duminică, 21 noiembrie 2010

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN)

Dan Culcer. Propuneri publice
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) funcţionează ca instituţie publică, cu personalitate juridică proprie, este în subordinea Guvernului României activitatea fiind coordonată de Secretariatul General al Guvernului şi Departamentul pentru Relaţii Interetnice.

Consider că este inadecvat să se încredințeze ansamblul cercetării aproape în exclusivitate unor maghiari. In afară de faptul că România există și alte minorități, tema nu poate fi cercetată doar din unghi unguresc, fiindcă unghiul de abordare al unei astfel de tematici este, până la proba contrarie, influențat și de apartenența etnică. Este vorba deci de modificarea acestei compoziții nu prin excluderea cercetătorilor existenți, care au o expertiză constituită și, în linii mari, validă, ci prin completarea grupului de cercetători cu alții, cu cel puțin alți cinci-șase cercetători de origine română, de preferință ardeleni prin naștere, evident bilingvi sau trilingvi, recrutați din județele bilingve, apoi de măcar un german, un sârb, un turc și un armean, etc
Pentru evrei există deja institute specializate ale căror programe de cercetare pot fi integrate colaborativ.
Se vor avea în vedere și situațiile unde românii se află în minoritate, adică în județele Harghita și Covasna, pentru a se cerceta și această condiție specifică. Se vor dezvolta programe de cercetare ale comunităților minoritare românești din țările vecine și de colaborare cu instituții similare din Rusia, Ucraina, Sârbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Turcia etc.
Trebuie reanalizat rolul important al unei astfel de instituții publice. Acesteia nu i se cere să reprezinte minoritatea maghiară sau țigănească, cu doleanțele lor, fiindcă acestea au deja reprezentanți pe linie politică, ci să ofere studii echilibrate și sugestii privind o politică de stat în privința minorităților, să anticipe consecințele posibile în masa majoritarilor și a minoritarilor, să compare cu situațiile din alte state ale minorităților de origine română și să ofere instrumente de negociere pentru echilibrarea situațiilor, real și legislativ. Dan Culcer

Surse http://ispmn.gov.ro/membrii/

In INSTITUTUL PENTRU STUDIEREA PROBLEMELOR MINORITĂŢILOR NAŢIONALE
lucrează următorii cercetători.

MEMBRI

Conducerea

Horváth István – preşedinte – ISPMN
Hetea Estera Roxana – vicepreşedinte – ISPMN

Consiliul ştiinţific

Kiss Tamás – secretar ştiinţific
Fosztó László – membru
Hossu Iulia – membru
Kozák Horaţiu Iuliu – membru
Vitos Katalin - membru

Compartimentul de studii, analize, cercetare

Anghel Remus Gabriel – cercetător
Fleck Gábor – cercetător
Fosztó László– cercetător
Gidó Attila – cercetător
Jakab Albert Zsolt – cercetător
Kiss Tamás – cercetător
Kozák Horaţiu Iuliu – cercetător
Könczei Csongor – cercetător
Lăcătuş Crăciun Ioan – cercetător
Peti Lehel – cercetător
Plainer Zsuzsa - cercetător
Sólyom Zsuzsa – cercetător
Rostas Iulius - cercetător
Székely István Gergő – cercetător
Toma Stefánia – cercetător
Veress Ilka – cercetător

Centrul de documentare

Bokor Zsuzsa - cercetător
Hossu Iulia – cercetător
Raţ Ramona – cercetător
Virginás Péter – cercetător
Vitos Katalin – cercetător

Economic, administrativ, contencios

Ágoston Palkó Erika - şef serviciu economic
Bandi Róbert - expert achiziţii
Bogdán Andrea - consilier juridic
Kállay Péter - economist
László Gabriella Andrea - auditor
Mohácsek Magdolna - consilier juridic
Sebesi Claudia Carolina – expert relaţii publice
Soós Ibolya - contabil

