Organizaţiile semnatare, membre ale Coaliţiei Antidiscriminare, solicită Guvernului României, alături de Amnesty International, acţiuni ferme în vederea stopării evacuărilor forţate ale romilor şi asigurarea respectării dreptului la o locuinţă adecvată, în conformitate cu angajamentele internaţionale de respectare a drepturilor omului ratificate de România, inclusiv prin modificări legislative care să aducă legislaţia românească din domeniu la standardele asumate.
Cazul documentat de Amnesty International, în care 100 de romi din Miercurea Ciuc au fost evacuaţi şi mutaţi forţat în 2004, lângă o staţie de epurare la periferia oraşului, apare şi în raportul comparat al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene - FRA Condiţii de locuire pentru romi şi călători. În cazul Miercurea Ciuc, în lipsă de orice alternativă, romii continuă şi astăzi să locuiască lângă staţia de epurare, în containere, fără acces la utilităţi, într-o zonă în care legea interzice locuirea din raţiuni de sănătate publică şi unde deja au decedat doi copii mici. Cazul, tipic pentru o practică a ultimilor ani a unor autorităţi locale, reprezintă un caz de rasism de mediu. Cu sprijinul Romani CRISS, victimele au formulat plângere penală în faţa instanţelor de judecată din România şi, în urma soluţionării nefavorabile, a fost sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cazul fiind pe rol.Miercurea Ciuc nu este însă un caz singular. Cazurile aduse în instanţă de organizaţiile Romani CRISS, LIGA PRO EUROPA sau APADOR-CH arată că evacuări forţate şi demolări, uneori în toiul iernii la -15 C, fără respectarea prevederilor legii, se întâmplă frecvent când este vorba despre comunităţi rome. Mai mult decât atât, comunităţile rome sunt evacuate la marginea oraşelor, deseori în apropiere de staţia de epurare sau de/pe groapa de gunoi a oraşului în încercarea de a segrega comunitatea de romi de restul comunităţii.
Raportul FRA Condiţii de locuire pentru romi şi călători pentru România inventariază o serie de tipologii de locuire în sărăcie extremă ale romilor arătând că, în ciuda angajamentelor de îmbunătăţire a situaţiei romilor ale Guvernului României, aceste tipologii s-au păstrat de-a lungul timpului, ba chiar au apărut unele noi datorită practicilor unor autorităţi locale de a muta comunităţile de romi în afara oraşelor/comunităţilor. Acelaşi raport arată că legislaţia în domeniul locuirii din România discriminează în mod indirect comunităţile de romi, neţinând cont de specificităţile comunităţii care, din raţiuni istorice, a avut mai puţin acces la proprietate decât comunităţile majoritare, expunându-le astfel în mod disproporţionat evacuărilor forţate şi demolărilor.
Alături de recomandările Amnesty International, Coaliţia Antidiscriminare solicită autorităţilor naţionale şi locale competente ale statului român o serie de măsuri şi modificări legislative în materia locuirii şi, în mod particular, referitor la situaţia locuirii romilor:
• Să adopte măsuri politice şi juridice pentru legalizarea aşezarilor informale de romi.
• Să asigure o protecţie legală împotriva segregării etnice şi stoparea separării fizice a comunităţilor de romi de asezările populaţiei majoritare prin orice fel de măsuri.
• Să definească şi să includă în lege concepte precum: rasism de mediu, segregare rezidenţială, evacuări forţate, precum şi măsurile de combatere a acestora etc.
• Să ratifice Carta Socială Europeană în întregimea ei, în special articolele 30 – dreptul la protecţie împotriva sărăciei şi excluziunii sociale şi 31 – dreptul la locuire, precum şi Protocolul Opţional la Cartă din 1995 ce permite procedura plângerilor colective.
Semnatari din partea Coalitiei Anti-Discriminare: Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei Alianta Civica a Romilor din Romania Asociatia Accept Centrul de Dezvoltare Curriculara si Gen - FILIA Centrul de Resurse Juridice Centrul Euroregional pentru Initiative Publice Centrul Parteneriat pentru Egalitate Institutul pentru Politici Publice LIGA PRO EUROPA Romani CRISS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu