 3 august 1919 şi a scăpat Ungaria şi Europa de comunişti. În urma acestor fapte de arme româneşti, prinţul Windischgraets a publicat în presa europeană o scrisoare de mulţumire şi a promis României recunoştinţa Ungariei pe viitor. (Ref.: Comnen).
B. Demarcarea frontierei româno-ungare s-a făcut după criteriul etno-lingvistic
Această frontieră a separat şi separă două popoare de limbi diferite. În 1920 nu au existat şi în 2016 nu există „mase compacte de unguri în zonele de frontieră" cum susţine, fără jenă, propaganda ungară şi pro-ungară[1]. C. O comisie internaţională formată din savanţi germani, americani şi francezi a studiat documente şi hărţi austro-ungare, şi le-a confruntat cu situaţia de pe teren, înainte de a fixa linia de frontieră.
D. Tratatul de la Trianon e un act salvator al Naţionalităţii Române de la politica de exterminare programată de Guvernul de la Budapesta cu acordul Curţii de la Viena.
Într-adevăr, în perioada 1867-1918 afost tentată exterminarea Românilor din Transilvania prin:
- legile Apponyi-Tisza, de tristă celebritate, urmărind un genocid cultural[2]; - colonizarea Transilvaniei cu elemente străine, în ritm galopant, sub controlul Ministerului Agriculturii de la Budapesta, echivalând cu un genocid prin înlocuire de populaţie (Ref: Ion-Aurel Pop şi I. Bolovan:„Istoria Transilvaniei", ed. Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015, pg:221-222.);
- execuţii în masă ale intelectualilor români, fără judecare prealabilă, îndeosebi între 1916 şi 1918, însemnând un genocid fizic[3].
Consecinţa acestei politici de exterminare a nationalităţii române - cea mai veche şi cea mai numeroasă din Transilvania - nu a reuşit să răstoarne raporturile demografice în 50 de ani, dar a reuşit să micşoreze ponderea populaţiei româneşti în favoarea celei ungureşti şi secuieşti, să maghiarizeze numeroase nume de familii şi de localităţi româneşti; să şteargă urme istorice ale anteriorităţii şi prezenţei româneşti în Transilvania. Dacă această politică ar fi continuat, Românii ar fi devenit o minoritate din ce în ce mai neînsemnată, înainte de a dispărea total, în cursul secolului al XX-lea. Poporul Român a reacţionat însă din toate puterile lui împotriva unui asemenea dezastru. El nu a renunţat la idealul pe care îl urmărea de secole: Unirea tuturor Românilor într-un singur Stat Unitar, căci aceasta era în trecut, şi este şi acum, prima condiţie de a vieţui ca Naţiune Română în timp. Sacrificiile consimţite de Naţiunea Română în întregimea sa - armata şi populaţia civilă - din Regatul României în cursul războiului de reîntregire a neamului, ajutorul militar şi moral al Franţei, imaginea de atunci a României, numită "Naţiunea sacrificată" de istoricul francez Michelet, şi conjunctura internaţională din acea epocă în care se ştia că Austro-Ungaria este "închisoarea popoarelor", era contextul în care s-a elaborat şi semnat Tratatul de la Trianon.
II. Conjunctura euro-mondială actuală. O privire rapidă
Ungaria a declarat război tratatului de la Trianon din chiar clipa semnării lui (4 iunie 1920). Diktatul Hitler-Mussolini de la Viena (30 aug. 1940) a violat tratatul de la Trianon în favoarea Ungariei, aliata axei Roma-Berlin. Marea Britanie nu l-a recunoscut; Franţa era ocupată de armata germană. Nord-vestul Transilvaniei a fost smuls României sub ameninţarea de a fi distrusă de o dublă invazie concomitentă din est şi din vest, dacă refuza cedarea acestui teritoriu Ungariei. Ocupantul ungur a reînceput programul de exterminare a majorităţii româneşti din acest teritoriu cu o febrilitate şi cruzime sporită, din 1940 şi până la venirea Armatei Române. Astfel şi-a ţinut Ungaria făgăduiala de recunoştinţă către România. Aceasta este pentru Români un avertisment al istoriei de neuitat. După Al Doilea Război Mondial, Tratatul de Pace de la Paris (febr.1947) a anulat Diktatul Hitler-Mussolini şi a consacrat pentru a doua oară Tratatul de la Trianon. Pacea între România şi Ungaria a fost aşezată pe două principii: respectarea frontierelor din 1920 şi fidelitatea cetăţenilor români de origine ungaro-secuiască faţă de Statul Român în care trăiesc. În actuala conjunctură euro-mondială, aceste două principii par să fie ameninţate.
a) U.E. este o structură în permanentă evoluţie, în care statul naţional dispare prin formarea de regiuni autonome cu vocaţia de a se federa pe deasupra frontierelor.
b) U.E. a adoptat principiul acordării de privilegii minorităţilor, considerate oprimate de majoritate. (Ref:Pierre Hillard: „Minorités et régionalismes dans L'Europe Fédérale des Régions", Collection „Combats pour la liberté de l'esprit" ed. François-Xaviers de Guibert, Paris 2001[4];
c) Minorităţile revendică autonomia şi uneori chiar independenţa. Această tendinţă duce la spargerea statelor naţionale în bucăţi. În consecinţă, vechile principii de drept internaţional nu mai sunt respectate; ele au fost chiar violate. Exemple: în 1995, N.A.T.O. bombardează Serbia timp de 78 de zile neîntrerupt, fără acord O.N.U., pentru a o determina să renunţe la Kosovo, provincia ei istorică. În ziua în care Guvernul Serb se pleacă în faţa brutalitţii N.A.T.O. şi acceptă condiţiile, Consiliul de Securitate O.N.U. permite intervenţia militară în Kosovo (9 iunie 1999). Precedentul juridic de datorie de a interveni în favoarea unei etnii care vrea să se desprindă de statul căruia îi aparţine e creat. („ingerinţa"). Drepturile istorice nu mai au deci nici o valoare. Dat fiind că raporturile demografice sunt în continuă schimbare (prin presiuni economice, politice, prin teroare) minorităţile îşi măresc revendicările, pe considerente demografice[5].
Conflictul din Ucraina repetă tragedia Iugoslaviei. Spre deosebire de cazul Kosovo, Putin ocupă Crimeea pe considerente istorice. În zilele acestea, conflictul sângeros din Ucraina se agravează. Morala, pentru Români, este: orice revendicare a Basarabiei e o invitare la conflict sângeros. Un conflict izbucnit în Basarabia, va dezlănţui un altul în Transilvania. Ungaria, care face parte din N.A.T.O., are în acelaşi timp raporturi strânse cu Rusia. Interesul vital al României este respectarea tuturor frontierelor actuale. Nici una nu trebuie pusă în discuţie, iar elementul românesc să fie încurajat să rămână şi să se înmulţeasca pe loc. În acest context internaţional, în străinătate se multiplică publicaţiile care pretind că Ungaria a fost pe nedrept mutilată la Trianon. Specialişti în geo-politică preconizează şi prevăd revizuirea frontierelor în Europa centrală şi orientală. De pildă, în anii 1990, istoricii Pierre Miquel, Pierre Chaunu, Georges Castellan, G.F. Dreyfuss şi alţi profesori universitari şi academicieni din Franţa au negat legitimitatea existenţei Statului Român. În 1999, J. Solana, secretar general al NATO, declara: „Drepturile minorităţilor sunt mai importante decât suveranitatea statelor („Adevărul", 8 iulie 1999), iar în 2014 Louis Valette, geopolitician, scria: „Ungaria a pierdut prin Tratatul de la Trianon din 1920 două treimi din teritoriul său. Putem admite că Ungaria doreşte să-şi regăsească frontierele istorice, cu atât mai mult cu cât metoda propusă, adică autodeterminarea Ungurilor care trăiesc în ţări străine este moderată. Totuşi se pare că este dificil ca aceste ţări, vecine cu Ungaria, să accepte un referendum de autodeterminare în teritoriile care au fost ungureşti"[6].
Concluzii
Interesul vital al Neamului Românesc şi datoria lui sacră este salvarea statului său naţional unitar şi respectarea frontierelor, oricare ar fi conjunctura mondială, şi prin mijloace paşnice.
- Punerea în discuţie a unei frontiere la est sau la vest, înseamna sfârşitul României.
- Împărţirea ţării in regiuni sau provincii autonome, la fel.
- Opinia publică românească e indusă în eroare prin umflate cuvinte de patriotism privind graniţa de est.
- În acest timp, statul vecin din vest revendică teritoriul transilvan şi se bucură de acordul guvernanţilor români aşa zişi patrioţi, pentru a desfăşura acţiuni de exaltare naţionalisto-multiculturalistă, de gust unguresc, în inima României.
- Acţiunile politicienilor români sunt o insultă la adresa Poporului Român.
- Înainte de 1990, regimul de tip sovietic era impus din afară. De atunci încoace, regimul politic se numeşte liberal şi responsabil. El este cu atât mai mult culpabil.
Ce este de făcut?
Poporul Român a reacţionat întotdeauna, din toate puterile lui, împotriva adversităţilor care, de-a-lungul secolelor, i-au ameninţat existenţa. Pildele trecutului sunt valabile şi astăzi, dacă vrem ca Naţiunea Română să dăinuiască în timp. De aceea credem că ar trebui ca multiple iniţiative personale, conjugate şi coordonate, în toată ţara, să creeze prin toate mijloacele democratice:
- un sistem de informare a publicului românesc şi străin asupra realităţilor istorice fundamentale ale Neamului Românesc şi asupra pericolelor care i-au ameninţat şi îi ameninţă existenţa, prezentate din punct de vedere românesc.
- un curent de amploare naţională pentru menţinerea neclintită a graniţelor actuale şi a unităţii teritoriale. Deci, împotriva oricărei tentative de autonomie locală, regională sau provincială, pe care anumite voci de aşa zişi Români le susţin, începând cu semnatarii Declaraţiei de la Budapesta (iunie 1989), pe care a semnat-o de asemenea şi FIDESZ-ul, partid actualmente la putere în Ungaria. Acest curent trebuie să fie independent de partidele şi autorităţilor conducatoare şi fără legături cu ele, pentru că acestea au interese de partid şi de persoane, în locul binelui obştesc şi naţional.
- educarea populară şi cu precădere a copiilor şi a tinerimii în spiritul fidelităţii faţă de drepturile câştigate de înaintasii lor. Punerea în primejdie a frontierelor şi a unităţii teritoriale a ţării este o trădare a „visului de al cărui dor ne-au murit părinţii şi strămoşii"; „a celor care au căzut pe multele câmpuri de luptă"[7].
Cunoaşterea acestor lucruri se transmite în familii, şcoli, universităţi, cercuri, asociaţii şi în public, prin expuneri şi conferinţe.
- crearea în toată ţara de asociaţii, organizaţii, comitete, grupuri, cenacle care să organizeze conferinţe, spectacole, pentru apărarea Tratatului de la Trianon. Este de dorit ca acţiunile acestor formaţii să fie coordonate între ele pe cale asociativă. Reprezentanţii lor, aşa cum făceau capii Românilor în trecut, trebuie să trimită, în mod repetat, autorităţilor naţionale şi internaţionale, universităţilor, academiilor etc. memorandumuri care apără temeiurile Tratatului de la Trianon, mereu de actualitate, în care să expună argumente contra propagandei care vizează anularea lui.
- difuzarea de dovezi ale teroarei exercitate de minoritatea ungaro-secuiască asupra Românilor şi alungarea lor din sate şi oraşe în anii 1940-1944, după 1945 şi după 1990 (linşarea Românului Cofariu la Târgu-Mureş, în 15 martie 1990)
- revendicări româneşti de revenire la vetrele de unde au fost alungaţi: cereri de ajutor politic, material şi moral pentru reintegrarea vetrelor;
- petiţii cerând impunerea de încetare a terorii exercitate asupra Românilor de minoritatea ungaro-secuiască, trimise autorităţilor naţionale şi internaţionale, până la O.N.U.
Reţelele de informare sociale prin internet stau la dispoziţia întregii Românităţi. Românii sunt buni informaticieni; sunt deci capabili să facă cunoscute realităţile ţării şi ale Neamului Românesc, din punct de vedere românesc. Destinul Neamului Românesc este în mâinile lui, căci voinţa unui popor întreg de a înfrunta unit adversităţile soartei este greu de înfrânt. Pilda este însăşi Istoria autentică a Neamului Românesc, dacă o cunoaştem în adâncime şi cu adevărat. Deci, la lucru, rugând pe Domnul nostru Iisus Christos să ne lumineze cugetul şi să ne fortifice voinţa. „Ajută-te singur şi Cerul te va ajuta!", spune înţelepciunea antică, iar inamicii Adevărului, Justitiei şi Omeniei nu o vor putea dezminţi.
În numele Groupe „Realites Roumaines", Paris,
Dr. Cornelie Dragodan
Primim răspunsuri la E-mail rodica.simona35@yahoo.co
________________________________________
Aşa cum anticipam în partea a III-a a serialului[8], pentru generaţia lipsită de disciplina de studiu „Istoria României", vom prezenta, în cele ce urmează, câteva consideraţii asupra genezei şi evoluţiei neorevizionismului ungar. Odată cu sfârşitul Primului Război Mondial soldat cu înfrângerea Puterilor Centrale, Austro-Ungaria - stat multinaţional - s-a dezmembrat, lupta de eliberare naţională a popoarelor asuprite a triumfat, iar România, la 1918, şi-a văzut împlinit idealul îndreptăţit al unităţii tuturor românilor în fruntariile aceluiaşi stat. Totodată, sfârşitul primei mari conflagraţii mondiale, prin sistemul tratatelor de pace încheiate la Paris, a obligat guvernul de la Bucureşti să facă o reevaluare a configuraţiei geostrategice în care se găsea ţara noastră. În privinţa frontierelor de sud, Take Ionescu, ministrul de Externe al României în acele vremuri, considera că pentru cel puţin două generaţii, începând din 1920, nu vor putea exista relaţii bune între români şi bulgari deoarece: „Ei nu pot uita pe 1913, ai noştri nu pot să uite pe 1916". Cât despre relaţiile cu ungurii, acelaşi om politic preciza: „Vom putea avea cu Ungaria relaţiuni corecte, dar alianţa care să-mi dea siguranţa noilor mele graniţe, liniştea aceea în mijlocul căreia poporul poate lucra la operele de pace, în alianţă cu Ungaria, e cineva nebun dacă ar crede că se poate găsi"[9]. Într-adevăr, previziunile marelui om politic s-au confirmat. Ungaria a dovedit că nu a tras învăţămintele cuvenite din lecţia istoriei şi, la mai puţin de un an de la data când a trebuit să se recunoască învinsă, a trasat programul unei vaste ofensive politico-diplomatice şi, în perspectivă, militare, în vederea reocupării teritoriilor desprinse de ea prin voinţa exprimată plebiscitar de popoarele supuse prin forţă, până la 1918, dominaţiei Budapestei.
Pentru înţelegerea corectă a revizionismului ungar trebuie făcut recurs la câteva date statistice privind teritoriul şi populaţia Ungariei înainte şi după Tratatul de la Trianon. Contele Apponyi Albert, şeful delegaţiei maghiare la Conferinţa de Pace de la Paris, a manipulat date şi cifre exagerate. Ca efect al Tratatului de la Trianon, „Ungaria a pierdut 190.265 kmp.(67,27%) din suprafaţa totală de 282.870 kmp (exclusiv Croaţia) şi 10.665.287 de locuitori, sau 58% din totalul de 18.264.533 de locuitori, câţi avea Ungaria imediat înainte de încheierea păcii. Din locuitorii teritoriilor unite cu statele formate în urma tratatului, 8.130.287 (76%) erau neunguri care reveneau la patria de baştină şi abia 24% sau 2.535.000[10] erau unguri care deveneau minoritari în ţările respective"[11]. În Ungaria interbelică obiectivul principal al politicii de stat era întreţinerea spiritului naţionalist-şovin şi revizionist. Evident, şocul economic cauzat de pierderea unor teritorii bogate în materii prime şi resurse agro-alimentare, precum şi dezechilibrul pieţei interne au determinat o criză socială puternică, agravată de sosirea unui număr mare de refugiaţi din teritoriile unite în state naţionale. Noii guvernanţi de la Budapesta, nereuşind să gestioneze criza şi să redreseze ţara, au dat vina pe „imensele pierderi teritoriale" şi au creat o veritabilă psihoză colectivă de frustrare care a facilitat cursul naţionalist-şovin şi revizionist. La început mai reţinut, manifestat îndeosebi în activităţile culturale, apoi tot mai deschis, revizionismul a devenit religia maselor nemulţumite de criza social-economică.
Transfugii - peste 200.000 numai din Transilvania[12] -, disperaţi datorită declasării lor sociale şi economice, au devenit promotorii acestei psihoze pe care guvernanţii au cultivat-o şi întreţinut-o mereu[13]. Nemulţumit de recunoaşterea pe plan internaţional, prin Tratatul de pace de la Trianon, a înfăptuirilor istorice realizate la sfârşitul anului 1918 de către popoarele asuprite din fosta monarhie bicefală, amiralul Horthy Miklós, care a preluat puterea în primăvara anului 1920 (la 1 martie), devenind regent al Ungariei (proclamată monarhie de către Parlament), va promova, timp de mai bine de două decenii, o politică revizionistă şi revanşardă, perma¬nent ostilă statelor succesoare, adică Iugoslaviei Cehoslo¬vaciei, şi României, iar într-o primă perioadă, chiar Austriei[14]. Dintre ţările vecine Ungariei, prima şi cel mai puternic vizată de politica revizionistă a Budapestei a fost România. Aşa cum recunoşteau autorii Istoriei Ungariei, încă „[...] din momentul semnării Tratatului de la Trianon, Ungaria a considerat drept una dinte acţiunile sale cele mai importante revizuirea acestui tratat. Folosind toate mijloacele de propagandă ale epocii, ca şi instrucţia publică şi formele educaţiei colective, Ungaria a decretat nedreptatea Trianonului şi necesitatea revizuirii tratatului de pace [...]"[15].Astfel, chiar în toamna anului 1920, la 13 noiembrie, când Parlamentul de la Budapesta a ratificat amintitul tratat, în finalul şedinţei deputaţii au depus următorul jurământ: „Cred în Dumnezeu. Cred în Patrie. Cred în reînvierea Ungariei milenare". Se dădea astfel semnalul campaniei revizioniste oficiale, campanie desfăşurată sub lozinca: „Nem! Nem! Soha!" („Nu! Nu! Niciodată!"), adică nu va fi acceptată nicicând desfiinţarea „Ungariei Sf. Ştefan".
În Memorandumul Revizionist al lui Horthy se spunea că „inamicul numărul unu al Ungariei este România, pentru că cele mai mari pretenţii teritoriale sunt împotriva ei şi pentru că ea este cea mai puternică dintre statele vecine. De aceea, principalul ţel al politicii noastre externe este rezolvarea problemelor cu România prin recurgerea la arme"[16]. Iată ce declara amiralul Horthy într-un discurs celebru rostit la 20 septembrie 1920: „[...] duşmanii noştri sunt în prezent austriecii şi românii. Ne vom măsura forţele cu ei şi cred că vom învinge"[17]. În vederea atingerii obiectivelor vizate, amiralul Horthy a stabilit priorităţile tactice ale politicii Ungariei. Acestea erau următoarele: Întărirea cât mai rapidă a armatei ungare, apreciată drept „factorul cel mai demn de încredere", în pofida interdicţiilor previzibile a fi incluse în tratatul de pace privind forţele armate, precum şi găsirea căilor de eludare a acestor interdicţii. Apelarea la mijloace diplomatice inteligente spre a profita de contradicţiile existente între statele Antantei. În acest sens, s-au făcut tatonări pe lângă Marea Britanie[18] şi S.U.A., în contrapartidă cu Franţa[19]. După eşecul discuţiilor cu Marea Britanie, au debutat tratativele cu Franţa, întrerupte din cauza protestelor britanice. Decizia de a face serioase concesii economice, pentru a obţine „bunăvoinţa" politică în schimbul pătrunderii nestingherite în Ungaria a capitalului puterii vizate. Spre exemplificare, Ungaria a oferit Franţei controlul Căilor Ferate Maghiare, precum şi fabricile statului profilate pe construcţia de maşini.
Exploatarea şi alimentarea contradicţiilor şi animozităţilor existente între unele state: Cehoslovacia, Polonia, U.R.S.S. Promiţând Poloniei sprijinul său, Budapesta sconta pe acordul (tacit) al Varşoviei la ocuparea de către Ungaria a Slovaciei şi a Ucrainei Subcarpatice[20]. Urmare a acţiunilor concertate ale Ungariei, aceleaşi puteri care au legitimat Tratatul de la Trianon au permis fărămiţarea României în anul 1940. Neorevizioniştii cred cu tărie că Trianonul va pieri. Putem fi indiferenţi?
--------------------------------------------------
[1] Ref. J-P Besse: „Nicolas Horthy, le régent meconnu". Ed. Via Romana, Paris, 2016.
[2] Ref:Jacques Ancel, ed. Gallimard, 1938, pg.176-177.
[3] A. Muzet: „La Roumanie Nouvelle", Collection „Les Pays Modernes", Pierre Roger & Cie, Paris 1920, pg.33; 50 -52.
[4]„La décomposition des nations européennes", 2-éme édition augmentée, ed. F-X de Guibert, Paris 2010.
[5] Ex. Kosovo: în 1900, serbi 90%; în 1999, serbi 15%.
[6] revista „Civitas", nr. 54, dec. 2014, pg. 32-37, articolul: Le Jobbick). L. Valette pare să ignore faptul că Transilvania nu a fost încorporată Ungariei decât 51 de ani (1867-1918)
[7] Foaia Diecezana Caransebeş, XXXIII, nr. 47 din 2 dec. 1918, Ref: I.A. Pop şi I. Bolovan, op.cit.,pg 331-332.