2008-2012
Context general:
Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) funcţionează ca instituţie publică, cu personalitate juridică proprie, este în subordinea Guvernului României activitatea fiind coordonată de Secretariatul General al Guvernului şi Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Cadrul legal al funcţionării ISPMN îl reprezintă legea de înfiinţare (Legea 396/2001) şi HG. 893/2007.
Misiunea  Institutului  este  aceea  de  a  contribui  la  studierea  şi  cercetarea  inter-  şi pluridisciplinară  a  păstrării,  dezvoltării  şi  exprimării  identităţii  etnice,  aspectelor sociologice,  istorice, culturale,  lingvistice,  religioase  sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România.
ISPMN şi-a propus ca în următorii cinci ani să devină un institut marcant la nivel naţional în domeniul minorităţilor naţionale, un partener important pentru instituţii/organizaţii naţionale şi internaţionale în domeniul studierii problematicii minorităţilor naţionale.
Obiective generale legate de cercetările în domeniul romologiei
1.     DOCUMENTARE - Crearea unui centru de documentare (bibliotecă, fototecă şi filmotecă) pe problematica roma, de referinţă la nivel naţional şi regional.
2.     META BAZĂ DE DATE - Identificarea principalelor produse directe ale unor cercetări anterioare (statistici, interviuri, baze de date, fotografii, filme, etc.) stocarea lor, crearea unei meta baze de date (cu privire la rezultatele cercetărilor anterioare) valorificarea lor prin prelucrare secundară şi punerea la dispoziţia cercetătorilor în domeniu.
3.     CERCETĂRI PROPRII - Iniţierea de cercetări proprii, atât în termeni de cercetări fundamentale (teoretice şi metodologice) cât şi în termeni de cercetări aplicate legate atât de situaţia populaţiei de romi cât şi de relaţiile dintre romi şi majorităţile locale cu care coexistă şi interacţionează.
4.     DEZBATERE ŞTIINŢIFICĂ - Organizarea câmpului ştiinţific: schimburi de idei şi dezbateri ştiinţifice în domeniul cercetărilor despre romi.
5.     NETWORKING - Crearea de parteneriate de substanţă cu actori majori în domeniul cercetărilor despre romi, respectiv cu instituţii (din ţară şi de peste hotare) implicate în planificarea şi/sau evaluarea de politici publice cu relevanţă în ceea ce priveşte populaţia roma.
6.     POLITICI PUBLICE - Stocarea şi furnizarea de cunoaştere de calitate (resurse bibliografice, statistice, literatură, analize, etc.) actorilor implicaţi în variate faze (planificare, implementare, evaluare) ale procesului de politici publice destinate populaţiei rome. Contribuţii directe la planificarea unor politici publice destinate îmbunătăţirii condiţiei populaţiei rome. Evaluarea unor practici şi instituţii româneşti (componente ale unor politici publice autohtone) în context internaţional.
7.     DISEMINARE - Obţinerea unui impact public major prin diseminarea pe variate canale şi a variatelor audienţe în particular, a rezultatelor cercetărilor proprii, în general, a producţiei ştiinţifice cu relevanţă în acest domeniu.

Obiective specifice, realizări şi proiecte de perspectivă
1. DOCUMENTARE

Crearea unui centru de documentare (bibliotecă, fototecă şi filmotecă) pe problematica roma, de referinţă la nivel naţional şi regional.

Centrul de documentare ISPMN are ambiţia de a deveni cel mai bine dotat centru de resurse documentare pe problematica minorităţilor naţionale din România, iar în ceea ce priveşte problematica Roma, dorim să fim cea mai bogată resursă din regiune.

REALIZĂRI SAU PROIECTE ÎN DERULARE

Astfel că până la ora actuală:
  • am achiziţionat literatură de specialitate, românească şi internaţională de ultimă oră, cu relevanţă pentru problematica roma din România, avem peste 300 de titluri, urmând ca, după onorarea comenzilor, la sfârşitul anului 2009 să avem peste 500 de titluri;
  • o parte din „literatura cenuşie” (rapoarte şi recomandări tip policy paper) internă şi internaţională;
  • statisticile oficiale (puse la dispoziţie de către Institutul Naţional de Statistică) referitoare la dinamica demografică a populaţiei roma din România (naşteri, decese, căsătorii).
  • am publicat o bibliografie cu publicaţiile ştiinţifice relevante din domeniu.

În anii următori intenţionăm să colectăm:
  • colecţia exhaustivă a „literaturii cenuşii” (rapoarte şi recomandări tip policy paper) relevantă în ceea ce priveşte populaţia Roma din România;
  • filme documentare şi de ficţiune referitoare la populaţia romă;
  • dosare de monitorizare a presei din România (acestea cuprind articole referitoare la toate minorităţile, inclusiv minoritatea romă);
  • literatură de specialitate referitoare la variatele aspecte ale condiţiei populaţiei rome în ţările din regiune;
  • „literatură cenuşie” referitoare la variatele aspecte ale condiţiei populaţiei rome în ţările din regiune;
  • menţinerea „la zi” a centrului de documentare, prin achiziţionarea continuă a publicaţiilor de specialitate nou apărute.

Centrul de documentare va administra o bază de date on-line accesibilă publicului larg, există spaţii amenajate pentru lectură şi muncă de cercetare pentru cercetătorii din afara instituţiei.


Obiective specifice, proiecte de perspectivă
2. META BAZĂ DE DATE

Identificarea principalelor produse directe ale unor cercetări anterioare (statistici, interviuri, baze de date, fotografii, filme, etc.) stocarea lor, crearea unei meta baze de date (bază cu privire la rezultatele cercetărilor anterioare), valorificarea lor prin prelucrare secundară şi punerea la dispoziţia cercetătorilor în domeniu.
Cu toate că în România s-au derulat mai multe cercetări care au vizat studierea variatelor aspecte ale condiţiei populaţiilor minoritare din ţara noastră, nu există un sistem unitar de stocare şi arhivare a rezultatelor primare (statistici, interviuri, instrumente de cercetare baze de date, fotografii, filme, etc.) ale acestor demersuri investigative. În vederea continuităţii şi dezvoltării cumulative a producţiei cunoaşterii în acest domeniu este necesară o studiere nu numai a publicaţiilor rezultate din aceste cercetări, dar şi posibilitatea analizei secundare sau comparative a acestora. În acest context, ISPMN şi-a propus identificarea acestor date, prelucrarea lor sistematică şi prezentarea lor pe o platformă accesibilă prin internet. Tot aşa, în cazul fiecărei cercetări ISPMN clarifică statutul juridic (sub aspectul dreptului de autor şi de utilizator) al produsului respectiv şi condiţiile accesării şi utilizării.
PROIECTE
În anii următori intenţionăm să:
  • completăm baza de date;
  • să promovăm meta baza de date în rândul cercetătorilor;
  • să conectăm baza de date la alte sisteme informatice ce gestionează metadate.
Obiective specifice şi proiecte de perspectivă
3. CERCETĂRI PROPRII

Iniţierea de cercetări proprii, atât în termeni de cercetări fundamentale (teoretice şi metodologice) cât şi în termeni de cercetări aplicate legate atât de situaţia populaţiei de romi cât şi de relaţiile dintre romi şi majorităţile locale cu care coexistă şi interacţionează.
PROIECTE
Discriminare: cercetarea şi analiza discriminării instituţionalizate. Aceasta este un tip de discriminare care nu intră în vizorul organelor competente (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, etc.). Este vorba de practici neidentificate de către publicul larg drept acţiuni discriminatorii. În perspectivă, dorim să participăm la network-ul european anti-discriminare, o reţea independentă care monitorizează eficienţa combaterii discriminării.
Învăţământul în limba romani şi formarea elitei educaţionale în rândul romilor. Ne interesează modul în care actorii cheie din sistemul educaţional, de predare a limbii, îşi definesc rolurile şi statutul social.
Dinamica demografică a populaţiei de romi. Proiectare demografică pe populaţia minorităţilor şi analiza comparată a tendinţelor demografice în cadrul diferitelor minorităţi şi în raport cu majoritatea.
Religie: ne propunem să cercetăm politicile pentru romi ale diferitelor biserici din România, forma, funcţionarea şi efectele lor în comunităţile de romi. Considerăm că bisericile formează reţele instituţionale alternative la structurile seculare-civice, iar efectul lor în organizarea vieţii comunitare nu trebuie subestimat.
Obiective specifice şi proiecte de perspectivă
4. DEZBATERE ŞTIINŢIFICĂ

Organizarea câmpului ştiinţific: schimburi de idei şi dezbateri ştiinţifice în domeniul cercetărilor despre romi.
PROIECTE
Organizăm:
  • Ateliere săptămânale interne în care membrii institutului sau invitaţi externi prezintă cercetările lor în derulare. Rezultatele sunt elaborate şi publicate pe site-ul institutului (http://www.ispmn.gov.ro/publicatii_rom.html) şi în formă tipărită în colecţia Studii de atelier.
  • Prelegeri publice
  • Conferinţe
  • Tabere de Vară
  • Expoziţie de fotografiiCome Closer”
În 2009 ne propunem să organizăm conferinţa internaţională „Două decade de cercetări despre romii din România (1989-2009)” despre cercetările existente privind comunităţile de romi din Europa centrală şi de est.
Obiective specifice, realizări şi proiecte de perspectivă
5. NETWORKING

