sâmbătă, 15 aprilie 2017

Rezoluţie privind normalizarea convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş adresată reprezentanţilor societăţii civile şi liderilor formaţiunilor politice maghiare din România

Acasă

Rezoluţie privind normalizarea convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş adresată reprezentanţilor societăţii civile şi liderilor formaţiunilor politice maghiare din România

Spre ştiinţă: Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei României
În perspectiva Centenarului Marii Uniri, din 1 Decembrie 2018, participanţii la Adunarea Generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi a reprezentanţilor comunităţii româneşti din cele trei judeţe, întruniţi la Adunarea de la Odorhei, adresează reprezentanţilor societăţii civile şi liderilor formaţiunilor politice maghiare din România următoarea Rezoluţie privind normalizarea convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş:
Menţinerea imaginii publice conform căreia, în perioada postdecembristă, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş reprezintă o zonă cu potenţial conflictual nu este benefică nici pentru românii locuitori ai acestor judeţe, nici pentru maghiari, aducând grave prejudicii dezvoltării economice şi sociale a celor trei judeţe, climatului de convieţuire interetnică, bunăstării cetăţenilor şi relaţiilor, pe toate planurile, a zonei cu celelalte judeţe ale României şi cu investitorii străini. Este timpul ca această parte binecuvântată din inima României să se transforme din consumator, în furnizor de stabilitate.
Îmbunătăţirea climatului de convieţuire interetnică dintre românii şi maghiarii din aceste judeţe are ca temei buna convieţuire dintre secuii/maghiarii din sud-estul Transilvaniei şi românii din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească. Se cunoaşte faptul că Munţii Carpaţi nu au despărţit niciodată locuitorii trăitori de o parte şi de alta a versanţilor acestora, fie români, fie maghiari. Colaborarea dintre români şi secui a reprezentat o constantă a istoriei medievale şi a făcut parte din viaţa cotidiană, chiar şi atunci când, la nivel elitar, s-au manifestat divergenţe. Prin această convieţuire plurietnică şi multiconfesională viaţa oamenilor a devenit mai bogată şi mai plină de sens. Legăturile secuilor cu românii sunt mai profunde, fiindcă ele nu se referă doar la Transilvania, ci şi la Moldova şi Ţara Românească. Raporturile economice au fost dublate de cele politice şi militare.
Este timpul să fie recunoscut, de către liderii civici şi politici ai comunităţii maghiare, faptul că România şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile referitoare la minorităţi asumate prin tratatele internaţionale. La 99 de ani de la Marea Unire, membrii comunităţii maghiare din România au posibilitatea garantată de „a se instrui, administra şi judeca în limba sa proprie” (cu asigurarea translatorilor), „prin indivizi din sânul său”, de a avea reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea Ţării „în proporţie cu numărul indivizilor ce îl alcătuiesc”, precum şi „deplină egalitate tuturor confesiunilor religioase”. Deci, spiritul extrem de generos al Rezoluţiei de la Alba-Iulia este integral respectat.
Este timpul ca toţi susţinătorii iniţiativei de extra-teritorialitate denumită „ţinut secuiesc” să înţeleagă că acest deziderat nu poate fi niciodată acceptat de români. Maghiarii din zonă au toate condiţiile pentru a-şi prezerva şi afirma identitatea etnică şi culturală chiar şi fără un fals şi artificial ideal de autonomie prin care se revendică drepturi colective şi alte privilegii de stăpânitori exclusivi ai zonei, iar românilor din acest spaţiu, care ar fi expuşi să trăiască într-o asemenea autonomie, nu li s-ar acorda nicio şansă de dăinuire - aşa cum s-a văzut în istorie, în epoca dualismului austro-ungar şi în timpul Dictatului de la Viena. În realitate, minoritatea maghiară din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş domină zona din punct de vedere politic, economic şi cultural, iar necesitatea de a beneficia de o protecţie juridică specială dispare. În aceste condiţii, cei care au nevoie de protecţie pentru a-şi conserva şi afirma identitatea etnică sunt tocmai românii din judeţele unde aceştia sunt numeric minoritari.
Solicităm liderilor civici şi politici ai comunităţii maghiare, formatorilor şi liderilor de opinie şi conducătorilor mass-media de expresie maghiară să nu mai promoveze sentimentele de intoleranţă faţă de români, să lase copiii maghiari să înveţe Limba Română, pe care şi strămoşii lor o cunoşteau chiar foarte bine, ca pe o a doua limbă maternă, să-i lase pe copii să accepte firesc istoria şi cultura Ţării în care vieţuiesc. Este timpul să fie respectate întocmai prevederile legale referitoare la prioritatea Limbii Române în inscripţionările publice şi afişarea doar a însemnelor heraldice aprobate legal.
Apreciem şi respectăm istoria, cultura, tradiţiile, patrimoniul concetăţenilor secui-maghiari, dar reafirmăm adevărul conform căruia fără istoria, cultura şi patrimoniul românilor din zonă, istoria locală a judeţelor Covasna şi Harghita nu este completă. Aşa cum nu pot fi eludate numeroasele interferenţe culturale româno-maghiare care tocmai dovedesc o convieţuire îndelungată şi apropiată a românilor şi maghiarilor din judeţele Covasna şi Harghita, convieţuire pentru a cărei normalizare, din respect pentru înaintaşi, cât şi pentru urmaşii noştri, facem prezenta Rezoluţie.
Odorheiu-Secuiesc, 1 aprilie 2017
Participanţii la Adunarea Generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi a reprezentanţilor comunităţii româneşti din cele trei judeţe, la care au luat parte ca invitaţi Preasfinţitul Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Adrian-Jean Andrei - prefectul judeţului Harghita, Sebastian Cucu - prefectul judeţului Covasna, Lucian Goga - prefectul judeţului Mureş, senatori şi deputaţi din judeţele Covasna şi Mureş, primari români, protopopi şi preoţi ortodocşi, directori ai unor instituţii de cultură şi ai şcolilor cu predare în Limba Română, consilieri judeţeni, conducători ai unor instituţii deconcentrate, lideri judeţeni ai principalelor partide politice

 

miercuri, 12 aprilie 2017

CAB: „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” din Transilvania are un caracter fascist, xenofob și rasist


CAB: „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” din Transilvania are un caracter fascist, xenofob și rasist

April 12, 2017 • extremism maghiar • Views: 10

Curtea de Apel București a decis vineri, 7 aprilie, că gruparea „Mișcarea de Tineret 64 de Comitat” (HVIM) din Transilvania are un caracter fascist, xenofob și rasist, transmite Agerpres.

Vezi și Organizația extremistă HVIM a propus, UDMR a votat. Stradă cu numele CRIMINALULUI de război Wass Albert în Târgu Secuiesc

De asemenea, judecătorii au constatat că și Asociația “Szent Laszlo Serege” — CIF are un caracter fascist, xenofob și rasist.
“În temeiul art. 404 alin. 4 lit. i) Cod procedură penală raportat la art. 52 Cod procedură penală, constată că organizația, fără personalitate juridică pe teritoriul României, ‘Mișcarea de Tineret 64 de Comitate’ — HVIM și Asociația ‘Szent Laszlo Serege’ — CIF au caracter fascist, rasist și xenofob, în sensul art. 2 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 31/2002, republicată”, se arată în hotărârea instanței.
Decizia a fost luată în dosarul în care extremiștii Szocs Zoltan și Beke Istvan, lideri ai grupării “Mișcarea de Tineret 64 de Comitate”, au fost condamnați la 10 luni și 8 zile, respectiv 11 luni și 6 zile închisoare cu executare. Cei doi nu vor face însă închisoare, deja au executat pedeapsa în perioada în care s-au aflat în arest preventiv și arest la domiciliu.
Judecătorii au dispus confiscarea de la cei doi extremiști a unor drapele, hărți, autocolante de propagandă.

Vezi și SRI ȘI DIICOT S-AU FĂCUT DE RÂS. Beke și Szocs, achitați pentru terorism

FOTO: membrii HVIM pe străzile din Târgu Secuiesc împotriva Tratatului de la Trianon, facebook.com

vineri, 24 martie 2017

Les oubliés de Tel-Aviv On compte aujourd’hui plus de 45 000 demandeurs d’asile en Israël.

Les oubliés de Tel-Aviv

 On compte aujourd’hui plus de 45 000 demandeurs d’asile en Israël. En janvier 2012, avec la loi anti-infiltration, le pays fermait ses frontières avec l’Égypte, empêchant les réfugiés africains de rentrer sur son sol. Mais depuis les années 90, des milliers de migrants ont traversé le Sinaï égyptien. « Welcome to Africa ! » lance Gil, notre guide israélien, lorsque nous entrons dans les quartiers sud de Tel-Aviv. Voilà l’image que se font une partie des Tel aviviens de ce quartier, habité en grande majorité par des réfugiés et clandestins sub-sahariens : une petite Afrique. On compte aujourd’hui environ 45 000 demandeurs d’asile entrés illégalement en Israël. La majorité viennent d’Erythrée (environ 35 000) et du Soudan. On compte également parmi eux quelques Congolais. La plupart fuient la guerre civile ou la dictature mais seul un très petit nombre obtient le statut de réfugiés. « La petite Érythrée », comme ils l’appellent ici à Tel-Aviv, est séparée du reste de la ville. Cette zone, la plus pauvre de la ville, est laissée à l’abandon par le gouvernement israélien et par une partie des habitants de Tel-Aviv. Une ségrégation spatiale qui irrite Oscar un Congolais qui vit en Israël depuis vingt-deux ans : « On aimerait que les demandeurs d’asile soient mieux répartis sur le territoire israélien. Évidemment ils sont tous concentrés au même endroit, on a l’impression qu’ils sont trop ! » Une intégration quasi impossible Depuis la loi « anti-infiltration » de janvier 2012 et la fermeture des frontières, il est devenu presque impossible pour un réfugié d’entrer dans le pays. Et, pour ceux qui sont arrivés avant, l’intégration est presque impossible. Bien que la plupart des pays européens reconnaissent aux demandeurs d’asile du Soudan et de l’Érythrée le statut de réfugiés et qu'Israël soit l’un des premiers signataires de la Convention des Nations unies sur le statut des réfugiés, ce dernier ne les a jamais accueillis et refuse de leur donner un quelconque statut officiel. Pour avoir le statut de réfugié, les demandeurs doivent attendre parfois plus d’un an. Pendant ce laps de temps, ils jouissent d’une protection toute relative : le visa dit de « résidence temporaire » renouvelable tous les trois mois, qui ne les autorise pas à travailler et qui peut être révoqué à tout moment. Ils ne reçoivent aucune aide financière de l’État israélien. Or, pour arriver jusqu’ici, ces hommes et ces femmes ont parfois du payer plusieurs passeurs. Ils arrivent donc en Israël avec peu d’argent voire avec des dettes. Se pose alors la question de l’accès au travail. « Ces gens ont faim. Et puisqu’on ne leur donne pas de travail ils se donnent du travail eux-mêmes », explique Oscar. Certains ouvrent par exemple une épicerie. Épicerie qui peut fermer du jour au lendemain puisqu’elle a été ouverte sans permis de la municipalité… D’autres travaillent au noir, en particulier dans la restauration et l’hôtellerie. « Le salaire légal minimum ici est de 25 shekels de l’heure (environ 6 euros). Mais l’employeur, s’il sait que l’individu est sans papier, peut très bien payer moins cher voire ne pas payer du tout ». Une instabilité financière qui pousse certains de ces hommes et de ces femmes vers le chemin de la délinquance. Mais pour Oscar, la criminalité est avant tout le résultat de l’inaction du gouvernement : « Si on donnait aux demandeurs d’asile un permis de travail temporaire de trois ou six mois, une écrasante majorité d’entre eux sortirait de la criminalité, s’énerve-t-il, pourquoi des mères célibataires se tournent vers la prostitution ? Parce qu’elles n’ont plus le choix, elles doivent nourrir leur famille ! » Un statut juridique quasi inexistant Beaucoup de migrants arrivés en Israël ont demandé le statut de réfugié politique mais la majorité d’entre eux ne l’ont pas obtenu. Pour le gouvernement israélien, il ne s’agit pas pour la plupart d’entre eux de réfugiés politiques mais de migrants économiques : « Ce sont des gens dont la motivation principale est d’améliorer leur vie », explique Emmanuel Nahshon, porte parole du ministère des Affaires étrangères. Pourtant, Mutassim, 29 ans, est plutôt venu ici pour sauver la sienne. C’est pour cette raison qu’il a quitté le Darfour, théâtre depuis 2003 d’un violent conflit entre l’armée du gouvernement et des rebelles armés. Installé depuis 2009 à Tel-Aviv, il préside aujourd’hui une ONG. Celle -ci défend le droit des réfugiés africains à vivre dans de meilleures conditions. « Ce sont des gens qui devaient partir de chez eux, ils ont fuit la guerre et les génocides. Ils ont le droit de vivre dignement en Israël, seule démocratie du Moyen-Orient », estime Mutassim, visiblement plein d’illusions, ou excellent diplomate… Selon Oscar, la vérification par les services israéliens des demandes d’asile, n’est pas faite de façon honnête : « Ils identifient les individus mais ne procèdent pas aux vérifications permettant de voir si les raisons avancées par l’individu sont compatibles avec le statut de réfugié. On dit qu’ils sont venus travailler. Mais si ils ne vérifient pas, comment peuvent-ils le savoir ? » Un manque de reconnaissance juridique qui s’étend jusqu’à la deuxième génération d’immigrés, puisque les enfants dont l’un des deux parents entrer illégalement en Israël n’a pas la nationalité israélienne. Un système, jugé injuste par de nombreuses ONG, mais que le gouvernement actuel ne compte pas modifier. « Changer la loi risquerait d’encourager l’arrivée de nouveaux migrants, ce qui créerait des situations très compliquées ici », explique Emmanuel Nahshon. L’obsession des « infiltrés » En effet, le gouvernement n’a aucun intérêt à aider les réfugiés à s’intégrer au sein de la société israélienne. Au contraire : « Le politicien vous vend un projet de société. Quand il n’a pas un bon projet de société à vous vendre, alors il vous vend un produit qui marche toujours : la xénophobie ! ». Le racisme, un credo largement utilisé par l’actuel gouvernement de Netanyahou. En mai 2012, Miri Regev, l’actuelle ministre de la Culture israélienne, avait d’ailleurs comparé les migrants africains à un « cancer ». L’élargissement de la loi « anti-infiltration » aux migrants africains, votée cette même année, s’appliquait à l’origine uniquement aux Palestiniens. Le but affiché ? Protéger le territoire israélien des possibles attaques terroristes. Aujourd’hui, le mot infiltré s’applique à deux réalités différentes : les « terroristes » palestiniens et les réfugiés africains. Le but du gouvernement est donc de susciter un climat de méfiance, de créer la peur de l’autre : « Quand tu ignores tout de moi tu peux facilement penser que je suis un bandit. Mais si tu me connais tu te diras, mais non c’est pas un bandit c’est un étudiant de mon université ou c’est mon voisin ! », commente Oscar. C’est dans ce contexte que la société civile joue un rôle essentiel. Puisque le gouvernement bloque l’intégration des réfugiés, ces derniers se tournent vers des associations ou des ONG. Certaines leur permettent d’apprendre l’hébreu pour pouvoir faire les démarches administratives du quotidien et chercher du travail. D’autres versent des aides financières. L’actuel projet de loi qui oblige les ONG à rendre publique tout fonds reçu par des pays étrangers, a, entre autre, pour but d’entraver ce système d’aide alternatif. Aujourd’hui, le gouvernement est en négociation avec le Rwanda et l’Ouganda. L’idée ? Envoyer dans ces deux pays tous les réfugiés africains actuellement sur le sol israélien. Toutes nationalités confondues. Avec quelle contrepartie ? Le porte-parole du ministère des Affaires étrangères n’a pas voulu répondre à cette question...