[8] http://www.art-emis.ro/analize/3739-autismul-politic-si-insecuritatea-nationala.html
[9] Take Ionescu, În chestiunea Banatului şi a politicii noastre externe, Bucureşti, f.e., 1920, p. 74.
[10] În protestul înaintat Conferinţei de Pace de la Paris de contele Apponyi Albert, şeful delegaţiei ungare, figurează 2.750.000 de unguri, exagerare oarecum firească, dictată de poziţia precară de pe care trata Ungaria. Ultima statistică ungară din 1988 întrece cu mult pe Apponyi în manipularea datelor şi dă cifra de 3.227.000, fără a menţiona că ea include pe evrei în numărul ungurilor. Oricum, propaganda revizionistă s-a lamentat timp de 80 de ani pentru pierderea acestor două milioane şi jumătate de conaţionali şi n-a avut vreodată un cuvânt de apreciere pentru reintegrarea la ţara de baştină, a peste opt milioane de foste minorităţi. Emilian P. Braşoveanu, op. cit., p. 11.
[11] Ibidem.
[12] De remarcat că refugiaţii din Transilvania, în mare parte reprezentanţi ai fostelor clase conducătoare, erau elementele cele mai virulente ale dreptei revizioniste. Din cei 239 de deputaţi ai parlamentului horthyst, 79, adică o treime, proveneau din fostele provincii unite acum cu statele naţionale, în timp ce studenţii refugiaţi reprezentau 40% din numărul total al studenţilor din organizaţiile revizioniste. Ibidem, p.14.
[13] Ibidem, p.14.
[14] În context, menţionăm diferendul ungaro-austriac privind Bürgenland-ul şi oraşulSopron (n.n.).
[15] ***Istoria Ungariei, Vol. 1918-1945, Budapesta, Editura Academiei Ungare de Ştiinţe, 1986, p. 423.
[16] Gyula Juhasz, Hungarian Foreign Pollicy (1919-1945),Budapest, 1979, p. 42.
[17] Arhiva Parlamentului României, Fond. M.C.G., Serviciul istoric, dosar 826/1919-1920.
[18] Nu este lipsită de interes nici argumentaţia partenerilor de discuţii. Astfel, însărcinatul cu afaceri al Marii Britanii atrăgea atenţia guvernului său asupra rolului militar pe care l-ar putea juca Ungaria, susţinând că „România multinaţională, frământată de probleme interne ar fi incapabilă să stopeze atacul Armatei Roşii". Dombrády Lóránd, Tóth Sándor, A Mágyar Királyi Honvédség (Armata regală ungară. 1919-1945), Budapest, Zrinyi Katonai Kiadó, 1987, p. 21. Ulterior, Anglia va înclina balanţa în favoarea Micii Înţelegeri, în pofida ameninţărilor mai mult sau mai puţin voalate şi chiar a şantajului Budapestei că, dacă nu va primi sprijinul scontat, se va orienta din nou spre Germania (n.n.).
[19] Trebuie menţionat faptul că Franţa a cochetat cu ideea atragerii Ungariei la o intervenţie antisovietică. Pentru aceasta, s-a promis Budapestei echiparea unei forţe militare de 100.000 de soldaţi şi sprijin în privinţa revendicărilor teritoriale la Conferinţa de Pace (n.n.).
[20] Protestele concertate ale României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei au împiedicat realizarea obiectivelor preconizate. Ulterior, Ungaria a ocupat Ucraina Subcarpatică în două etape: la 2 noiembrie 1938, prin „primul arbitraj de la Viena", şi apoi la 15-17 martie 1939; în ambele împrejurări, ea a avut sprijinul total al Italiei şi Germaniei. De notat că România a refuzat, în martie 1939, teritorii în Ucraina Subcarpatică (n.n.).

luni, 12 septembrie 2016

DECRET nr. 716 din 7 septembrie 1965 privind organizarea Buletinului Oficial al Republicii Socialiste Romania


DECRET nr. 716 din 7 septembrie 1965 privind organizarea Buletinului Oficial al Republicii Socialiste Romania

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 2 DIN 10/9 /65

ART. 1
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România este publicaţia oficialã a statului.
ART. 2
Buletinul Oficial al R.S.R. cuprinde trei pãrţi:
PARTEA I
- legile M.A.N. însoţite de expunerile de motive;
- decretele cu putere de lege ale Consiliului de Stat însoţite de expunerile de motive;
- hotãrîrile cu caracter normativ ale Consiliului de Miniştri;
- actele cu caracter normativ ale ministrilor şi ale conducãtorilor celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat.
PARTEA a II-a
- lucrãrile Marii Adunãri Naţionale a R.S.România.
PARTEA a III-a
- comunicatele oficiale ale organelor supreme ale puterii şi administraţiei de stat;
- actele de interes general emise de organele centrale ale organizaţiilor obşteşti, la cererea acestora;
- publicaţiile privind concursuri, schimbãri de nume, pierderi de acte şi orice alte anunţuri a cãror publicare este stabilitã de lege.
ART. 3
Buletinul Oficial se editeazã de Consiliul de Stat.
ART. 4
Buletinul Oficial se editeazã şi în traducere, în limba maghiara.
ART. 5
Apariţia Buletinului Oficial este asigurata de un colegiu redactional, care funcţioneazã în cadrul aparatului Consiliului de Stat.
ART. 6
Decretul nr. 350/1952 , privind publicarea legilor, decretelor, hotãrîrilor şi dispoziţiilor Consiliului de Miniştri, publicat în Buletinul Oficial al M.A.N. nr. 1 din 27 septembrie 1952, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentului decret, se abroga.
------------

luni, 29 august 2016

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita. Nr. 12 / 15-30.06.2016 Nr. 13 / 01-15.07.2016

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.
Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Revista Presei Maghiare
Nr. 12 / 15-30.06.2016
Nr. 13 / 01-15.07.2016

Prefectul atacă / Împotriva drapelului secuiesc
Prefectul Sebastian Cucu se judecă în legătură cu drapelul secuiesc donat Consiliului judeţean Covasna. Cel care a făcut donaţia, Kulcsar Terza Jozsef, a primit ieri, prin poştă, citaţia de la Tribunalul Judeţean Covasna. Kulcsar ne-a declarat că prefectul judeţului Covasna a cerut în contencios administrativ anularea contractului de donaţie şi a hotărârii de consiliu prin care a fost acceptată donaţia. Prefectul cere de asemenea ca preşedintele consiliului judeţean să fie obligat să îndepărteze drapelul din sala de consiliu. Prefectul a intentat procesul personal împotriva lui Kulcsar Terza Jozsef. În luna aprilie, Sebastian Cucu a somat autoguvernarea judeţeană să-şi retragă hotărârea privind acceptarea donaţiei. În opinia sa, arborarea drapelului aşa-numitului Pământ Secuiesc este ilegală. Expresia de Pământ Secuiesc apare de şapte ori în scrisoare, de fiecare dată cu litere mici, în ghilimele şi însoţită de sintagma aşa-numitul. Potrivit prefectului, drapelul în cauză a fost adoptat de Consiliul Judeţean Harghita ca drapel propriu al judeţului şi, ca atare, acesta nu poate fi drapelul Pământului Secuiesc. Într-o explicaţie ulterioară, mai menţionează că drapelul judeţului Harghita nu este unul oficial, deoarece prefectul de acolo a atacat hotărârea. În măsura în care nu ar fi vorba despre drapelul judeţului Harghita, ci despre drapelul Pământului Secuiesc, arborarea acestuia în sala de şedinţe contravine legii care reglementează simbolurile naţionale ale României – argumentează prefectul. În afara drapelului UE şi al României, este interzisă arborarea altor simboluri – mai adaugă prefectul. Este adevărat că membrii comunităţii naţionale minoritare îşi pot arbora propriile drapele, însă doar pe perioada anumitor manifestări, nicidecum cu caracter permanent – continuă Cucu.
Sursa: Haromszek nr. 7822 din 15.06.2016, autor Szekeres Attila
Vezi și Revista presei maghiare din România, 15 mai – 15 iunie 2016
Politica românească bizantină anulează nu numai trecutul / Istoria noastră în banca acuzaţilor
O metodă eficientă a dezangvinizării unei naţiuni sau a unui grup etnic este strădania privării lor de amintiri şi de identitate. Un astfel de exemplu este aşa-numitul proces al drapelului secuiesc în România şi la Strasbourg, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Oricât de ciudat ar părea, administraţia publică orădeană a fost în stare să intenteze proces împotriva unuia dintre simbolurile istoriei transilvane, mai exact a drapelului istoric al Pământului Secuiesc. Deşi falsificarea istoriei a devenit, după Trianon, o practică în ţările înconjurătoare, o astfel de procedură nu a mai avut loc nicăieri până acum. În 18 iunie 2014, europarlamentarul Tokes Laszlo s-a încumetat să arboreze pe balconul biroului său din Oradea drapelul secuilor. Acel simbol pe care îl folosesc, alături de cele proprii, şi Parlamentul ungar, şi multe dintre aşezările noastre. Instanţa română a considerat că acest simbol al secuimii este atât de periculos încât a declanşat un proces care a trenat doi ani, după care l-a pedepsit pe autor, Tokes Laszlo, printr-o sentinţă definitivă. procedura a fost iniţiată nu de dictatura ceauşistă, ci de un stat membru UE, apărător fervent al drepturilor românilor din Moldova. Castelul Dracula din Bran este într-o stare extraordinară. A fost reabilitat, însă statul român nu vrea să-l cumpere, deşi constituie o atracţie turistică însemnată. Politica românească bizantină anulează nu numai istoria, ci şi simplul interes material şi propăşirea maghiarilor-secui, adică a contribuabililor din România. Nu se ştie dacă demararea procesului drapelului este motivată de teamă sau de invidie. În orice caz, faptul că procesul aşteaptă o sentinţă la Strasbourg spune câte ceva şi despre starea UE. O instanţă internaţională trebuie să se pronunţe în cazul unui simbol istoric, care deranjează privirea administraţiei publice româneşti.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 114 din 15.06.2016, autor Wodianer-Nemessuri Zoltan
Cui îi dăunează prefectul?
Pe prefect îl trec fiorii dacă are de-a face cu vreo hotărâre maghiară şi capătă o stare anxioasă dacă pe masa lui ajung decizii legate de drapelul secuiesc, de Pământul Secuiesc. Porneşte de îndată la atac şi ar anula, ar mătura de pe masă orice are menirea de a legitima ideea că noi suntem acasă pe aceste meleaguri. Este indubitabil că aceasta este principala sa preocupare. Sub masca respectării legii, atât el cât şi colegii săi îşi petrec o bună parte din program lucrând la dispariţia inscripţiilor maghiare şi a drapelelor secuieşti. Dacă ar fi posibil, ar exila până şi cuvântul maghiar. Prefectul judeţului Covasna nici nu prea este interesat de alte lucruri. La conferinţele de presă organizate cu chiu cu vai reiese că nu dispune nici măcar de date superficiale despre probleme importante. Nu ştie care este situaţia retrocedării pământurilor, care este dimensiunea pagubelor provocate de animalele sălbatice. A enumerat câte fraude electorale au avut loc în timpul alegerilor, dar nu a putut oferi amănunte de fond. Strigă în gura mare că din cauza unei epidemii de scarlatină va fi închisă o grădiniţă, pentru ca mai apoi să reiasă că abia există câţiva copii bolnavi. Nu este preocupat de problemele cotidiene. El are o sarcină mai mare: să obstrucţioneze, de exemplu, finalizarea noii pieţe a oraşului Sfântu Gheorghe, amenajarea colinei sub formă de balaur, chiar şi cu preţul ridicolului. Dacă nu este destul de eficientă alarmarea cu serviciile secrete şi cu ministerul apărării, intentează proces pentru accesul cu autoturismele. El are acest drept, i se cuvine acest lucru… Nu este uşor să supraveghezi vigilent ca nu cumva pe undeva să apară un drapel secuiesc, inscripţia Kozseghaza. Trebuie urmărită orice hotărâre adoptată, cine ştie ce au ascuns consilierii autoguvernamentali care dau dovadă de exces de zel. Fiecare hârtie reprezintă un pericol şi, ca atare, trebuie să apere România şi unitatea acesteia. Sebastian Cucu, care în calitate de jurist al instituţiei, a fost perfecţionat ani de-a rândul pentru această sarcină, a făcut faţă eroic. Investind timp şi energie, luptă împotriva aşa-numitului Pământ Secuiesc, luptă cu locuitorii acestuia, cu aleşii, însă nici nu îi trece prin cap să-i ceară explicaţii şefului de la protecţia consumatorului, cunoscut pentru abuzurile sale. El este unul dintre cei mai zeloşi colegi în marea luptă. Întrebarea este ce sens au toate acestea? Ce pericol reprezintă câteva drapele şi inscripţii maghiare şi cui îi dăunează intonarea imnului ungar sau a celui secuiesc? România va fi mai puţin importantă? Puterea guvernului va scădea? De-a lungul istoriei s-a adeverit în nenumărate rânduri că încălcarea sistematică a drepturilor nu face altceva decât să amplifice opoziţia. Clovnii care promovează naţionalismul dospit ne pot provoca o stare generală proastă, însă le fac rău în primul rând patriei şi naţiunii lor.
Sursa: Haromszek nr. 7823 din 16.06.2016, autor Farkas Reka
Kincses Elod la Bruxelles: Nu se poate renunţa la autonomia Transilvaniei
Nu se poate renunţa la autonomia Transilvaniei, deoarece, dacă nu va fi autonomie, maghiarimea împinsă în situaţie minoritară nu va putea dăinui pe termen lung – a declarat avocatul Kincses Elod cu ocazia prezentării celei de-a doua ediţii în limba engleză a volumului său intitulat Martie cel negru de la Târgu Mureş, care a avut loc marţi, la Institutul Balassi de la Bruxelles. Potrivit autorului, autonomia înseamnă: pe lângă respectarea hotarelor ţării, o anumită minoritate va obţine, în cadrul hotarelor, dreptul să dăinuiască şi să se simte bine pe propriul pământ natal. Maghiarimea din Transilvania aplică, în momentul de faţă, o autoapărare justă, care trebuie recunoscută şi susţinută – a adăugat avocatul. Kincses Elod a precizat: în condiţiile crizei imigranţilor, factorii decizionali occidentali cu greu pot fi determinaţi să înţeleagă că există minorităţi naţionale deasupra cărora hotarele au fost strămutate. Situaţia acestor comunităţi naţionale ar trebui analizată şi interesele lor ar trebui validate într-un alt mod – a opinat avocatul. Referitor la situaţia maghiarimii din România, Kincses a menţionat: marea problemă este indiferenţa ce persistă în rândul maghiarimii din cauza insuccesului reprezentării intereselor. Această indiferenţă ar trebui eliminată ca să reuşim să luptăm cu succes pentru autonomie, pentru dăinuirea şi drepturile noastre – a subliniat Kincses Elod. Acesta a precizat: în ultimii doi ani, situaţia minorităţii maghiare s-a înrăutăţit în mod clar. Comunitatea etnică ce numără un milion şi jumătate de membri, respectiv cauza acesteia nu pot fi măturate sub preş nici dacă Bruxelles nu este dispus să se ocupe de drepturile minorităţilor naţionale indigene – a adăugat Kincses. În cadrul discuţiilor care au însoţit prezentarea de carte, Boris Kalnoky, corespondentul de la Budapesta al publicaţiei conservatoare Die Welt din Germania, a precizat: opinia publică germană nu cunoaşte problema minorităţii maghiare şi nici cauza aspiraţiei la autonomie. În cazul ţărilor europene occidentale există pericolul că, dacă maghiarii adoptă poziţie pentru susţinerea propriilor drepturi, aspiraţiile lor sunt acuzate imediat de naţionalism -a adăugat jurnalistul. În opinia sa, maghiarii ar trebui să se solidarizeze cu minoritatea germană din Transilvania ca să-şi poate valida mai bine interesele, iar în loc de autocompătimire, să atragă atenţia la nivel internaţional – prin acţiuni spectaculoase – asupra lor şi a propriilor lor aspiraţii.
Sursa: Haromszek nr. 7829 din 23.06.2016
Legea privind drapelul crează conflict
Şedinţa ordinară a Comisiei de Monitorizare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei va avea loc în 28 iunie, pe ordinea de zi a acesteia fiind fixată şi petiţia formulată de patru primari de pe Pământul Secuiesc cu privire la cazul drapelului secuiesc – a atras atenţia Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), într-o scrisoare deschisă adresată lui Kelemen Hunor. Se pare că la şedinţă, punctul de vedere al maghiarilor nu va fi reprezentat de nimeni, deoarece părerile privind reglementarea incriminată sunt împărţite. Izsak accentuează faptul că cei patru primari solicită verificări în baza punctului de vedere al CNS, cu privire la recent adoptata lege privind drapelele. Primarii apreciază că legea privind drapelele, adoptată de Camera Deputaţilor, este inacceptabilă pentru comunitatea secuiască deoarece este una restrictivă. Klarik Laszlo a declarat ieri că nu va participa la şedinţa Comisiei de Monitorizare, care va avea loc săptămâna viitoare, deoarece nu a fost invitat, iar în lipsa unei invitaţii nu poate lua cuvântul şi nu îşi poate exprima opinia. Totodată, opinia UDMR diferă de cea a CNS în ceea ce priveşte legea drapelului, reprezentanţii uniunii au votat această lege, însă nu oferă niciun sprijin pentru cazul drapelului secuiesc ci ar rezolva doar problema drapelelor locale şi judeţene. Klarik a obiectat faptul că nimeni nu a iniţiat o dezbatere de fond cu el şi nu este de acord nici cu propunerea CNS de a solicita un control al comisiei de control al Consiliului Europei la faţa locului. De ani de zile insist asupra dezbaterilor, a creării unui consens, pentru a exista un minim naţional unitar, pe care să îl reprezentăm cu toţii. Fără acest lucru nu doar că fiecare încercare a noastră va eşua, ci mai devreme sau mai târziu va crea un efect invers, şi partenerii noştri internaţional nu vor lua în serios propunerile noastre – a declarat Klarik.
Sursa: Haromszek nr. 7831 din 25.06.2016, autor Farkas Reka
Prefectul ar vrea să meargă cu maşina până la intrarea principală
Faptul că prefectul de Covasna se poate plimba cu maşina în noua piaţă centrală din Sfântu Gheorghe şi nu se mulţumeşte cu parcarea amenajată la o distanţă de câţiva metri de clădirea instituţiei, a generat revoltă. Am observat că în spatele sediului prefecturii a apărut o nouă intrare. L-am întrebat pe prefect dacă ar reprezenta aceasta o soluţie. Răspunzând solicitării noastre, Sebastian Cucu a precizat ferm că înfiinţarea intrării din spate nu este o soluţie. Pe de altă parte, garajul este închiriat de către instituţie de la proprietarul acestuia. Prefectul a adăugat că pentru autovehiculele instituţiei trebuie asigurată o cale de acces până la intrarea principală. Nu pentru că şi-ar dori el acest lucru, ci pentru că aşa prevede legea – a precizat Sebastian Cucu.In urma unor îndelungi procese, terenul din spatele clădirii care găzduieşte consiliul judeţean şi prefectura a fost restituit către moştenitorul familiei Fogolyan. Szotyori Nagy Aron a deschis peretele garajului din spate şi a amenajat o ieşire spre strada Varadi Jozsef, în vecinătatea biroului sucursalei Automobil Clubul Român. Răspunzând solicitării noastre, proprietarul Szotyori Nagy Aron a precizat: prefectura închiriază garajul pentru un singur automobil. El a amplasat indicatorul cu inscripţia Garaj Prefectură, dat fiind faptul că maşinile parcate blochează mereu intrarea. Potrivit planului urbanistic zonal, întocmit de administraţia locală din Sfântu Gheorghe, Parcul Elisabeta ar urma să se extindă şi deasupra pieţei centrale recent amenajate, adică până în faţa clădirii în care funcţionează sediul consiliului judeţean şi cel al prefecturii. Conform planului, pe spaţiul respectiv ar urma să fie construită o colină sub formă de balaur . Prefectul însă a intentat un proces, pe care l-a şi câştigat. Prefectul vrea să meargă cu maşina până la intrarea principală. Recent, primăria a asigurat – pentru autovehiculele instituţiei – o cale de acces prin piaţa centrală, indicatorul care interzice accesul precizând că excepţie face instituţia prefectului. (Există de altfel un indicator similar şi în strada Korosi Csoma Sandor, în faţa fostei clădiri a poliţiei judeţene, unde se termină circulaţia pe ambele sensuri. Se găseşte şi acolo o excepţie: Serviciului Român de Informaţii i se permite să circule pe contrasens).
Sursa: Haromszek nr. 7834 din 29.06.2016, autor Szekeres Attila
Intentează proces pentru drepturile lingvistice
Mişcarea Angajamentului Civil a demarat o serie de proceduri împotriva primăriei Târgu Mureş şi a instituţiilor subordonate acesteia, din cauza aplicării deficitare sau a refuzării aplicării normelor privind utilizarea limbii materne – a comunicat Szigeti Eniko, directorul executiv al organizaţiei civile. Organizaţia a făcut o sesizare la consiliul pentru combaterea discriminării pentru anunţarea de către primărie a unor posturi vacante, în cazul cărora cunoaşterea limbii maghiare ar fi trebuit să fie stabilită ca o condiţie, însă acest lucru nu a fost făcut. Organizaţia s-a adresat tot consiliului în cazul a 35 de grădiniţe şi şcoli mixte, unde informaţiile de interes public sunt afişate doar în limba română, ceea ce lezează drepturile elevilor maghiari. Vor demara o procedură şi din cauza politicii privind personalul, aplicată de poliţia locală aflată în subordinea autoguvernării oraşului Târgu Mureş. Există puţini poliţişti locali cunoscători ai limbii maghiare, instituţia nerespectând bilingvismul nici în privinţa inscripţionărilor. CEMO a extins urmărirea validării drepturilor privind utilizarea limbii materne şi asupra judeţului Mureş. Szigeti Eniko a declarat că în paralel cu procesele strategice din România, în curs de derulare, se vor adresa şi curţii europene pentru drepturile omului cu sediul la Strasbourg, în problema indicatoarelor de străzi din oraşul Târgu Mureş.