Crearea de parteneriate de substanţă cu actori majori în domeniul cercetărilor despre romi, respectiv cu instituţii (din ţară şi de peste hotare) implicate în planificarea şi/sau evaluarea de politici publice cu relevanţă în ceea ce priveşte populaţia roma.
Institutul a dezvoltat relaţii de colaborare cu mai multe instituţii din ţară şi străinătate:
Centru de Resurse pentru Comunităţile de Romi - RO, Cluj
Open Society Institute - HU, Budapesta
Universitatea Babeş Bolyai-RO, Cluj,
MTAKI-HU, Academia Maghiară de Ştiinţă, Institutul de cercetare a minorităţilor
MTA-ZTI, Academia Maghiară de Ştiinţă, Institutul de muzicologie
EÖKI-HU, Institutul de cercetare comparată a minorităţilor din europa
FIERI-IT, Forum internaţional şi european pentru studierea migraţiei
CEU SUN-HU, Universitatea Central Europeană
Universitatea din Manchester-UK
PROIECT
Ne propunem să catalizăm formarea unei reţele între cercetătorii preocupaţi de problematica romilor din diferite domenii. Acest network va funcţiona ca o reţea de cunoaştere (knowledge network) şi va oferi o platformă de comunicare cercetătorilor din ţară.
Obiective specifice şi proiecte de perspectivă
6. POLITICI PUBLICE

Stocarea şi furnizarea de cunoaştere de calitate (resurse bibliografice, statistice, literatură, analize, etc.) actorilor implicaţi în variate faze (planificare, implementare, evaluare) ale procesului de politici publice destinate populaţiei rome. Contribuţii directe la planificarea unor politici publice destinate îmbunătăţirii condiţiei populaţiei rome. Evaluarea unor practici şi instituţii româneşti (componente ale unor politici publice autohtone) în context internaţional.
PROIECTE
Elaborarea teoretică a modalităţilor de categorizare alternativă a membrilor minorităţilor naţionale în recensământul populaţiei.


Politici lingvistice:
1.      ISPMN are intenţia de a genera o dezbatere ştiinţifică pe această temă şi să faciliteze elaborarea politicilor lingvistice în România.
2.      Evaluarea posibilităţilor şi consecinţelor de organizare a învăţământului în limba maternă a minorităţilor.


Politici ale bisericilor faţă de romi: Proiectul îşi propune să facă o analiză a diferitelor politici care sunt acceptate explicit sau implicit de către elitele bisericilor din România şi care vizează romii. În cadrul proiectului propunem o serie de vizite în comunităţi cu enoriaşi preponderent romi, cercetarea se va realiza în parteneriat cu cercetători de la Universitatea Babeş Bolyai Cluj-Napoca.


Obiective specifice, realizări şi proiecte de perspectivă
7. DISEMINARE


Obţinerea unui impact public major prin diseminarea rezultatelor cercetărilor proprii, în general a producţiei ştiinţifice cu relevanţă în acest domeniu, prin variate canale şi variate audienţe.

REALIZĂRI SAU PROIECTE ÎN DERULARE
Rezultatele cercetărilor sunt prezentate şi supuse dezbaterii publice în diverse foruri ştiinţifice şi de popularizare.
Organizăm ateliere săptămânale interne în care membrii institutului sau invitaţi externi prezintă cercetările lor în derulare. Rezultatele sunt elaborate şi publicate pe site-ul institutului (http://www.ispmn.gov.ro/publicatii_rom.html) şi în formă tipărită în colecţia Studii de atelier.
Prelegeri publice
Expoziţia de fotografii „Come Closer”
Anuarul minorităţilor: Va fi o publicaţie periodică care apare din trei în trei ani. Anuarul va fi elaborat în colaborare cu INSSE. Cuprinsul planificat este următorul: O parte va prezenta starea şi procesele demografice ale diferitelor minorităţi, analizează caracteristicile sociale ale acestora. Sistemul educaţional al minorităţilor reprezintă a doua parte a anuarului. Cea de a treia parte cuprinde comportamentul electoral al minorităţilor. Pe lângă acestea, vor exista capitole despre diferitele dimensiuni ale culturii, mass-mediei, precum şi un indice bibliografic al publicaţiilor în limba minorităţilor naţionale apărute în perioada 1993-2007. Primul număr va fi publicat în anul 2009.
Volume în pregătire:
Studii de comunitate despre romi, studii elaborate pe baza datelor din cercetarea Incluziune 2007 (volumul va fi tradus în limba maghiară în cadrul acordului interguvernamental româno-maghiar),
Sociologia migraţiei studii teoretice şi studii de caz despre fenomenul migraţiei internaţionale din România.
Studiu privind istoria romilor în spaţiul românesc, prin intermediul documentelor din Arhivele Naţionale Istorice Centrale, în 4 volume.

Niciun comentariu: