marți, 22 noiembrie 2011

Miért nem vállalják magyarságukat a Csángó magyarok?

Un reportaj despre situția ciangăilor din Moldova, din unghiul unei perspective ungurești. Despre metodele de reabilitare a conștiinței «românității» sau «maghiarității» ceangăilor. Sunt trași cu forța într-o parte sau alta. «Se nem olah, se nem magyar», se autodefinește una din femeile interogate. De ce nu sunt lăsați să fie ce sunt? Ceangăi, adică.
Una din interlocutoarele care se consideră magyar csango, se numește Nistor, transcris în textul reportajului cu ortografie maghiară. Mărturisesc că e prima dată că întâlnesc un ungur care se numeste Nistor.
Dan Culcer


2 comentarii:

Zsolt spunea...

Interesanta punere a problemei.
Adevarul este ca numele Nyisztor, Nistor, Nyesztor, etc, nici nu este chiar atat de rar printre unguri. La fel cum, recent am dat de unul, Serbán Attila-Attila Șerban (de fapt, l-am vazut pe o scena vieneza). Informandu-ma, am aflat, ca este nascut dintr-un tata roman si o mama maghiara in fosta URSS, actuala Ucraina (Bergegovo), a terminat scolile in Ujgorod si Kiev, la ora actuala este un star aplaudat al Teatrului de Opereta si Musical din Budapesta cu un bogat palmares international, cetatean ungar si dupa declaratia sa de etnie maghiara. Vorbeste, canta si danseaza (:o)) perfect in limbile maghiara, romana, rusa, germana si engleza. Eu cred ca esential este ceea ce simte si declara individul. Nu numele sau parerile altora, cu atat mai putin a autoritatilor, fie ele chiar ecleziastice.

Dan Culcer. Écrivain roumain vivant en France depuis 1987. spunea...

Sunt de acord cu ideea că declarația individului contează, de altfel înregistrarea se face pe această bază și nu pe alta. Admir poligloții. Doar că individul poate avea temeri, spaime și interese. Reportajul le evocă. De pildă, eu aș dori să cer cetățenia maghiară, fără să renunț la cea română nici la cea franceză, Asta pe baza faptului că părinții mei s-au născut în Austro-Ungaria, deci înainte de 1919 în Ardeal. Au optat pentru cetățenia română, desigur, după 1919. Dar acum se cer pentru dobândirea cetățeniei maghiare de către ardeleni, acte mai vechi, deci ale noastre ar fi valabile. Numele sunt trecute cu ortografie magharizată, lengyel, în loc de Lenghel, Kulcsar ăn loc de Colceriu sau Culcer, Sandor în loc de Alexandru, cum îl chema pe Tata. Am actele, sunt pe cale să le scanez pentru un sit genealogic și pentru un cercetător din Baia Mare, care face istoria intelighenției băimărene, căreia i-au aparținut strămoșii mei. De ce am nevoie de cetățenia maghiară? Ca să pot cerceta nestingherit arhivele AVO de la Budapesta și să aflu cum eram urmărit pe când veneam cu o bursă de traducător din maghiară.
Cu bine, Dan Culcer
Numele de familia Nistor în ortografia citată de Dta este o maghiarizare. Pentru verificare frecvenței (din păcate nu am găsit și baze de date privind aria de răspândire a numelor, presupun că trebuie să apară în zone de contact sau în documente din perioada maghiarizării forțate. Știți, presupun, că guvernul de la Budapeste a teoretizat și practicat, în Ardeal, și o astfel de politică etnică, după 1860) consultați: http://www.alon.hu/blogs/index.php?blog=34&title=a_leggyakoribb_szaz_magyar_csaladnev&more=1&c=1&tb=1&pb=1