Sursa: Haromszek nr. 7838 din 04.07.2016
Patrioţii secui au fost puşi în libertate!
Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor (NJSZ, www.njsz.hu) salută faptul că patrioţii HVIM-işti secui Beke Istvan şi Szocs Zoltan – acuzaţi de terorism, printr-o procedură-simulacru, de către procuratura română – au fost puşi în libertate la data de 1 iulie 2016 . DIICOT îi acuză – în lipsa unor dovezi şi printr-o procedură menită a fi un proces-simulacru antimaghiar – că ar fi intenţionat să detoneze o bombă artizanală la parada militară care urma să aibă loc în piaţa centrală din Târgu Secuiesc, cu ocazia zilei naţionale române. Rechizitoriul de 70 de pagini, depus la 19 mai, este plin de aspecte antimaghiare şi inepţii juridice. În cadrul procedurii-simulacru – care urmăreşte intimidarea şi defăimarea poporului maghiar transilvan care luptă pentru autodeterminarea sa – au fost lezate în special prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare şi cerinţa unei proceduri cinstite. Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor este preocupată în mod deosebit, încă din primul moment, de cazul celor doi patrioţi secui care, potrivit standardelor juridice internaţionale, sunt clar deţinuţi politici. Declarăm ferm că încetarea cât mai urgentă a procedurii este motivată. În locul acestor proceduri-simulacru, antimaghiare, statul român ar trebui mai degrabă să fie preocupat de asigurarea validării drepturilor individuale şi comunitare ale poporului maghiar transilvan – care este grav privat de drepturi în momentul de faţă – după model european (ex.: Tirolul de Sud, Tara Bascilor) şi conform normelor juridice în vigoare, în strânsă colaborare cu acesta, cu statul ungar şi cu organismele internaţionale responsabile de garantarea drepturilor omului (UE, ONU, Consiliul Europei). Dr. Gaudi-Nagy Tamas, administratorul Serviciului Naţional de Apărare a Drepturilor
Sursa: Szekely hirmondo nr. 127 din 05.07.2016
Răspuns la raportul din umbră
In data de 30 iunie, CNMT a trimis raportul din umbră întocmit împreună cu CNS pe marginea aplicării în România a Chartei Europene a Limbilor Minoritare şi Regionale, în legătură cu care guvernul român trimisese al doilea raport al său la începutul anului. Întocmirea raportului din umbră a fost semnalată la începutul lunii aprilie de către CNMT, la comisia de control a Consiliului Europei. Membrii Comisiei au efectuat în luna mai o vizită în România, însă contrar practicii generale, nu s-au adresat tuturor organizaţiilor care întocmesc raporturi din umbră. Documentul de 70 de pagini, redactat în limba engleză, face o analiză amănunţită a aplicării în România a articolelor 9 şi 10 ale chartei limbii (referitoare la utilizarea limbii în justiţie şi în administraţie) – informează biroul de presă al CNMT. Pe lângă prezentarea cadrului juridic, raportul include observaţii despre modul în care autorităţile aplică dispoziţiile referitoare la drepturile lingvistice, după care prezintă studii de caz. Acestea din urmă servesc la a le demonstra specialiştilor CE că în domeniul utilizării limbilor minoritare nu există un cadru bine gândit, bazat pe norme de aplicare clare, pe posibilităţi de sancţionare şi pe un buget central. Lipsa acestui cadru permite apariţia unor manifestări antiminoritare ale autorităţilor, dat fiind faptul că în multe cazuri, autorităţile nu apără, ci lezează aceste drepturi. Prima semnalare la raportul din umbră trimis membrilor comisiei de control, a sosit din partea lui Vesna Crnic Grotic, preşedinta comisiei de specialişti ai chartei limbilor, care a informat CNMT că potrivit chartei limbilor, raportul poate fi luat în considerare la şedinţa din luna noiembrie a comisiei de monitorizare, cu ocazia analizării raportului din România. Raportul din umbră a fost realizat de Toro Tibor, profesor la universitatea Sapientia, şi de Arus Zsolt. În timpul elaborării raportului au ţinut permanent legătura cu reprezentanţii organizaţiilor care au elaborat alte rapoarte din umbră: Szigeti Eniko, conducătoarea CEMO, şi Bethlendi Andras, activist civil al Mişcării Musai-Muszaj.
Sursa: Haromszek nr. 7839 din 05.07.2016
Ziua Libertăţii Secuieşti / CNS a câştigat procesul
Organizatorii demonstraţiei din 10 martie, de la Târgu Mureş, au câştigat definitiv procesul împotriva primarului oraşului, Dorin Florea. Curtea de Apel a stabilit că edilul nu putea interzice demonstraţia anunţată de CNS – a informat varianta online a publicaţiei Kronika. În opinia lui Kincses Elod, reprezentantul juridic al CNS, primarul oraşului Târgu Mureş a procedat ilegal atunci când a ignorat prevederile legii privind întrunirile şi nu a avizat demonstraţia din 10 martie, anunţată pentru anii 2016 şi 2017. Primarul, prefectul judeţului Mureş şi presa de limbă română care a relatat despre caz au informat că este vorba despre o acţiune neautorizată, iar jandarmeria, bazându-se pe acest lucru, a aplicat amenda – a reamintit avocatul. Înainte de evenimentul din 10 martie, Izsak Balazs şi colegul său avocat i-au prezentat personal comandantului de jandarmi Iulius Cenan prevederile legii privind întrunirile şi tot lui i-au prezentat şi sentinţa în primă instanţă. Este culmea nesimţirii ca jandarmeria să ceară lista celor care ajută la menţinerea ordinii, iar după demonstraţia desfăşurată fără tulburarea ordinii publice să îi amendeze, şi încă în calitate de organizatori – a arătat Kincses. Mai mult decât atât, jandarmeria nu a verificat dacă la manifestare au fost prezenţi toţi cei 50 de voluntari care s-au oferit. A reieşit că din diferite motive, şase persoane nu au participat la demonstraţie, însă tot au fost amendate. În urma sentinţei definitive care le dă dreptate organizatorilor, CNS aşteaptă cu speranţă procesele intentate jandarmeriei de către participanţii amendaţi.
Sursa: Haromszek nr. 7840 din 06.07.2016
Colina sub formă de balaur, nudă
In cursul zilei de ieri a fost demontat gardul protector din zona nefinalizată a pieţei centrale din Sfântu Gheorghe – din faţa consiliului judeţean şi a prefecturii . După cum a informat viceprimarul Sztakics Eva, gardul este proprietatea executantului lucrărilor din piaţa centrală, iar pentru că firma şi-a terminat lucrul, va lua gardul. Din informaţiile pe care le deţinem, firma a fost însă amendată de inspectoratul naţional pentru construcţii, acesta fiind de fapt motivul pentru care gardul de sârmă a fost demontat. De asemenea, terenul a fost tasat într-atât încât zona din spatele consiliului judeţean să poată fi accesată cu autoturismul, prin gangul de sub imobil. De altfel, prefectul cere să existe acces cu autoturismul. Proiectul colinei sub formă de balaur a fost atacat de prefect şi în contencios administrativ, şi în instanţă. Autoguvernarea i-a permis prefecturii accesul cu autoturismul prin piaţa centrală, însă prefectul nu şi-a retras acţiunea, ca urmare, procesul continuă.