miercuri, 8 martie 2017

Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a luat la cunoştinţă, cu îngrijorare, despre conţinutul unor iniţiative şi demersuri întreprinse de UDMR pentru obţinerea de noi privilegii



Scrisoare deschisă
Domnului Liviu Dragnea,Preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Partidului Social Democrat
Domnului Călin Popescu-Tăriceanu,Preşedintele Senatului şi al Alianţei Liberal Democrate (ALDE)
Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a luat la cunoştinţă, cu îngrijorare, despre conţinutul unor iniţiative şi demersuri întreprinse de UDMR pentru obţinerea de noi privilegii, în defavoarea românilor. FCRCHM vă reaminteşte faptul că, potrivit practicilor cunoscute, susţinerea parlamentară de către UDMR a actualei coaliţii guvernamentale nu se realizează fără obţinerea de către această formaţiune etnică a unor avantaje, respectiv înfăptuirea unor prevederi punctuale din proiectul Legii statutului minorităţilor naţionale, astfel încât, cu paşi mărunţi, într-un număr de ani, legea menţionată să fie adoptată, sub această formă. Menţionăm că potrivit prevederilor proiectului legii respective, aflat în aşteptare la Camera Deputaţilor, se cere acordarea pentru minorităţi de drepturi colective. Aceste „drepturi” de pretentii teritoriale! Se leagă de teritoriu şi se cereînfiinţarea unor instituţii publice, în domeniile învăţământului şi culturii, constituite pe criteriu etnic, în paralel cu cele ale statului român.Din mass-media am aflat că UDMR intenţionează să propună mai multe amendamente la Legea administraţiei publice locale, la legislaţia privind folosirea simbolurilor comunităţilor locale şi alte reglementări legislative.
Conducerea FCRCHM apreciază că propunerea de reducere a pragului din legea referitoare la folosirea limbii materne, de la 20% la 10%, astfel încât limba maghiară să poată fi folosită în administraţie în toate localităţile unde procentul maghiarilor depăşeşte 10 la sută, nu se justifică, îngreunând inutil activitatea administrativă şi sporind consumul de birotică şi costurile cu traducerea documentelor în limba maghiară şi a intervenţiilor consilierilor, în limba română. Prin materializarea acestui obiectiv, practic se extinde NEJUSTIFICAT arealul teritorial în care se va folosi limba maghiară în administraţie, scopul fiind, de fapt, cuprinderea majorităţii localităţilor din Transilvania.
Aceleaşi argumente sunt valabile şi în cazul amendamentului la Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care a primit aviz pozitiv din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, şi care prevede „încadrarea în unităţile sanitare şi a personalului de specialitate de asistenţă medicală cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5.000” şi folosirea limbii materne în instituţiile de sănătate şi anumite instituţii de asistenţă socială.
Conducerea FCRCHM apreciază că introducerea criteriului etnic în domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale urmăreşte acelaşi obiectiv de impunere a obligativităţii cunoaşterii limbii maghiare, în defavoarea criteriilor de performanţă profesională, prioritatea constituind-o îmbunătăţirea finanţării sistemului şi rezolvarea problemelor vizând modernizarea dotărilor şi creşterea salariilor personalului medical.
De asemenea, considerăm că nu sunt necesare alte noi reglementări privind statutul folosirii simbolurilor naţionale, regionale şi ale comunităţilor locale, deoarece există prevederi clare în această privinţă. Minorităţile naţionale îşi pot utiliza liber simbolurile la evenimentele şi manifestările proprii în condiţiile prevederilor legislaţiei în vigoare, iar comunităţile locale îşi pot aproba în condiţiile legii simboluri locale (stema, drapelul), care trebuie să fie reprezentative pentru întreaga comunitate locală, şi nu doar pentru un anume grup etnic. Ori, propunerile UDMR urmăresc legalizarea folosirii steagului „ţinut secuiesc”, steag inventat după anul 2004 ca steag al Consiliului Naţional Secuiesc şi, ulterior, autoproclamat ca steag secuiesc sau steag al inexistentului ţinut secuiesc. Folosirea acestui steag pe clădirile publice a fost interzisă prin Hotărârea nr. 1559/2016 a Tribunalului Harghita, datorită caracterului monoetnic maghiar al simbolisticii sale, excluderii românilor din această simbolistică şi promovării lui ca simbol al separatismului teritorial pe criterii etnice.
Toate celelalte simboluri heraldice „secuieşti” propuse, la nivelul localităţilor, nu cuprind şi simboluri ale comunităţii româneşti reproducând vechile însemne heraldice, de dinainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când românii din zonă au fost discriminaţi.
Scrisoarea noastră are în vedere contextul actual, în care proiectele autonomiste cunosc o nouă susţinere, în spaţiul public, intern şi internaţional, inclusiv prin luări de poziţie ale Guvernului ungar, transmise şi prin prezenţa, în zonă, a unor demnitari maghiari la manifestări precum: 15 martie – Ziua maghiarilor de pretutindeni, 4 iunie – Ziua solidarităţii naţionale maghiare, 20 august – Ziua naţională a Ungariei etc. Şi cu această ocazie, vă solicităm să ne acordaţi o audienţă, în cadrul căreia conducerea FCRCHM să prezinte greutăţile cu care se confruntă comunităţile româneşti din cele trei judeţe, probleme care necesită sprijinul Parlamentului şi Guvernului României şi care au fost, în mod repetat, aduse în atenţia conducerii statului român, dar, din păcate, au rămas nesoluţionate.

Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM)

miercuri, 1 februarie 2017

Szász Cs. Emese. Egyre népszerűbb a nagycsaládmodell

Egyre népszerűbb a nagycsaládmodell

Szász Cs. Emese | 2017.02.01. [14:38]
Sokan még mindig csodálkoznak és furcsállják, pedig egyre gyakrabban találkozunk olyan családokkal, ahol három, esetenként még több gyermek nevelkedik. Nem azért, mert „becsúszott” vagy úgy sikerült, hanem tudatosan vállalják a nagycsaládos létet a kommunistának is nevezett kétgyermekes családmodell helyett. Ráadásul ez a „divat” a magyar értelmiségi, középosztály körében terjed – állítják a kutatók.
Santha Agnes nagycsalad_bNem is döntés, hanem ösztönös megérzés volt a Molnár-Sántha családban, hogy nagycsaládban igazán jó élni
Molnár-Sántha Ágnes marosvásárhelyi szociológus – s egyben négy gyermek édesanyja – is úgy látja, hogy az ő gyermekkorához képest ma jóval több a nagycsalád. „Akkoriban a kommunistának is nevezett kétgyermekes családmodell uralkodott. Örömteli fejlemény az, hogy a nagycsalád presztízse ismét nőtt, többen vállalják ezt az életformát. Azt is látom, hogy a társadalom java része – éppen amiatt, hogy a kétgyermekes családformát ismerte hosszú időn keresztül – csodálkozik a nagycsaládokon, részben furcsállja is, sőt nem túlzok, ha azt állítom, sokan meg is botránkoznak rajta, mondván, hogy nem ez a »fejlődés« iránya” – mondja Molnár-Sántha Ágnes.
Hozzáteszi, a nagycsalád terjedése mellett sajnos ott van az érem másik oldala is, ami már sokkal szomorúbb: a kétgyermekes családmodell megdőlni látszik azért is, mert még soha nem volt ennyi egygyermekes, illetve gyermektelen család, mint ma. Ezért a születési arányszámokon kevésbé látszik az, hogy több a nagycsalád, hiszen ezzel egy időben több az egészen kicsi család is.
„A legutóbbi népszámlálási adatok tanúsága, hogy az erdélyi magyarok termékenysége hosszú idő után elérte az országos átlagot, hiszen korábban a gyermekvállalás tekintetében alulmaradtunk. A magyarság aránya jelentősen nem javítható, hiszen erre irreálisan magas termékenységre lenne szükség, amire nincs valós kilátás. Annak viszont örvendhetünk, hogy a további térvesztésünk megfékezhető, ha termékenységünk tartósan az országos átlaghoz közeli marad” – mutat rá a szociológus, aki maga is négy gyermeket nevel. Mint mondja, nem is döntés, hanem ösztönös megérzés volt az ő esetükben, hogy nagycsaládban igazán jó élni. De kellett hozzá a fiatalkor gondtalansága, naivsága is, hogy nem gondolkodtak és nem mérlegeltek sokat.
„A többi nagycsaládos ismerősömhöz hasonlóan állítom, hogy a több gyermek vállalása, nevelése nem anyagi kérdés. Meglehet, nem lennénk ennyire nyugodtak, ha nem lenne munkánk, biztos megélhetésünk, ennyiben azért anyagi része is van. Az sem mindegy, hogy számíthatunk-e a tágabb család támogatására, jelenlétére. Biztosan, ha csak tudat alatt is, de bátrabban vállal nagycsaládot az, akinek helyben vagy nagyon közel élnek a szülei, rokonai, akik a legnagyobb segítséget nyújtják. Nálunk is nagycsaládi vállalkozás a gyermekek nevelése, mindenki besegít, ezt szívesen teszi és mi is szívesen vesszük. Mégis úgy látom, elsősorban az értékrenden múlik a nagycsalád melletti döntés, amelynek része a vallásos hit is. A mi esetünkben a szülőföldünkhöz való ragaszkodásunknak és erős magyarságtudatunk is benne van abban, hogy nagycsaládot alapítottunk” – vallja be Sántha Ágnes.
trella varhelyi gyopi es nagycsaladja_b 
Három gyerek. A Trella-Várhelyi család egyáltalán nem érzi különcnek magát. 
Fotó: Magyarosi Réka
Hozzáteszi, ráadásul szinte csak előnyét látja a négygyermekes családi életnek. „Igaz, hogy soha nincs csend, egyenként kevesebb idő jut egy gyermekre a szülők figyelméből, s a manapság olyan divatos fogalmakat, mint a minőségi idő, kötődő nevelés is kevésbé lehet nagycsaládban megvalósítani, valamint az all inclusive nyaralás sem sikerül minden évben, ennél sokkal több az előny” – mutat rá a szülő.
Előny, hogy mindig történik valami, nincs egy perc unalom, mindenkinek van mondanivalója, és mindig kéznél van egy-két játszótárs. Ebből a szempontból a többgyermekes szülőnek sokkal egyszerűbb a dolga, mint például az egygyermekesnek. Alkalmazkodóbbak, barátságosabbak, szociálisan érzékenyebbek azok, akik több testvérrel nőnek fel. „Az örömben sokan osztoznak, a bánatban sokan vigasztalnak. A baráti és ismeretségi kör többszöröse, mint a kisebb családokban. Sokan ülünk az asztal körül, és ez már önmagában is jó” – vélekedik a családanya.
Trella-Várhelyi Gyopár egy 5, egy 3 és egy 1 éves gyereket nevel férjével együtt, s nem érzi különcnek magát három gyerekesként, ugyanis környezetükben is sok hasonló példa van. Emlékszik, tinédzserként még ő is két gyereket képzelt el magának, a harmadik gyermek gondolata közben ért meg benne. „A tervezésben és megvalósításban közrejátszott az is, hogy pozitív élménynek tűnt gyermeket nevelni, s úgymond megkívántuk a második, majd a harmadik gyermeket. Nem mellesleg olyan társam van, aki nem hagy egyedül a gyermeknevelésben, hanem jelentős szerepet vállal benne, de a nagyszülők közelsége is számított a döntésben, ugyanis két utcányira lakunk mindkét nagyszülőtől, s ők segítenek is, amiben tudnak” – mondja a fiatal rádiós szerkesztő, aki ráadásul kis korkülönbséggel vállalta a gyermekeket. Egyrészt azért, mert úgy érzi, testvérként is ez a jó a gyermekeknek, másrészt már szülőként is benne voltak a lendületben, s úgy érezték, így egyszerűbb.
„Jó logisztika és szervezés kell három gyerekhez, az biztos, no meg türelem. S bár azt gondolom, kevesebb figyelem jut a második, harmadik gyerekre az elsőszülötthöz viszonyítva, ezt pótolják a testvérek. Természetesen anyagi vonzata is van az egésznek, de úgy érzem, nem most érezzük ezt meg igazán, hanem amikor majd egyetemre akarnak menni. Éppen ezért a nagyszülőkkel közösen létrehoztunk egy pénzletétet, amit majd a tanulmányaikra tudunk fordítani” – mondja a háromgyermekes édesanya.
Az értelmiség reproduktív magatartása

Kiss Tamás szociológus, demográfus, a Nemzeti Kisebbségkutató Intézet kutatója elmondta, két alkalommal, 2008-ban és 2013-ban is vizsgálták ifjúsági mintán többek közt a gyermekvállalási kedvet is. Úgy találták, hogy bár egyre inkább kitolódik a családalapítás és a gyerekvállalás időpontja, terjedőben van a három, illetve több gyermeket vállaló családmodell. „Egyre népszerűbb a többgyermekes családmodell. Nő azoknak a családoknak az aránya, akik három vagy négy gyereket is vállalnának. Ráadásul ez a tendencia főként az egyetemi végzettséggel rendelkezők körében jelent meg” – mutat rá a szociológus. Kiss Tamás hozzátette, a tervezett és vállalt gyerekszám általában lineáris kapcsolatban áll egymással, vagyis minél iskolázottabb valaki, annál kevesebb gyereket vállal. Ez Romániában is így van. Magyarországon és az erdélyi magyarok között viszont nem. Itt a termékenység és az iskolázottság közötti kapcsolatot egy U görbe írja le, vagyis az alacsony státusúak mellett az egyetemet végzettek azok, akik a legtöbb gyermeket szeretnék, és vállalják is, míg az érettségivel, szakiskolával rendelkezők közt ez a jelenség nem mérvadó. „Ezt tapasztaltuk a 2008-as felmérésben, valamint a 2013-asban valamivel még erősebben jelentkezett. Létező dolog ez a többgyermekes családmodell most is a humán értelmiség körében, s elmondhatom saját tapasztalatból is, hogy a román ismerősöket meglepi, hogy vannak, akik vállalnak harmadik, negyedik gyereket. Meg is fogalmazzák, hogy milyen furcsa ez a mai világban” – mondja Kiss Tamás szociológus, aki maga is három gyermeket nevel. Kérdésünkre, hogy mivel magyarázható ez a trend, a szociológus elmondta, legalább részben a pronatalista konszenzussal magyarázható, ami nyilvánvalóan leginkább az értelmiség, illetve a magas státusúak reproduktív magatartását befolyásolja. „Már a második világháborúban is létezett az a demográfiai diskurzus, hogy több gyereket kell vállalni, hogy az egyke modell milyen rossz, sőt a nemzethaláltól való félelem is megjelenik a diskurzusokban. Az egykét problematizáló magyar diskurzusokkal szemben Romániában a két világháború között a népesdésről való beszéd elsősorban a halandóságról és a népegészségügyről szólt, s nem arról, hogy kevés gyerek születik” – magyarázza a szakember.

sâmbătă, 28 ianuarie 2017

Iniţiativă cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc, publicată în Monitorul Oficial:

Iniţiativă cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc, publicată în Monitorul Oficial:
Ţinutul Secuiesc va avea un preşedinte cu imunitate, autorităţile regionale vor prelua atribuţii ale statului; regiunea va păstra banii din taxe şi impozite
Iniţiativă cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc, publicată în Monitorul Oficial: Ţinutul Secuiesc va avea un preşedinte cu imunitate, autorităţile regionale vor prelua atribuţii ale statului; regiunea va păstra banii din taxe şi impozite
BUCUREŞTI | Scris de Stefan Pana | ieri, 11:50
Iniţiativă cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc, publicată în Monitorul Oficial: Ţinutul Secuiesc va avea un preşedinte cu imunitate, autorităţile regionale vor prelua atribuţii ale statului; regiunea va păstra banii din taxe şi impozite
Iniţiativă cetăţenească privind autonomia Ţinutului Secuiesc, publicată în Monitorul Oficial. Aceasta va fi depusă la Parlament
O iniţiativă legislativă cetăţenească, susţinută public de către Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, a fost publicată în Monitorul Oficial, ea urmând să fie transmisă şi către Parlament, pentru discutare, alături de listele cu cel puţin 100.000 de semnături. Proiectul iniţiativei legislative prevede că regiunea va fi condusă de un preşedinte, care o va reprezenta în relaţia cu statul, iar autorităţile regionale vor prelua atribuţiile actualelor autorităţi locale, inclusiv în domeniul fiscal, putând elabora propriile norme, cu singura condiţie de a respecta Constituţia.
Iniţiativa legislativă stabileşte „statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc” şi a fost elaborată de un comitet de iniţiativă format din 10 persoane: Arus Zsolt Istvan, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercso Attila, Marton Csaba, Czink Attila, Kolcsar Gheza, Takacs Jozsef, Cziriak Karoly, Kovacs Laszlo.
Potrivit legii, membrii comitetului nu pot fi persoane alese în funcţie prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcţie de primul-ministru sau membri ai vreunui partid politic.
Potrivit expunerii de motive, Ţinutul Secuiesc este o „regiune istorică cu un trecut aparte”, care s-a bucurat de o largă autonomie, indiferent de statul din care făcea parte, inclusiv în timpul regimului comunist. Iniţiatorii susţin că propunerea lor se bazează pe principiul subsidiarităţii, ca una dintre „valorile de bază ale tuturor ţărilor Europei”, care spune ca toate comunităţile locale să aibă un cuvânt de spus în privinţa treburilor care prezintă interes pentru ele.
Iniţiatorii critică întârzierile în procesul de regionalizare a ţării şi, de aceea, consideră „utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluţie şi pentru România”. Ei invocă şi referendumul „neoficial” în care 99,8% din participanţi, respectiv peste 210.000 persoane, au votat pentru crearea unei regiuni administrative cu „prerogative sporite”.
Comitetul de iniţiativă comentează, în expunerea de motive, şi problema integrităţii şi suveranităţii României, principiu constituţional care a blocat astfel de proiecte până în acest moment, afirmând că recunoaşterea unei autonomii ar contribui la coeziunea teritorială a României şi proiectul nu lezează astfel integritatea şi suveranitatea.
Potrivit iniţiativei, „ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă”.
Ţinutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, cu drept de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor specifice (inclusiv adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii). Articolul 3 din propunere prevede că „autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român”, pentru că deciziile vor fi luate în Ţinutul Secuiesc prin delegarea de competenţe.
Teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş.
Regiunea autonomă va fi împărţită în 8 „scaune”, reprezentând teritorii tradiţionale secuieşti, fiecare cu o reşedinţă. În Ţinutul Secuiesc va fi instituită şi limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învăţământ, în cultură, în justiţie şi în administraţie.
În privinţa administraţiei regionale, Ţinutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare şi un preşedinte, precum şi alte autorităţi locale, la nivelul fiecărui scaun, care oglindesc actuala organizare din România.
Consiliul de Autoadministrare va fi autoritatea administrativă autonomă a Ţinutului, urmând a fi compus din consilieri regionali, aleşi prin vot direct, pe o perioada de 4 ani. Instituţia va fi însărcinată cu organizarea instituţiilor şi va reprezenta regiunea, cu unele competenţe apropiate Consiliilor Judeţene. Comisia de Autoadministrare va avea rolul unui organ executiv, cu membri desemnaţi, care vor aplica deciziile Consiliului şi va exercita funcţii de control şi administrare, precum şi bugetare. Articolul 33 al iniţiativei prevede că această Comisie va putea „dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio”. Tot Comisia va fi cea care va numi funcţionari publici în diverse funcţii, prin concurs, iar legea interzice orice formă de discriminare în aceste numiri, pe motive de etnie, religie sau domiciliu.
Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea ca întreg şi este ales de către cetăţeni prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct, pe o perioadă de 4 ani. Legea instituie o limită de două mandate pentru preşedinţi. Preşedintele va putea fi eliberat din funcţie prin decizie a două treimi dintre membrii Consiliului.
Preşedintele va rosti următorul jurământ la investirea în funcţie: „Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, câtvoi putea de bine, funcţia care mi s-a încredinţat, voi reprezenta şi ocroti interesele populaţiei Ţinutului Secuiesc, voi respecta legile ţării şi deciziile autorităţilor regiunii, Constituţia României”. Legea prevede şi că preşedinţii vor avea imunitate pe durata mandatului, egală cu cea a demnitarilor.
Potrivit propunerii legislative, preşedintele va propune Guvernului data desfăşurării alegerilor din teritoriul regiunii, promulgă deciziile luate de Consiliu, solicită CCR control prealabil pe decizii şi poate solicita referendumuri.
La nivelul scaunelor, vor fi înfiinţate instituţii noi de administrare, precum Consiliile şi Comisiile, care vor prelua la nivel local competenţele autorităţilor actuale în toate domeniile.
Autorităţile locale vor avea un „statut special”, urmând ca Legea administraţiei locale să fie modificată pentru ca noile organisme să poată prelua atribuţii. „Autorităţile locale dispun de prerogative discreţionare în exercitarea competenţelor transferate”, se arată în proiect, fiind vorba aici despre educaţie, ordine publică, asistenţă socială, sănătate, mediu, comerţ, vânătoare, silvicultură, agricultură, obiceiuri, tradiţii, cultură, utilităţi publice, industrie, valorificarea resurselor termale, turism, etc.
Proiectul prevede că autorităţile locale vor putea păstra 90% din impozitul pe venit şi 80% din taxele colectate pe teritoriul regiunii. Politica fiscală generală prevăzută în iniţiativă arată că regiunea autonomă ar trebui să aibă asigurată „o sumă totală previzibilă de încasări proporţionale cu competenţele”, respectiv să poată colecta şi folosi banii în măsura în care autorităţile asigură funcţionarea regiunii. „Pentru exercitarea propriei competenţe, mare parte a resurselor financiare ale regiunii trebuie să fie constituită din resurse proprii de care să poată dispune liber”, se arată în text.
Proiectul are un capitol special dedicat „legăturii dintre stat şi regiune”, care prevede că Guvernul României numeşte un singur prefect în regiune, care „veghează asupra respectării legalităţii” şi care are competenţe de mediere în cazul unor divergenţe între Regiune şi Guvern.
Iniţiatorii vor ca regiunea să aibă posibilitatea de a solicita rediscutarea unor legi sau acte ale Parlamentului şi Guvernului care vizează Ţinutul Secuiesc. Proiectul prevede că orice act al statului român trebuie adoptat de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de două treimi dintre membri se poate cere rediscutarea actelor în cauză.
Preşedintele Ţinutului Secuiesc şi preşedinţii scaunelor pot contesta prevederile legale în instanţe judecătoreşti, în cazul „lezării prevederilor prezentului statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradiţional în regiune”.
Iniţiativa cetăţenească a fost susţinută de fostul europarlamentar Laszlo Tokes, care, în 2015, a fost ales preşedinte al comisiei de iniţiativă. Iniţiativa a fost susţinută în parteneriat cu CNS (Consiliul Naţional Secuiesc). Tokes nu se regăseşte însă în lista membrilor comitetului de iniţiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial.
Proiectul este însoţit de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că „vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”. Avizul Consiliului Legislativ este, însă, doar consultativ.
Articolul 1 din Constituţie prevede că ”România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
Potrivit Legii 189/1999, privind dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă, după elaborarea iniţiativei ea trebuie publicată în Monitorul Oficial, existând un termen de 6 luni în care proiectul poate fi depus în Parlament. La depunere, iniţiativa trebuie să fie însoţită de minimum 100.000 de semnături, care, potrivit Constituţiei, trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Listele de semnături vor trebui atestate de către primăriile din localităţile de unde au fost strânse.
După ce vor fi îndeplinite formalităţile, iar iniţiativa este depusă la Parlament, ea va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru un aviz.
Iniţiativa legislativă cetăţenească este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ţinutului Secuiesc. O lege iniţiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlament.
UDMR a lansat un alt proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc în 2014, însă acesta nu a fost depus în vreo formă în Parlament.
*
De ce sunt contra? Sunt contra atâta vreme cât lipsa de loialitate față de România și obediența față de Budapesta sunt la tot pasul evidente în viața publică a secuilor!
O întrebare: cât de veche și de consacrată este denumirea „Ținutul secuiesc”?
Așteptăm ca secuii să se poarte cum se cuvine cu poporul care i-a acceptat pe teritoriul său! De asemenea, așteptăm să se declanșeze procesul de de-maghiarizare a românilor care trăiesc în secuime și în Ungaria… După aceea, mai stăm de vorbă!
i.c.

sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Az RMDSZ idén nem terjeszt be autonómiatervezetet

2016.11.09. | 22:46 Az RMDSZ idén nem terjeszt be autonómiatervezetet
http://erdely.ma/autonomia.php?id=205103&cim=az_rmdsz_iden_nem_terjeszt_be_autonomiatervezetet
 2417  19


Márton Árpád
A Székely Nemzeti Tanács (SZNT) közleményben kérte fel az RMDSZ még hivatalban lévő szenátorait és képviselőit, hogy a december 11-ei választások előtt terjesszék be az RMDSZ Székelyföldi Egyeztető Tanácsa által 1995-ben elfogadott, és az SZNT által 2004-ben véglegesített autonómiastatútumot – számol be Bíró Blanka és Gyergyai Csaba a kronika.ro-n.
A téma kapcsán a Krónika Márton Árpád sepsiszéki RMDSZ-es parlamenti képviselőhöz fordult kérdéseivel, aki leszögezte: a szövetség semmiképp sem fogja benyújtani az SZNT által véglegesített autonómiatervezetet, hiszen az RMDSZ-nek van saját tervezete.

Hozzátette: ebben a mandátumban már értelmetlen bármilyen törvénytervezetet benyújtani, hiszen kezdődik a választási kampány, a parlament alig fog dolgozni, és valószínű, hogy még a bizottságok asztalára sem kerülne a dokumentum. „Az alkotmány és a házszabály szerint az új parlament csak azokkal a korábbi mandátumban benyújtott törvénytervezetekkel foglalkozhat, melyek legalább egyik ház plénumába már bekerültek" – érvelt a politikus.

Ugyanakkor leszögezte, a szövetség képviselői azt a dokumentumot terjesztik majd be, amelyet kidolgoztak. „Amúgy is abszurd lenne, ha én beterjeszteném az SZNT által közfelkiáltással elfogadtatott autonómiastatútumot, miközben több elemével nem értek egyet, és miközben van egy olyan tervezet ebben a témában, amelyen én is dolgoztam" – jegyezte meg Márton Árpád. Felidézte, amikor Toró T. Tibor és Szi­lágyi Zsolt még RMDSZ-es képviselőként benyújtották az SZNT autonómiastatutúmát, már akkor jelezte, hogy kifogásai vannak, és megfogalmazta a módosító javaslatait, de azt a választ kapta, hogy a szövegen nem változtatnak. Azt a tervezetet egyébként kétszer is visszautasította a parlament.

Márton Árpád a Krónika kérdésére leszögezte, saját tervezetüket fogják benyújtani, ám még azelőtt tisztázni kell azt a 3-4 kérdést, amiben a Magyar Polgári Párttal (MPP) nem értettek egyet, többek között azt, hogy miként jelölik meg Székelyföld határát. Emlékezetett, azok az MPP-s politikusok, akikkel együtt dolgoztak az autonómiatervezeten, most a szövetség színeiben indulnak a választásokon. „Ebben a mandátumban biztos nem nyújtjuk be, de erről úgysem egyedül én döntök. Az RMDSZ vezető testületeire tartozik, hogy meghatározzák, mikor terjesztjük be a tervezetet" – mondta Márton Árpád.

Az RMDSZ egyébként a 2013 májusában tartott csíkszeredai kongresszusán határozott arról, hogy törvénytervezetet készít és nyújt be Székelyföld területi autonómiájáról. A tervezetet hosszas titkolózás és többszöri halasztás után végül 2014 júniusában bocsátotta közvitára. Az RMDSZ törvénytervezetéről az erdélyi magyar és a román társadalmat érdemben megszólító vitára azóta sem került sor – írja a kronika.ro.

Az autonómiastatútum parlamenti benyújtását sürgeti az SZNT

2016.11.07. | 22:37 Az autonómiastatútum parlamenti benyújtását sürgeti az SZNT

2323 12
A Székely Nemzeti Tanács (SZNT) közleményben kérte fel az RMDSZ még hivatalban lévő szenátorait és képviselőit, hogy a december 11-ei választások előtt terjesszék be az RMDSZ Székelyföldi Egyeztető Tanácsa által 1995-ben elfogadott, és az SZNT által 2004-ben véglegesített autonómiastatútumot.

A szerkesztőségünkhöz eljuttatott nyílt levélben Izsák Balázs SZNT-elnök hangsúlyozza, szerinte a törvénytervezet benyújtása hatékonyan mozgósítaná a magyar szavazókat, akiknek aktív részvétele elengedhetetlen az 5 százalékos küszöb eléréséhez, ugyanakkor jó lehetőséget kínál a választás után megalakuló frakciónak, hogy konkrét lépéseket tegyen az autonómia megvalósítása érdekében.

„A Marosvásárhelyi Római Katolikus Teológiai Gimnázium körül zajló események ismételten megerősítik, hogy Székelyföldön a magyar nyelvű oktatás megnyugtató rendezését is csak az autonómiától várhatjuk” – fogalmaz levelében Izsák Balázs, aki szerint az oktatásra is kiterjedő jogalkotási és végrehajtási feladatokat a statútum alapján létrejövő közhatalmi intézményeknek kell ellátniuk. „Eljött az ideje annak, hogy a romániai magyar nemzeti közösség jogait törvényes és intézményes garanciák szavatolják” – zárja levelét az SZNT elnöke.

Az SZNT múlt hónap végi küldöttgyűlésén egyébként az alakulat állásfoglalást fogadott el, melyben azzal a kéréssel fordul a székely közösséghez: olyan képviselőket válasszon decemberben, akik elkötelezettek a Székelyföld autonómiája iránt, és hajlandók is cselekedni érte. Az állásfoglalást egyébként élénk vita után 59 támogató és 28 ellenszavazattal, tíz tartózkodás mellett fogadta el a küldöttgyűlés. A hozzászólók közül többen hangsúlyozták: az autonómiastatútum benyújtását határidőhöz kellene kötni, és attól kellene függővé tenni a támogatást.

kronika.ro
2016.11.09. | 22:46 Az RMDSZ idén nem terjeszt be autonómiatervezetet
http://erdely.ma/autonomia.php?id=205103&cim=az_rmdsz_iden_nem_terjeszt_be_autonomiatervezetet
 2417  19


Márton Árpád
A Székely Nemzeti Tanács (SZNT) közleményben kérte fel az RMDSZ még hivatalban lévő szenátorait és képviselőit, hogy a december 11-ei választások előtt terjesszék be az RMDSZ Székelyföldi Egyeztető Tanácsa által 1995-ben elfogadott, és az SZNT által 2004-ben véglegesített autonómiastatútumot – számol be Bíró Blanka és Gyergyai Csaba a kronika.ro-n. A téma kapcsán a Krónika Márton Árpád sepsiszéki RMDSZ-es parlamenti képviselőhöz fordult kérdéseivel, aki leszögezte: a szövetség semmiképp sem fogja benyújtani az SZNT által véglegesített autonómiatervezetet, hiszen az RMDSZ-nek van saját tervezete.

Hozzátette: ebben a mandátumban már értelmetlen bármilyen törvénytervezetet benyújtani, hiszen kezdődik a választási kampány, a parlament alig fog dolgozni, és valószínű, hogy még a bizottságok asztalára sem kerülne a dokumentum. „Az alkotmány és a házszabály szerint az új parlament csak azokkal a korábbi mandátumban benyújtott törvénytervezetekkel foglalkozhat, melyek legalább egyik ház plénumába már bekerültek" – érvelt a politikus.

Ugyanakkor leszögezte, a szövetség képviselői azt a dokumentumot terjesztik majd be, amelyet kidolgoztak. „Amúgy is abszurd lenne, ha én beterjeszteném az SZNT által közfelkiáltással elfogadtatott autonómiastatútumot, miközben több elemével nem értek egyet, és miközben van egy olyan tervezet ebben a témában, amelyen én is dolgoztam" – jegyezte meg Márton Árpád. Felidézte, amikor Toró T. Tibor és Szi­lágyi Zsolt még RMDSZ-es képviselőként benyújtották az SZNT autonómiastatutúmát, már akkor jelezte, hogy kifogásai vannak, és megfogalmazta a módosító javaslatait, de azt a választ kapta, hogy a szövegen nem változtatnak. Azt a tervezetet egyébként kétszer is visszautasította a parlament.

Márton Árpád a Krónika kérdésére leszögezte, saját tervezetüket fogják benyújtani, ám még azelőtt tisztázni kell azt a 3-4 kérdést, amiben a Magyar Polgári Párttal (MPP) nem értettek egyet, többek között azt, hogy miként jelölik meg Székelyföld határát. Emlékezettet, azok az MPP-s politikusok, akikkel együtt dolgoztak az autonómiatervezeten, most a szövetség színeiben indulnak a választásokon. „Ebben a mandátumban biztos nem nyújtjuk be, de erről úgysem egyedül én döntök. Az RMDSZ vezető testületeire tartozik, hogy meghatározzák, mikor terjesztjük be a tervezetet" – mondta Márton Árpád.

Az RMDSZ egyébként a 2013 májusában tartott csíkszeredai kongresszusán határozott arról, hogy törvénytervezetet készít és nyújt be Székelyföld területi autonómiájáról. A tervezetet hosszas titkolózás és többszöri halasztás után végül 2014 júniusában bocsátotta közvitára. Az RMDSZ törvénytervezetéről az erdélyi magyar és a román társadalmat érdemben megszólító vitára azóta sem került sor – írja a kronika.ro.

marți, 27 decembrie 2016

Testamentul lui Tőkes Laszlo (Martie 2011). Un text apocrif?

Există mari șanse ca acest «testament» să fie un text apocrif, o făcătură a unui serviciu de dezinformare și contra-propagandă. Dar toate cele ce se afirmă au la bază situații reale îngrijorătoare pentru serviciile de propagandă ungare. Se poate realiza o paralelă între raporturile dintre România ca stat și minoritatea aromână din interior și din exterior. O parte a acestei minorități a sesizat oportunitatea de a accede la fondurile europene prevăzute pentru sprijinirea minorităților. Și asta a dus la scindarea comunității aromâne și la criticare politicii statului România față de aromânii din Balcani, politică care ar fi vizat «românizarea» lor. Păstrez textul pro-memoria. Dan Culcer


Testamentul lui Tőkes Laszlo (Martie 2011)
„Să nu mai fim la fel de proști ca până acum! Să știm ce vrem și să vrem ce trebuie!”
Text tradus din maghiară de Deak Endre.
1. E timpul să renunțăm la fantasme și să acceptăm realitatea așa cum este ea. În primul rând realitatea faptului că secuii nu sunt nici maghiari, nici unguri. Secuii sunt altceva, altă nație, nici naiba nu știe exact-exact ce sunt secuii ! Știm bine că nu sunt maghiari, din păcate pentru ei!
Încercarea de a-i transforma pe secui în maghiari a eșuat și trebuie acceptat acest adevăr. Vom avea mai mult de câștigat dacă vom pune la baza politicii noastre adevărul că secuii nu sunt și nu vor fi niciodată maghiari. Nu sunt capabili!
Trebuie să facem față acestui adevăr, a cărui sfidare ne-a adus până acum numai necazuri și prejudicii. Important este să-i păstrăm pe secui de partea noastră, alături de noi, într-un parteneriat cât mai strâns și mai energic.
În acest scop trebuie grijă mare când li se predă copiilor istoria, pentru a ascunde tot ce mai poate aminti azi de Occisio Siculorum, proiectul maghiar de genocid. Trebuie chiar să abandonăm acest proiect, s-a dovedit a fi o utopie, o fantasmă. Dacă n-am fost vrednici să ducem până la capăt uciderea secuilor înainte de Trianon, acum este prea târziu. Europa este cu ochii pe noi, iar noi nu mai suntem ce am fost!

2. Cel mai mare dușman al maghiarimii este ADN-ul. Personal nu pot să cred în pronosticul analizelor ADN, le-am făcut și eu, cu rezultate pe care refuz să le cred, să le țin minte sau să le fac publice!
Vă implor pe toți maghiarii adevărați: refuzați orice analiză privitoare la trecutul d-voastră genetic. Analizele ADN pot scoate la lumină lucruri care vor da peste cap toată mitologia maghiară. Nu numai faptul că secuii și ceangăii nu sunt maghiari, dar chiar și majoritatea maghiarimii maghiare va fi pusă în discuție, adeverind și pe această cale, definitiv, ideea simplă, imposibil de combătut dacă ajunge la publicul larg, că sosind în Pannonia, ungurii au dat aici peste o populație autohtonă, numeroasă, peste care s-au declarat stăpâni, deși erau o mână de oameni. După o vreme s-a produs inevitabilul, coabitarea, amestecul etnic. Din creuzetul panonic au apărut corcituri euro-asiatice, maghiarii blonzi și cu pielea albă, cu profil arian și ochi albaștri, înalți de statură și virili. Azi, formula etnică a acestui amestec de populație poate fi calculată în procente foarte exacte cu ajutorul acestui nenorocit de ADN și alte produse ale geneticii.

Grija noastră cea mai mare va fi să nu se dovedească cumva că autohtonii din Panonia erau mult mai mulți decât noii veniți și că erau de același ADN cu autohtonii din Dacia, din Moldova, din Ardeal și din Țara Românească.

Mai mare rușine nu puteam păți ! Cercetările făcute în secret de geneticienii noștri au ajuns însă la acest rezultat. Nu e cazul să precizez ce mari deservicii ne va aduce dezvăluirea acestor rezultate, dacă nu vom interveni rapid și decisiv. Aceste rezultate trebuie să rămână necunoscute, măcar până vom dispărea ca națiune!
În această ordine de idei semnalez că la Academia Română se pregătește un volum dedicat românilor care au făcut istorie pentru Hungaria. Dacă lăsăm să se publice această istorie a contribuției românești la constituirea maghiarimii și la gloria noastră internațională, nu vom mai avea obraz să scoatem capul în lume !… Nu e vorba numai de Corvini, tatăl și fiul, de Bolyai, tatăl și fiul, Anonymus, tatăl și fiul ș.a.m.d., mii de cazurile personale, individuale, ci și de acele zeci de sate din secuime, românești cândva, de cele patru sute de mii de greco-catolici din Ungaria, a căror confesiune dovedește etnia lor românească.
Trebuie intervenit pe orice cale pentru a opri tipărirea cărții ! Și, în general, pentru a combate și reprima fizic orice aluzie la puținătatea gradului nostru de maghiaritate. Asemenea aserțiuni lezează demnitatea și majestatea noastră ungurească. Au existat, din păcate, autori maghiari inconștienți și interbelici care s-au lăudat cu inexistența rasei maghiare, a genomului hungar, preamărind încrucișarea raselor, a națiunilor etc. Cu astfel de autori nu avem de împărtășit niciun ideal! Au adus mari deservicii nobilei noastre rase! E timpul să ne dezicem de ei și să-i punem la index! Să-i dăm uitării înainte ca românii să se folosească de ei ! Căci va fi scrâșnet de dinți!

3. Prevenind momentul când toate aceste date bio-genetice și istorice ar putea deveni publice, trebuie să ducem o muncă de lămurire și convingere a publicului maghiar cum că ADN-ul este un test ne-concludent, fără valoare științifică, discriminator, rasist, inventat de români pentru un scop ușor de bănuit. În acest sens trebuie convocate și forțele noastre din emigrație, a căror autoritate în asemenea chestiuni ar putea fi deosebit de mare. Chiar dacă unii dintre noi se îndoiesc de șansele încercării de a discredita valoarea probatorie a ADN-ului, trebuie să ne simțim încurajați de succesul pe care l-am avut în combaterea, compromiterea și sistarea cercetărilor de biologie genetică efectuate în România, mai ales la Iași, până pe la începutul anilor 1990, cercetări ale căror rezultate erau catastrofale pentru mândria și aplombul nostru unguresc.
Suspendarea acelor cercetări și secretizarea rezultatelor este opera serviciilor noastre. Așadar, se poate ! Suntem într-un mare impas, dar să nu disperăm! Nu trebuie uitat că în orice situație, oricât de grea, noi putem conta pe tembelismul românilor și pe oportunismul istoricilor români. Nu mai vorbesc de guvernanți. Îi cunosc bine! Totul la politicienii români este de vânzare, iar la preț nu știu să țină! Nu știu nimic! Habar nu au de istorie! N-au în cap decât șmecherie ieftină!

4.Pericolul pentru noi nu vine dinspre partea românilor. Românii nu sunt capabili să țină dușmănie, sunt în această privință moi, lipsiți de consecvență și tenacitate. Sunt stupid de cumsecade! Nici nu le trece prin minte ce am vrea noi să le facem!
Pericolul pentru maghiarime vine dinspre tineretul secuiesc, care începe să priceapă că era mai profitabil pentru secui să-și asume condiția etnică de neam fără nicio relație de înrudire cu maghiarii. Tot mai răspândită este printre tinerii secui ideea că numai Budapesta a avut de câștigat de pe urma maghiarizării secuilor. Secuii își pun tot mai mult întrebarea de ce până la Trianon (1920) autoritățile ungurești făceau statistici separate despre secui, considerându-i pe aceștia că nu sunt maghiari. Când a avut dreptate Budapesta? Au aflat acești tineri că atunci când ungurii se simțeau tari, i-au tratat pe secui cu dispreț, ca pe niște străini, ca pe niște dușmani chiar. Nici când au fost în dificultate, la greu, maghiarii nu s-au declarat frați cu secuii. Ci i-am privit ca pe niște rude îndepărtate, de proastă condiție ! Ceea ce, din păcate, cam așa este! Dar trebuie lămuriți acești tineri că nu numai noi, maghiarii, am procedat așa! S-a întâmplat și la case mai mari! Nu noi, maghiarii, am inventat curvăsăria politică! Sunt tot mai mulți secuii care află că Uniunea Europeană are programe de susținere financiară foarte generoase, dar numai pentru minoritarii care nu au o țară mamă care să-i sprijine. Budapesta le-a ascuns secuilor că există aceste fonduri și programe și că nu pot fi accesate de secui pentru că au acceptat să fie declarați și considerați maghiari. Declarându-se parte componentă a nobilei națiuni ungare și recunoscându-li-se acest statut de excelență, secuii au pierdut cu brio (sic! Nota trad.) sute de milioane de euro. Ce a câștigat Budapesta din asta, secuii nu știu și nici nu vor să știe. Nici ungurii de noi nu știm! Sigur este – zic acești tineri secui, că secuii au pierdut enorm, iar așa zisa protecție de la Budapesta este numai în vorbe, fără nicio susținere financiară serioasă, fără programe economice regionale sau locale, așa cum există în România și în toată Europa pentru țigani, în virtutea faptului că țiganii nu au o țară mamă care să-i apere (nu e Bangladesh, parte a Indiei, cum e Moldova faţă de România, Austria faţă de Germania?).
Tinerii secui vor să intre și ei sub protecția Uniunii Europene și să aibă în România drepturile pe care țiganii le au în Ungaria și în toată Europa! Iar ei știu acum, au aflat, că nu pot cere aceste drepturi deoarece liderii lor i-au trădat și i-au declarat maghiari. Ideea că și secuii ar putea beneficia de susținerea consistentă a Uniunii Europene prinde tot mai mult la tineretul secuiesc și ne va aduce mari prejudicii. Nu văd cum am putea para această situație. Personal, mă aștept ca secuii tineri să ne ceară în curând socoteala și ceva despăgubiri pentru acest fals în acte publice! (Vezi ultimul recensămînt din România, când ne-am lăcomit să-i declarăm maghiari pe toți secuii. Mai puțin câteva sute de secui încăpățânați, care de atunci s-au înmulțit serios!). De aceea ar fi bine să luăm noi inițiativa și să le propunem chiar noi secuilor să nu se mai declare maghiari, ci secui, prezentând această propunere ca pe o manevră făcută de comun acord, prin care să avem acces comun – repet: acces comun, la fondurile mari destinate etniilor care nu au ca patrie proprie un stat național: precum bascii, occitanii, catalanii, țiganii, găgăuzii și alții. Dacă inițiativa vine de la noi, de la maghiari, nu se va produce o ruptură între noi și secui, ci dimpotrivă, avem motive să pretindem din partea lor recunoștință și ascultare.

5.Trebuie făcut orice pentru a împiedica o apropiere între români și secui. Ar fi catastrofală pentru noi! Trebuie să facem să circule printre secui ideea că în definitiv vinovați de maghiarizarea secuilor se fac românii, deoarece după 1918 nu au asigurat nicio protecție secuimii, lăsându-i pe secui la voia politicii de maghiarizare, acceptând fără nicio restricție teza Budapestei precum că secuii sunt maghiari! Românii i-au trădat pe secui! Această propoziție trebuie rostită cu orice ocazie. Cu explicația: deși teoretic aveau interes să-i slăbească pe unguri, iar nu pe secui, guvernanții români s-au lăsat cumpărați de Budapesta. Este momentul să lansăm zvonul că românii din București i-au vândut pe secui Budapestei, dar au făcut-o fără știrea românilor din Transilvania.
În paralel vom răspândi ideea că românii din Ardeal sunt alt soi de oameni decât românii din restul României. Că secuii se pot înțelege de minune cu românii din Ardeal, dar niciodată și nicicum cu românii – budos olah! – din București, Bacău, Craiova sau Constanța! La ce ne trebuie această divizare? Pentru că proiectul de reconstituire a Ungariei Mari, oricât de drag ne este, nu mai are nicio șansă de reușită. Tot mai mulți maghiari își dau seama de asta și nu avem cum și nici de ce să-i combatem. De aici, un motiv în plus de deznădejde națională pentru orice maghiar sensibil la soarta neamului său. Avem datoria, în această situație, să le oferim co-naționalilor noștri o altă țintă în care să spere și să creadă, o țintă care să fie sau să li se pară mai accesibilă, mai realistă.
În acest scop trebuie lansat proiectul minimal pentru noi:
Transilvania să fie declarată stat de sine stătător.
În acest scop trebuie abandonat în chip oficial proiectul revenirii la Ungaria Mare, la hotarele din 1914. Această renunțare, dacă este făcută într-un cadru solemn, cu un suport mediatic puternic, va avea un efect benefic pentru noi, ne va atrage multe simpatii internaționale.
Declarând urbi et orbi că Ungaria Mare n-a existat niciodată și nici nu poate exista, vom deveni un model de comportament european, conform cu exigențele lumii viitoare, mai ales în comparație cu românii, care nu vor fi niciodată capabili să renunțe la visul României Mari. Dacă vom ști să speculăm acest contrast, vom putea lansa imediat propunerea, către comunitatea internațională, de a se făuri statul Transilvania, ca act de justiție și soluție de stabilitate în Estul Europei. (După realizarea acestui obiectiv, vom reveni la următorul, Ungaria Mare.)

6. În pregătirea acestei manevre (Transilvania-stat independent) este nevoie ca atitudinea fiecărui maghiar, ca și a fiecărui secui, să facă netă deosebire între românii ardeleni și ceilalți români. Să lucrăm cu subtilitate la deprecierea imaginii românului în general, și în special a românului sudist, a regățeanului, a bucureșteanului, atât printre românii din Ardeal, cât și printre ceilalți ardeleni: germani, țigani etc.
Să lansăm documente falsificate privindu-i pe Emil Boc, Victor Ciorbea, cum că nu sunt ardeleni adevărați, că dacă ajungeau prim miniștri niște ardeleni veritabili, România era departe azi ! Să dovedim cu documente false că cei doi se trag, să zicem, din moldovenii aduși de Ceaușescu în Ardeal. Să strecurăm în toate chipurile și în toate mințile, cu orice ocazie, ideea că noi, în Ardeal, am trăi mult mai bine dacă taxele pe care le plătim statului român ar rămâne pe loc, în investiții și cheltuieli publice din Ardeal. Cunosc mulți români naivi gata să creadă și să răspândească ei înșiși ideea că pe taxele plătite de ardeleni parazitează sute de localități din Moldova și Muntenia unde nimeni nu muncește, nu produce și nu plătește taxe. Nota bene: legile și principiile Uniunii Europene și ale Noii Ordini Mondiale, precum și Trilaterala de la Bilderberg, încurajează fărămițarea statelor și constituirea de comunități statale cât mai restrânse, bazate mai ales pe criterii de eficiență economică și geo-politică, iar nu pe legături de sânge, istorie comună etc. Dezmembrarea marilor conglomerate politice ca Rusia, SUA sau China este iminentă. După ele va urma negreșit și logic dezmembrarea României ! Trebuie profitat de aceste conjuncturi. Am informații sigure că Uniunea Europeană n-o să mai dureze mult, și nici principiile ei. Dacă nu ne grăbim să profităm de aceste aiureli din legislația europeană vom pierde astfel încă o dată trenul istoriei ! A câta oară?! Va mai veni altul? Mă tem că acesta este ultimul !

7. În acest scop este bine să mimăm cât mai convingător ideea că pe noi, maghiarii din Transilvania, nu ne interesează Budapesta mai mult decât Bucureștiul. Că răul pentru ardeleni a venit mereu de la Budapesta sau de la București ! În egală măsură! Argumentele noastre trebuie să adoarmă vigilența românilor ardeleni, să nu creadă cumva că apariția statului Transilvania, ca urmaș al principatului medieval Transilvania, este un pas spre Ungaria Mare sau spre o hegemonie maghiară. În acest scop trebuie bine simulată o atitudine critică față de Budapesta, față de Ungaria. Avem motive berechet !
Principala critică la adresa Budapestei: în Ungaria este pus în primejdie viitorul maghiarimii. Numărul tot mai mare de țigani și evrei din Ungaria, ponderea lor majoritară în economia și cultura Ungariei, fac din Ungaria o țară fără viitor pentru maghiari. Ideea centrală a propagandei noastre: Ungaria este ca și pierdută. Transilvania trebuie să-și reia rolul jucat în istorie, îndeosebi după Mohacs, acela de leagăn al maghiarismului, spațiu al supraviețuirii maghiarilor în istorie! După calcule secrete făcute la Uniunea Europeană, este foarte posibil ca maghiarii din Ungaria să dispară în următorii 107 ani. (După părerea mea, chiar mai devreme, 98 ani!) Dar va fi mai greu să dispară maghiarii din Transilvania! Niciodată nu vom îngădui asta!

8. Suntem pândiți de primejdia depopulării Transilvaniei de elementul maghiaro-fon (maghiari, secui, țigani și evrei maghiarizați), iar principala cauză este greșeala UDMR de a impune guvernelor de după 1990 extinderea nesăbuită a învățămîntului în limba maghiară. Am mai spus-o și o repet: trebuie susținut învățămîntul în limba maternă numai în localitățile în care românii sunt majoritari, numai acolo apare riscul ca limba maghiară să fie mai puțin folosită în afara casei, a familiei. Iar acolo unde maghiarii ori secuii sau țiganii maghiaro-foni sunt majoritari, limba maghiară nu este deloc în primejdie. În aceste localități apare însă pericolul ca tineretul nostru să nu învețe limba oficială ca lumea, ceea ce le va afecta mult cariera profesională. Un medic maghiar care nu știe românește este condamnat să-și exercite meseria numai în anumite localități, numai la un segment al populației, ceea ce îl va dezavantaja în condițiile concurenței profesionale libere. Personal am descoperit că pleacă din România în Ungaria mai ales tinerii maghiari care nu vorbesc bine românește sau chiar deloc. UDMR s-a amăgit că orice maghiar ce vorbește prost românește va vota mereu cu UDMR. Realitatea este alta: orice maghiarofon – inclusiv țiganul maghiarofon, care vorbește prost românește se simte mai bine în Ungaria și este tentat să plece să trăiască acolo. Și chiar pleacă foarte mulți, cum bine se știe! Am ajuns astfel la situația ca învățămîntul în limba maghiară din Transilvania să pregătească absolvenți pentru Ungaria! Nu acesta a fost scopul nostru! Nici măcar al UDMR-ului. Repet principiul pe care îl recomand: în localitățile în care pe stradă nu se vorbește ungurește, inclusiv la București, tinerii maghiari trebuie să aibă la dispoziție o școală cu cât mai multe materii predate în limba maghiară, maternă. Iar în localitățile unde toată lumea vorbește ungurește, copiii noștri să aibă la școală cât mai multe ore predate în limba română. Trebuie cu orice chip să evităm ca băieții și fetele noastre să intre în viață fără să cunoască limba oficială a țării, chiar dacă această limbă este româna, o limbă atât de imposibilă! De nesuferită!
Îi înțeleg pe colegii din UDMR, dar trebuie să gândească puțin mai nuanțat și să înțeleagă și ei că fără limba română nu putem supraviețui în Ardeal. Asta e lumea în care trăim! Situația liceului maghiar din București este un eșec total și exemplar, pilduitor. Așa se întâmplă când UDMR pierde din vedere detaliile. Mai întâi, se cuvenea ca la acest liceu să fie atrași copiii familiilor de maghiari din București. Eventual constrânși! Maghiarii din București, nu puțini, majoritatea intelectuali de calitate, se feresc însă să-și trimită copiii la această școală din pricina incompetenței vestite a profesorilor de la acest liceu. Este rușinos și lamentabil nivelul instrucției școlare din acest liceu! (Ca și din majoritatea școlilor cu limba de predare maghiară! Ăsta este adevărul și părinții îl cunosc, după cum se știe foarte bine…) UDMR trebuia să se îngrijească să aducă profesori buni la acest liceu, eventual români, nu profesori angajați pe pile și criterii politice, fără studiile adecvate! Iar ideea UDMR-istă de a aduce la București copii din Moldova, din satele de catolici, sub pretextul că sunt ceangăi și că urmând acest liceu se vor salva de la deznaționalizare și vor redeveni maghiari, este un eșec categoric. Din ce cauză? Cum spuneam, au fost din nou neglijate detaliile. În cazul de față e vorba de faptul că acești copii de ceangăi sunt găzduiți la București într-un internat alături de copiii bursieri veniți din Basarabia, adică tot moldoveni. Acolo, în intimitatea traiului la vârsta când se nasc prietenii de o viață, se produce o injecție de românism de peste Prut care dă peste cap toată propaganda udemeristă anti-românească făcută de la catedra liceului, transformându-i pe puii de ceangăi în români îndârjiți, înrăiți. Aversiunea naturală a copiilor față de școală, față de profesori, mai ales față de profesorii incompetenți, se transformă în aversiune față de tot ce este maghiar, unguresc.Liceul maghiar din București trebuie desființat cât mai repede, chiar și dacă am obține pentru elevi un internat separat, fără niciun contact cu moldovenii de peste Prut ! Acești bitanci de basarabeni sunt deosebit de periculoși ! Au experiența rezistenței la rusificare și o exersează la București obstrucționând maghiarizarea ceangăilor ! Altă aventură udemeristă cu care nu am fost de acord niciodată!

9. O altă manevră neinspirată a UDMR e proiectul de lege cu privire la Statutul Minorităților din România. Până acum norocul ne-a surîs și parlamentarii români nu l-au citit cu atenție. Nici ziariștii. Nu l-au citit cu atenție nici măcar reprezentanții celorlalte minorități, care și-ar fi putut da seama că avantajele ce se vor obține prin acest statut sunt accesibile numai maghiarilor! Dezbaterile pe marginea acestui proiect s-ar putea să ducă însă la constatarea că prevederile sale sunt excesive, atât de exagerate încât nu vor putea fi aplicate chiar dacă proiectul va fi votat. În momentul în care se va constata aceasta, s-ar putea ca românii, sătui de lipsa de măsură a UDMR, să se decidă să aplice legislația europeană în materie de protecție a minorităților. Am atras atenția asupra acestui pericol, dar am vorbit la pereți ! Deja, cât am putut constata personal la Bruxelles, toate guvernele din Europa sunt supărate sau măcar deranjate de privilegiile oferite de statul român minoritarilor, în special maghiarilor. E cazul în primul rând al guvernelor din țările unde mai există maghiari ca minoritate națională. Maghiarii din aceste țări trebuie sfătuiți să nu mai invoce modelul românesc, drepurile maghiarilor din România! S-ar putea ca românii să se deștepte totuși și să revină asupra legilor și practicilor de discriminare pozitivă a minoritarilor. Nu trebuie să ne culcăm în leagănul iluziei că în România nu va mai ajunge niciodată la putere un partid naționalist, cu vocația interesului național! Gogorița cu Vadim, lider al naționalismului românesc, deja s-a dezumflat! N-o mai ia nimeni în serios! Dacă dispare Vadim din viața politică, ne așteaptă vremuri grele! Trebuie urgent readus în Parlament!
10.Problema problemelor este tot cea demografică. Este, din fericire, o problemă și pentru români. Trebuie profitat de faptul că guvernanții români, compuși și conduși fiind de alogeni, nu se sinchisesc de declinul demografic și nu sunt capabili să articuleze o politică de redresare demografică. Avem un spațiu de manevră deosebit de generos. În privința aceasta UDMR a făcut o treabă bună, a penetrat structuri cheie, pe care a știut să le orienteze în așa fel încât regresul demografic din România să-i afecteze mai ales pe etnicii români.
Au fost, de pildă, o excelentă inițiativă caravanele de educație contraceptivă organizate de Ministerul Sănătății, care au mers din sat în sat, dar numai prin sate românești, pentru a explica fetelor de la țară cum pot evita să rămână gravide sau cum pot să scape de plod. În paralel, au fost organizate alte caravane destinate mamelor tinere, învățându-le cum să-și îngrijească copilașii pentru a reduce mortalitatea infantilă, caravane care au mers numai prin sate ungurești și cartiere de țigani. Îl felicit pe colegul care a avut această idee la ministerul sănătății! Trebuie continuată această politică, măcar câtă vreme ministerul sănătății mai este lăsat pe mâna UDMR-ului. Este ministerul cheie pentru interesele noastre, pentru programele anti - românești concepute la Budapesta și în diaspora. Știu că aceste programe vor deveni tot mai îndrăznețe, mai operative, punând cuceririle științei biologice tot mai mult în slujba preocupărilor noastre tradiționale de a atenta la ființa neamului românesc, la gena acestora! Nu-mi cereți amănunte. Recunosc și mă înclin în fața adevărului: jos pălăria pentru UDMR, când merită! Trebuie să țină mai departe cu dinții de ministerul sănătății și de prezența sa în guvern. Să lase deoparte orice mândrie, orice onoare, orice principiu, orice rușine, orice scrupul și să colaboreze cu orice partid, numai să fie la guvernare. Sperăm pe sprijinul în continuare al diasporei, ca să putem corupe și șantaja mai departe pe președinte, pe primul ministru, miniștri, parlamentari, primari, judecători etc. În ultima vreme au început să ridice totuși prețul! Nu avem de ales! Trebuie continuată și dezvoltată strategia cu care a fost păcălit Nicolae Ceaușescu: în localitățile și zonele unde noi eram majoritari am reușit să construim, pe banii statului român, cât mai multe și mai încăpătoare așezăminte pentru copiii abandonați, pentru copiii orfani sau instituționalizați, școli încăpătoare, modern utilate, și cu excedent de spațiu și personal angajat etc., etc. În felul acesta am reușit să găzduim tot mai mulți copii din alte județe, adică copii de români. Cum personalul angajat al acestor așezăminte era fatalmente vorbitor numai de limba maghiară, acești copii de etnie română au fost crescuți în limba maghiară și li s-a imprimat conștiință maghiară. Mă feresc să dau cifre privind rezultatele din trecutul destul de apropiat, până în 1990, ele sunt foarte îmbucurătoare. Succesul a fost aproape total. Trebuie să fim cât mai inventivi și mai creativi în materie de anti-românism, de maghiarizare subtilă, chiar sub nasul autorităților românești, preocupate cu alte mize, mai ales de căpătuiala fiecăruia. Dacă azi românii sunt ultimii din Europa în mai toate domeniile, aceasta se datorează și ingeniozității maghiare în materie de sabotaj anti-românesc, strategiilor și diversiunilor împotriva neamului valah aplicate discret, în strânsă colaborare cu alți minoritari, cu celelalte entități și instituții interesate de eliminarea românilor ca subiect al istoriei!
Doamne, ajută-ne! (Atenție maximă la ceilalți minoritari: majoritatea nu sunt dispuși să colaboreze cu noi. Dar îi putem amăgi și păcăli cu drepturile omului, cu statul de drept, cu exemplul altor state etc.) Trăim vremuri grele și decisive pentru maghiarime. Datele obiective cu care ne confruntăm ne sunt mai nefavorabile ca oricând. Cei mai mulți maghiari care conștientizează această situație, în loc să reacționaze bărbătește, cad în apatia cea mai neagră, în disperare și lehamite, droguri și sinucideri. Prea mulți sinucigași printre ai noștri! Personal, angajându-mi toată autoritatea, deplâng și resping categoric această atitudine. Mai ales la tineretul nostru. Se aud tot mai multe voci printre acești tineri care îi acuză pe țigani și evrei că ar fi un pericol pentru națiunea maghiară!
Lăsați-i pe români să umble cu asemenea lozinci! Noi, dimpotrivă, să ne facem din evrei și țigani aliații noștri firești, cu ei am fost tovarăși de drum în atâtea ocazii, pe vremea Ungariei Mari, a cominternului sau în decembrie 1989, la 15 martie 1990! Nu-i avem de dușmani irevocabili decât pe români ! Mai ales pe cei din așa zisul Regat! Fără sprijinul lor, 1 Decembrie 1918 nu ar fi existat! Și nici Trianonul! Evident, nu știm ce ne rezervă viitorul. Dar trebuie să știm ce am vrea să însemne pentru noi acest viitor. Și mai ales, după unexamen critic, lucid, realist, să știm ce putem realiza din ce dorim să se întâmple. Iar ce putem face să nu lăsăm pe mâine și nici la voia întâmplării, așa cum au făcut-o generațiile anterioare, care mereu au mizat mereu pe altul, pe alții, pe un stăpân atotputernic care să aibă grijă și de noi! Idealul nostru, de a fi sluga preferată a celui mai puternic stăpân, ne-a adus în pragul dispariției. Aici am ajuns ca slugi credincioase ale Papei de la Roma, ale Turcilor, ale Habsburgilor, ale Nemților, ale Rușilor! S-au folosit de noi și ne-au abandonat când nu au mai avut nevoie de noi! Nimeni nu ne sprijină în proiectele noastre politice. Suntem pe plan internațional tot mai izolați, ni se reproșează obsesiile revizioniste, perfidia politică, lipsa de scrupule, de loialitate, ca și când marile puteri nu au ajuns acolo unde sunt exact prin aceleași mijloace: lipsa de scrupule, de loialitate, de onoare etc. De ce am practica noi alt soi de ticăloșii decât cele clasice, verificate de istorie ca rețete ale succesului?! De ce n-am reuși și noi cu această rețetă îndelung verificată?! E timpul să urmăm exemplul românilor, chiar dacă nu dăm noi multe parale pe ei ! Uneori ai ce să înveți și de la un prost! Am greșit în toată istoria noastră alergând după monarhi occidentali, sub a căror stăpânire am oferit Țara. Românii, așa primitivi cum sunt, abia la 1866 și-au adus domnitor din Apus! Cred că românii au avut mai mult de câștigat când au mers după lozinca prin noi înșine! Nu e nicio rușine dacă ne-o însușim și noi, mai ales că românii au abandonat-o după 1990. Mai mult ca oricând suntem azi în situația de a ne purta singuri de grijă. Dacă vom conștientiza această condiție, se vor ivi printre noi și bărbații care să iasă din rândul adormiților și să ia taurul de coarne! Nu am nicio îndoială. Cu inventivitate mai ales, dar și cu perseverență, cu voință nestrămutată, putem să ne salvăm locul nostru sub soare! O șansă în plus, deosebit de mare, o au maghiarii din România. Informația pe care v-o dau trebuie să aprindă în sufletul fiecăruia dintre noi speranța, ba chiar convingerea că vom reuși: toți guvernanții români sunt la mâna noastră, a UDMRului, îi putem șantaja pe oricare dintre ei la orice oră, de la președintele țării până la ultimul polițist sau procuror. Putem face ce vrea mușchii noștri din ei. Trebuie profitat de ocazie: politicieni mai corupți ca-n România de azi nu mai există nicăieri în Europa și n-au mai existat niciodată în istoria multi milenară a românilor! Important este să știm ce vrem și să vrem ce trebuie! Putem obține orice de la politicienii români. Dar să nu cerem lucruri care în timp se pot întoarce împotriva noastră! Cum este învățământul în limba maternă, când am cerut și am obținut mai mult decât ne trebuia! Asta este problema: Să nu mai fim la fel de proști ca până acum! Acesta este ultimul meu dor!

TOKES Laszlo

marți, 15 noiembrie 2016

Vasile Lechințan, Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu Mureş

Cine este proprietarul de drept al clădirii Liceului „Unirea” din Târgu Mureş


Conform ultimei menţiuni din Cartea funciară, de dinainte de aşa-zisa „retrocedare”, menţiune din anul 1906, proprietare sunt „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”, traducere din limba maghiară a denumirii proprietarului de către subsemnatul, deoarece până în anul 1947 nu s-a mai făcut nicio inscripţie în cartea funciară a acestui imobil, deşi trebuia să se facă o inscripţie de către statul român în perioada interbelică şi să se menţioneze proprietarul în limba română, conform cel puţin  DECRET-LEGE Nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. Aşadar, proprietar este, conform inscripţiei din 1906 (!), „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”. Denumirea este ad-hoc făcută, dar să o luăm ca atare. Prin analogie, arătăm că o fundaţie românească de la Budapesta de dinainte de Marea Unire din 1918 (nerestituită nici acum de statul ungar) se numea – conform testamentului marelui Mecena Emanuil Gojdu - „Fundaţiaunea lui Gojdu”, înfiinţată în 1869, cu o avere uriaşă. „Fundaţiunea lui Gojdu” nu era nicidecum proprietatea fondatorului Emanoil Gojdu, nu era înscrisă în cartea funciară pe numele fondatorului, deşi în titlul fundaţiei se scria pronumele posesiv LUI. Această fundaţie avea deja personalitate juridică proprie, nu era proprietatea nimănui.
 În cazul proprietarului  numit „Fondurile de Studii şi de Burse ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”, situaţia este identică cu „Fundaţiaunea lui Gojdu”, prenumele posesiv ALE nu indică nicidecum că aceste fonduri sunt/erau proprietatea Statusului Romano-Catolic Ardelean, şi nicidecum nu erau înscrise în cartea funciară a acestei organizaţii laico-religioase pe care nu a recunoscut-o în 1932 nici statul Vatican, zicându-i „aşa-zisul Status Romano-Catolic Ardelean”.
Rămâne în istoria României de după 1989 una dintre cele mai mari enigme modul cum comisia guvernamentală de retrocedare şi justiţia română nu au cerut Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia dovada proprietăţii Statusului Romano-Catolic Ardelean asupra acestor fonduri publice mari create de Maria Tereza pe baza cărţii funciare a acestui Status sau a acestei Episcopii şi nu după denumirea fondurilor, care este cu totul altă problemă. Este una dintre cele mai mari curse în care au căzut „retrocedatorii”, de fapt împroprietătorii, ieşind astfel din legalitate, nemaivorbind de cei care au reclamat proprietatea.
De ce s-a scris, totuşi, în denumire - bineînţeles abuziv, pentru că fondurile/fundaţiile amintite nu s-au constituit nicidecum cu acest apendice – „ale Statusului Romano-Catolic Ardelean”?.  Pentru că au fost o perioadă într-adevăr ale Statusului Romano-Catolic Ardelean, dar nicidecum în proprietate, ci în administrare.
Într-o veselie exuberantă, de mari ctitori ai reaşezării dreptului istoric de proprietate după comunism, comisia guvernamentală de retrocedare de la Bucureşti şi justiţia română au împroprietărit – acesta este termenul exact -  Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia cu numeroase imobile în numele Statusului amintit, atât în Cluj, cât şi în Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Alba Iulia şi în alte centre ale Transilvaniei, jignind astfel profund pe românii transilvăneni, confiscându-le astfel dreptul la nişte averi istorice comune ale românilor, maghiarilor, saşilor, etc, confiscându-le dreptul la istorie şi reaşezând în drepturi constituţia medievală a Transilvaniei prin aceste împroprietăriri a unor bunuri la care ei, românii,  să nu mai aibă niciun drept.
Nu ne rămâne poate decât să mulţumim acestor instituţii ale statului român pentru că abia acum s-a legitimat faptul că groaznicul sistem medieval al Transilvaniei, de la 1437 la 1848, apoi al Ungariei şovine de la 1867 la 1918 şi de la 1940 la 1944, - din cauza opresiunii căruia şi acum suferim - i-au fost legalizate jaful pe care l-au făcut asupra românilor.
În urma acestor legalizări, copiii români au fost scoşi din centrele oraşelor transilvane, cei de la Odorheiu Secuiesc au fost alungaţi primii, apoi treptat purificarea continuă şi putem aştepta Centenarul Marii Uniri cu aceste evenimente „minunate”, mai bine zis de minunea lumii civilizate. Urmează acum să ni se interzică până şi iubirea noastră faţă de trecutul acestor imobile – averi comune tuturor etniilor - unde au învăţat un Şincai, un Maior, un Avram Iancu şi alţi mari reprezentanţi ai istoriei noastre naţionale.
Vasile LECHINŢAN
 

Comentariu Dan Culcer: Procuratura României va trebui să se auto-sesize pentru a anula toate deciziile ilegale de «retrocedare» de acest tip. Iar persoanele sau instituțiile care au facilitat abuzurile să fie trase la răspundere administrativă pentru incompetență și abuz, iar pe linie penală persoanele responsabile să fie judecate, cu o încadrare juridică corectă.

duminică, 13 noiembrie 2016

Editura Kriterion, cea mai importantă instituţie culturală minoritară din Europa de Est, sărbătoreşte 45 de ani de la înfiinţare.




Editura Kriterion, cea mai importantă instituţie culturală minoritară din Europa de Est, sărbătoreşte 45 de ani de la înfiinţare.
Institutul Cultural Român, Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureşti, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi Asociaţia Domokos Géza vă invită pe 18 şi 19 mai la un colocviu despre tumultoasa istorie a acestei instituţii culturale.

Luni, 18 mai 2015, de la ora 17.00 va avea loc la sediul Institutului Cultural Român o dezbatere dedicată dialogului intercultural iar marţi, 19 mai, de la ora 10.00, la sediul Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureşti vor fi prezentate rezultatele cercetărilor privind fenomenul Kriterion în perioada comunistă-supravegherea intelectualilor maghiari de către securitate.

Editura Kriterion a fost înfiinţată în decembrie 1969, ca instituţie de cultură pentru minorități, iar începând cu 1 ianuarie 1970 a publicat în limbile naţionalităţilor din România volume de beletristică, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale şi istoria artei. În 1971, prin traduceri în limba română, a facilitat accesul cititorilor români spre cele mai valoroase opere ale literaturilor celorlalte naţionalităţi din România.

Colocviul îşi propune să ofere o imagine de ansamblu asupra vieţii editoriale, a strategiei conducerii şi funcţionarii Kriterion în perioada 1970-1990. Vor fi invitați foști redactori ai editurii, personalități culturale din România și cercetători.

Program

LUNI, 18 MAI 2015
Institutul Cultural Român, București

17.00 – 17.15: Cuvânt de deschidere: Sergiu NISTOR, consilier prezidențial, Departamentul Cultură, Culte și Centenar, Administrația Prezidențială, și Mihály Zoltán NAGY, vicepreședinte Institutul Cultural Român

Panelul: Identitate și dialog cultural
17.15 – 19.00: Colectivul Kriterion (Redacția „limbilor mici” /alte minorităţi decât cea maghiară, Publicații multilingve, Traduceri-traducători, Triada autori-redactori-traducători). Au confirmat prezența: Baki Ymeri, Dagmar Maria Anoca, Yusuf
Nevzat, Gheorghe Sarău, Emin Emel, Iulia Deleanu, Octavia Nedelcu, H. Szabó Gyula.
Moderator: Elena DIATCU-SCHMIDT


MARȚI, 19 MAI 2015
Locația: Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București (str. Gina Patrichi nr. 8)

10.00 – 10.15: Cuvânt de deschidere: E.S. ZÁKONYI Botond, ambasadorul Ungariei la București, și KÓSA András László, directorul Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București

Panelul I: Prezentarea rezultatelor cercetărilor „Kriterion”
10.15 – 10.45: NOVÁK Csaba Zoltán: Intelectuali maghiari în vizorul Securității în perioada Ceaușescu. Dosarul Géza Domokos
10.45 – 11.15: BARTHA Katalin-Ágnes: Kriterion – concepții, programe, practică
10.45 – 11.15: LŐRINCZ D. József: Kriterion în oglinda filajului fostei Securități

Panelul II: Organizare culturală
11.40 – 13.00: Despre relaţia editură-autori- cititori (Lansări de carte, Întâlniri scriitori-cititori, Texte „codificate" și cititorii acestora, Relații internaționale și difuzarea cărții)
Moderator: Elena Diatcu-Schmidt



luni, 26 septembrie 2016

Boc, tartorele retrocedărilor ilegale la Cluj Napoca

Boc, tartorele retrocedărilor ilegale la Cluj Napoca

Boc a pus pe tavă ungurilor patrimoniul imobiliar al Clujului 
Tot ce românii au câștigat cu sănge în Cluj Napoca, Boc a risipit in nenumaratele lui mandate la Primărie !
Imagini pentru primaria cluj
https://www.armataromaniei.ro/armata/1/141113432694582620931708046083
Pentru imobilele retrocedate „gospodarul” boc plătește milioane de euro unmgurilor deveniți proprietari, ca românii să nu fie scoși în strada din facultăți, școli, licee, spitale, grădinițe ! Până când…?
Se așteaptă doar semnalul…
Se pregatește instaurarea monarhiei și retrocedarea Transilvaniei către Ungaria, conform înțelegerii stipulate în Declarația de la Budapesta din 1989, printre ai cărei semnatari – majoritatea evrei kazari și unguri – se numară și fostul “rege” Mihai. Pactul stipulează clar: Transilvania în schimbul coroanei!

Este vorba de eliminare fizica, de fagocitarea și asimilarea organică a adversarului. Nu există națiune pe Pământ pe care kazarii să o urască atât de mult ca și pe români – singurul popor NASCUT CRESTIN! Ritualul cere sa bei sangele învinsului și să-i mănânce organele – mai știți cum își plăteau proștii biletele la festivalul “Untold” de la Cluj, “donând” sânge? Felicitări – tocmai ați imbogățit baza de date cu bio – compatibilitățile. V-au cerut si numele, nu-i asa?  Pentru boc merită…Copii tâmpiti și parinții lor votanți de boc.
Imagini pentru boc paszkany
De departe Boc este cel mai mare trădător de țară din Ardeal. Oculta evreo-masonică i-a speculat dorința de parvenire, foamea neostoită de înavuțire a pseudoțărănușului penticostal, slab înzestrat de natură, opincar din Răchițele dispus să calce totul în picioare pentru binele și confortul lui, soției, celor două fiice și prin centrifugare a potopului de rude sărace doritoare și ele de câte un os de ros de la masa îmbuibatului.
Imagini pentru boc retrocedari
Personaj de paie, impins la inaintare de oligarhul Paszkany Arpad, reprezentanul intereselor  altor magnați financiari de talia lui Soros, Boc a acceptat în deplină cunpștință de cauză să le facă jocurile și le-a pus Clujul la picioare, asta însemnând tot, de la girul dat retrocedărilor masive către urmași de grofi, nobili, asociații, reprezentanți ai cultelor maghaire până la modifcări de carte funciară, întabulări dubioase, asocieri și afaceri imobiliare defavorabile românilor din Cluj.
Imagini pentru boc paszkany
Pe votanții lui Boc nu i-a dus nici atâta mintea să se întrebe ce interese o fi având Paszkany de i-a plătit politrucului pitic, oficial sau neoficial, campaniile electorale sau de ce boc a băgat primăria in tot felul de asocieri și parteneritate cu firmele lui Paszkany, afaceri extrem de păguboase pentru municipalitate, recte, clujeni, recte, români, care s-au soldat cu un șir lung din procese, evident pierdute de primăria lui boc, totul mirosind a intenție, a plan bine pus la punct dianinte, a mașinării  prin care hectare întregi, terenuri ale primăriei să ajungă, chipurile, sub formă de despăgubiri, pentru așa zise clauze nerespectate din contracte (ex studii de fezabilitate neefectuate, bla, bla,)  în imperiul imobiliar a lui Paszkany și a altor baroni.
Imagini pentru boc paszkany
http://www.cotidianul.ro/emil-boc-tunuri-driblinguri-si-falsuri-la-primaria-din-cluj-182824/
Un întreg aparat de funcționari, judecătoare, lucrători în administrație, poliție, servicii secrete au creat paravanul în spatele căruia s-au derulat cele mai mari tranzacții și afaceri ascunse de ochii lumii, rețea care a pus la punct și propaganda regionalistă, autonomistă și separatistă, tința ei fiind atingerea obiectivelor neorevizionismului unguresc, de acaparare a Transilvaniei.
Imagini pentru dna cluj
http://voceaclujului.ro/emil-boc-implicare-in-afacerea-lomb-dna-loveste-din-nou-in-mafia-retrocedarilor/
Imagini pentru parchetul cluj
Totuși de ce nimeni nu verfică retrocedările şi improprietăririle ilegale vizând imobile ale Statului Roman şi ale autorităţilor publice locale. Se pare că statul român și pierdut autoritatea asupra Clujului și a altor centre din Transilvania. 
Imagini pentru parchetul cluj
Procurorii din structurile Ministerului public sunt impasibili și nu dau vreun semn că ar dori să ancheteze faptele de natură penală, în ce constau, data comiterii lor şi urmările produse,  identitatea făptuitorilor care se află în fiecare dosar de retrocedare, având la bază notificările formulate de către reprezentanţii bisericilor ungureşti, Statusului romano-catolic, ordinele călugăreşti catolice maghiare şi alte persoane juridice maghiare, cele mai multe pretinzându-se continuatoare ale unora care aveau denumiri identice in timpul Imperiului Austro-Ungar sau ocupaţiei ungureşti de după Diktatul de la Viena din 30 august 1940. Mijloacele de probă necesare pentru aflarea adevărului în cursul cercetării penale se găsesc în toate dosarele de retrocedare.
Imagini pentru boc retrocedari

Iată doar căteva din imbolile ajunse în litgiu, peirdute de români prin retrocedări de-a dreptul fantomatice care se referă la următoarele imobile din Municipiul Cluj-Napoca:
Colegiul Naţional “George Coşbuc”,

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/schimb-de-terenuri-pentru-george-cosbuc–56222.html
Colegiul Naţional “George Bariţiu”,
Imagini pentru liceul baritiu cluj
Liceul “Gheorghe Şincai”,
Imagini pentru liceul şincai cluj
Liceul “Emil Racoviţă”,
Imagini pentru liceul racoviţă cluj
Liceul Economic,
colaj cladirei revendicari romano
Liceul de muzică “Sigismund Toduţă”,
Liceul de coregrafie,
Grupul Şcolar Tehnofrig,
Grupul Şcolar “Anghel Saligny”,
Şcoala Ajutătoare nr. 1,
10 grădiniţe retrocedate (lista lor se află la Primăria Municipiului Cluj-Napoca), apoi
Centrul maternal, Centrul de plasament, Centrul de primire a minorilor, Liceul “Bathory Istvan”,
Hotelul “Continental” (revendicat de Colegiul Reformat din Debrecen, Ungaria),
Facultatea de Litere,

Clădirea fostei Direcţii Agricole Cluj,
Biserica Ortodoxă de pe Str. Viilor,
Muzeul de Artă,
ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA – Str. Republicii nr. 22,
SOCIETATEA MUZEULUI ARDELEAN – Str. Republicii nr. 1-3,
ASOCIAŢIA KOLOSZVARI CASINO- Str. Eroilor nr. 16,
ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA- Str. Andrei Mureşanu nr. 10 (azi nr. 16),
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 11, incinta Liceului „Emil Racoviţă“,
ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA“ – Str. Tipografiei nr. 16,
ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA” – Piaţa Unirii nr. 11,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 12-14, Biblioteca Academiei,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 37,
ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 5,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Maramureşului nr. 167/B,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 154,
ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 7,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 5,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 5,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 1-3 – Piaţa Unirii nr. 30,

EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 13-15,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 13,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Doinei f.n. – Str. Piersicului nr. 15B,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Fr. J. Curie nr. 1,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 17-19,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 15,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 43-45-47,
PROTOPOPIATUL ROMANO-CATOLIC CLUJ-NAPOCA – Str. Crişan nr. 12 (azi nr. 30),
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Constanţa nr. 31, 33, 37-39,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Piaţa Mihai Viteazul,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 3,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Avram Iancu nr. 31-33,
Liceul „Gheorghe Şincai“,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Vlad Ţepeş nr. 7 (Someşeni),
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1
Policlinica CFR,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 26,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Oaşului nr. 129-131,
Grădiniţa nr. 32, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 18,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Napoca nr. 1, CLĂDIRE – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Regele Ferdinand nr. 117-118 (azi Str. Horea nr. 84-86),
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 14,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 43,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 24,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 55 – Str. Cimpeni nr. 2,
Staţia de salvare, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Baba Novac nr. 36,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1,
Liceul forestier, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 2-4,
Clinica de pediatrie, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA – Str. V. Deleu nr. 2-4,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA- Str. Fagului nr. 1-17,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Fagului nr. 1,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Decebal nr. 8,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9 vechi (Str. Iaşilor nr. 1-3),
CLĂDIRILE LICEULUI REFORMAT – Str. M. Kogălniceanu nr. 16,
CLĂDIRE – Piaţa Avram Iancu nr. 15, Piaţa Unirii nr. 23 – dată in cota de 1/2 parte la cele 12 parohii din oraş,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL- Str. Cimpeni nr. 2-4,
Clinica de pediatrie, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 9 – Str. S. Brassai nr. 8,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 7 – Str. S. Brassai nr. 4,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. David Francisc nr. 21 colţ cu Str. A Şaguna nr. 20,
EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Iaşilor nr. 26-28, CLĂDIRE – Str. Einstein nr. 2,
CLĂDIRE – Str. Heltai nr. 4, CLĂDIRE – Str. Petöfi Sándor nr. 17,
CLĂDIRE – Str. Piteşti nr. 9, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9A vechi,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 11,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 7-9 cu Str. M.Kogălniceanu nr. 2,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 10,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Berăriei nr. 8,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Govora nr. 15 (azi Str. Şcolii nr. 35),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Brutarilor nr. 22,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. E. Grigorescu nr. 37-39,

IMOBIL ŞCOALA SPECIALĂ – Str. George Coşbuc nr. 1,

IMOBIL RESTAURANT + HOTEL AGAPE – Str. Iuliu Maniu nr. 6,
IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 14,

IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 16,
IMOBIL – Str. Iuliu Maniu nr. 5,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Avram Iancu nr. 17,

ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA Str. Avram Iancu nr. 13-15,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, FUNDAŢIA STATUSUL ROMANO-CATOLIC DIN TRANSILVANIA – Str. Emil Racoviţă nr. 16,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 41,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 78,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 124,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 39,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 4,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M. Kogălniceanu nr. 2,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 7,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 1,

ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 8,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 10, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 9, IMOBIL – Str. David Francisc nr. 2,
IMOBIL (SORA) – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 5, ATELIER – Str. Maramureşului nr. 167/B, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 12,
IMOBIL- B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 14, IMOBIL – Str. Maramureşului nr. 15,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren drum La Dealul Steluţei,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa din Valea Chintăului,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, casă şi teren La Dealul Steluţei,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa de la Coada Teleagului,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Colonia Breaza,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Pietroasa,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr.14,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 16,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 18,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 15,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 16,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 29,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B. Bolyai nr. 7,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Primăverii nr. 10 (fostă Lingurarilor),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Calea Floreşti nr. 1,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Sălciilor nr. 15,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Donath nr. 184 (fost nr. 160),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. G. Coşbuc nr. 1,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Moţilor nr. 84,
EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 16,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Napoca nr. 12,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B.P. Haşdeu nr. 25,
EPISCOPIA GRECO-CATOLICĂ DE CLUJ GHERLA – Str. Avram Iancu nr. 60 (azi 70-72),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pavlov nr. 20A,
BISERICA BAPTISTĂ MAGHIARĂ CLUJ-NAPOCA – Str. Pietroasa nr. 6,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Lingurarilor nr. 10,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia,
EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 39,
EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Str. Viilor nr. 35,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Roosevelt nr. 10,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Moldovei nr. 43 (azi Str. Burebista nr. 10),
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 1,

ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 41 – Str. Cireşilor nr.19,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Crişan nr. 23-25,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Horea nr. 31,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 32,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 75,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 126-132,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Valea a Treia,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – Str. Fabricii nr. 55,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 50-52,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 49-51,
PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Crişan,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 136-138,
ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Memorandumului nr. 9,
Liceul economic retrocedat către ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Emil Isac nr. 19,