Sursa: Haromszek nr. 7843 din 09.07.2016, autor Demeter J.Ildiko
De mult nu mai este vorba despre planul urbanistic, ci despre o luptă politică / Rămâne sau nu balaurul?
Sebastian Cucu ar muta iniţiativa colinei sub formă de balaur din faţa prefecturii. În opinia prefectului, prezenţa unei grămezi de pământ în faţa sediilor prefecturii şi consiliului judeţean este inadecvată. Primăria Sfântu Gheorghe nu se pripeşte. Populăm din ce în ce mai bine noua piaţă centrală din Sfântu Gheorghe: cu manifestări în aer liber, plimbări, mers pe bicicletă, jocuri. Pentru a o putea stăpâni pe deplin, transformarea spaţiului din faţa prefecturii într-o zonă verde este indispensabilă. Firma executantă i-a predat de curând autoguvernării din Sfântu Gheorghe spaţiul în discuţie, însă din cauza piedicilor sistematice, nu este posibilă deocamdată nici o intervenţie. Autoguvernarea va continua disputa juridică cu prefectura până când va primi autorizaţiile definitive pentru extinderea parcului – se arată în comunicatul de ieri au instituţiei. Conform planului urbanistic, grămada de pământ a fost adusă în centru pentru amenajarea unei Coline sub formă de balaur. În 2015, după ce au trecut luni bune de când au votat planul -, consilierii locali români au realizat că această Colină nu are altă funcţionalitate decât aceea de a masca statuia de bronz a unificatorului de naţiune, Mihai Viteazul. Acest aspect este cel puţin îndoielnic, deoarece sunt slabe şanse ca intenţia să fi fost aceea ca pământul dus în zonă să fie ridicat la un asemenea nivel încât să mascheze statuia. Indiferent – zice-se – de acest lucru, prefectul şi-a adus aminte că în astfel de cazuri, ar fi trebuit – conform legii – solicitat aviz şi din partea ministerului apărării şi a serviciului secret, fapt omis, ce-i drept, de către autoguvernare – care a invocat faptul că nu a mai solicitat aşa ceva în nici o altă situaţie. După ce prefectul a atacat hotărârea în cauză, aceasta a fost – de jure – suspendată. Pentru a evita judecarea în instanţă, care ar fi durat probabil mai mulţi ani, primăria Sfântu Gheorghe a retras hotărârea şi a luat de la început procedura de avizare. Cu ocazia dezbaterii publice de la finele lunii martie, organizaţiile româneşti au reluat placa şi au acuzat conducerea oraşului de intenţii de mascare a statuii, de asemenea, au pomenit de izbucnirea unui conflict etnic în cazul nemodificării planului. Deşi s-au adresat instituţiilor desemnate de către prefect, în vederea obţinerii avizelor, acestea au răspuns fie evaziv, fie nu la obiect. Deocamdată, câştigătorul războiului psihologic pare să fie prefectul,c el care, în calitate de persoană numită, evaluează deciziile organismelor alese şi, practic, face ce vrea. Autorul machetei pieţei, Damokos Csaba, este de părere că vorbim despre o cauză pierdută, chiar şi numai pentru faptul că nu mai este de mult vorba despre plan urbanistic, despre estetic, despre artă; totul a căpătat o conotaţie politică.
Sursa: Szekely hirmondo nr. 132 din 12.07.2016, autor Erdely Andras
Târgu Secuiesc / Și drapelul oraşului trebuie înlăturat
Curtea de Apel Braşov a adoptat o sentinţă definitivă în legătură cu necesitatea îndepărtării drapelelor secuieşti din faţa fostei şcoli de aprozi din Târgu Secuiesc. Drapelele sunt încă la locul lor, însă primarul Bokor Tibor a primit ieri un ultimatum în legătură cu îndepărtarea drapelelor. După cum a informat ieri edilul oraşului, Curtea de Apel i-a respins în 6 iulie contestaţia pe care o depusese în calitate de pârât în legătură cu drapelul oraşului. Sentinţa definitivă îl obligă pe primarul oraşului breslelor să îndepărteze de pe clădirea primăriei şi pe de alte terenuri publice drapelul adoptat oficial de către oraş. Dan Tănasă ameninţă pe blogul său că în zilele următoare va verifica dacă Bokor Tibor s-a conformat aceste somaţii, iar în caz contrar, va cere sancţionarea acestuia. Primarul a mai comunicat că şi prefectul a pus beţe-n roate. Prefectul Sebastian Cucu trebuie să îşi dea acordul în legătură cu proiectul de drapel al oraşului, pentru ca acesta să fie adoptat de către guvern. În zadar a respectat fosta autoguvernare toate punctele legii referitoare la acest lucru şi a adoptat drapelul oraşului în mod legal, pentru că deocamdată nu poate fi folosit. În următoarea fază, vor trimite o adresă către prefectură, în care vor cere analizarea amănunţită a documentelor anexate şi verificarea legalităţii acestora.
Sursa: Haromszek nr. 7847 din 14.07.2016, autor Iochom Istvan
Retrocedarea bunurilor confesionale / Cer sprijinul Washingtonului
Delegaţia UDMR le cere membrilor Congresului de la Washington sprijin în vederea reluării problemei retrocedării imobilelor confesionale şi comunitare naţionalizate din România. Mai mulţi membri influenţi ai congresului au asigurat delegaţia că vor sprijini soluţionarea problemei privind retrocedarea. Parlamentarul Korodi Attila şi secretarul de probleme externe al UDMR, Vincze Lorant, preşedintele FUEN, au informat, în organizarea Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului cu sediul la New York (HHRF), birourile delegaţiilor congresului în legătură cu evoluţia procesului de retrocedare a imobilelor confesionale şi comunitare, împotmolit de mai mulţi ani. Ei au arătat că procesul de retrocedare a fost în totalitate stopat. Comisia responsabilă adoptă pe rând decizii împotriva bisericilor istorice maghiare. Biserica reformată a fost privată din nou de Colegiul Szekely Miko, membrii comisiei de retrocedare au fost condamnaţi la închisoare. A fost respinsă şi retrocedarea clădirii Batthyaneum din Alba Iulia, confiscată bisericii romano-catolice. În opinia lui Vincze Lorant, statul român încearcă să minimalizeze regresul existent în procesul retrocedării imobilelor confesionale, în timp ce prezintă drept ideală situaţia minorităţilor din România. Le cerem partenerilor noştri americani să îi ceară explicaţii României în legătură cu respectarea obligaţiilor şi să urmărească cu atenţie evoluţia situaţiei minorităţilor. Congresul american a cerut anul trecut şi în legea bugetului urgentarea retrocedării imobilelor din România. Departamentul de stat de la Wasghinton ar trebui să obţină valabilitatea celor cuprinse în lege – a formulat preşedintele FUEN. În opinia lui Korodi Attila, maghiarii din România simt că după aderarea ţării lor la UE, atenţia Europei Occidentale şi a SUA s-a diminuat în direcţia problemelor juridice fundamentale şi a minorităţilor, deşi mai există o serie de probleme nesoluţionate. Potrivit lui Hamos Laszlo, preşedintele HHRF, mai mulţi congresmeni sunt foarte obligaţi faţă de soluţionarea problemelor legate de retrocedare, mai ales republicanul influent Andu Harris şi democratul Marcy Kaptur, care au promis sprijin şi aplicarea instrumentelor de care dispune congresul, în interesul soluţionării retrocedării imobilelor din România.
Sursa: Haromszek nr. 7848 din 15.07.2016
Sf. Gheorghe

05.08.2016
Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita