Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. MEMORANDUM

MEMORANDUM
 

Ne adresăm autorităţilor statului şi clasei politice româneşti care decid prezentul şi viitorul ţării să-şi îndrepte atenţia şi energia spre problemele reale ale ţării şi ale poporului român.

Noi, românii din Covasna, Harghita şi Mureş, din inima ţării, pe lângă problemele cu care se confruntă toţi fraţii noştri de pe cuprinsul patriei, la peste 90 de ani de la Marea Unire, încă ducem cu greu povara luptei pentru păstrarea identităţii şi a fiinţei noastre naţionale.

Dorim să se înţeleagă că în aceste trei judeţe trăim peste 400.000 de români. Suntem urmaşii celor care secole de-a rândul au înfruntat „cele mai aspre mijloace cu scopul de a ne desfiinţa şi maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Topliţei Române.

În judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş din mijlocul României – pământ natal al poporului român – cu cea mai mare densitate de cetăţi dacice şi castre romane după Ţara Haţegului – se produce un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiîntâlnit în Europa. Comunitatea maghiară se transformă într-o masă etnică închisă, blocată între propriile frontiere mentale, obsesiv segregaţioniste.

An de an, cu paşi mărunţi dar hotărâţi, fără oprelişti, s-a ajuns la crearea de facto a unui stat în stat, cu imn, cu drapel, cu stemă. Numai orbii nu văd şi răuvoitorii nu înţeleg direcţia în care se merge. Opinia publică românească trebuie să înţeleagă faptul că probleme precum separatismul, izolarea, a doua limbă oficială, discriminarea românilor pe meleagurile natale nu sunt doar probleme ale românilor din Arcul Intracarpatic, ele vizează întreaga ţară.

Nesocotindu-se spiritul conciliant al românilor, o parte a liderilor şi formatorilor de opinie maghiari reiterează continuu sloganuri şi practici iredentiste, anacronice şi medievale.

Protestăm împotriva modului în care populaţia românească din zonă este nesocotită, marginalizată şi tratată ca o populaţie aservită, neexistând egalitate de şanse la obţinerea unui loc de muncă şi nici un comportament civic prietenesc şi colaborare, ci doar unul de intoleranţă şi exclusivism.

În mentalul colectiv al comunităţilor româneşti din Arcul Intracarpatic sunt încă prezente crimele şi nelegiuirile comise împotriva românilor sub stăpânire maghiară, doar pentru vina că erau români, deportările şi înrolările în detaşamentele de muncă forţată, dărâmarea samavolnică a lăcaşurilor de cult ortodoxe şi greco-catolice, distrugerea a tot ceea ce au fost monumente şi simboluri româneşti, în anii ce au urmat Dictatului de la Viena şi cazurile de intoleranţă şi discriminare de care au avut parte în timpul Regiunii Autonome Maghiare.

Mult trâmbiţata autonomie secuiască, în toate timpurile, a însemnat pentru românii din zonă asuprire, umilinţe, intoleranţă, şi în cele din urmă asimilare. Sunt toate acestea argumente pentru care nu vom putea rămâne indiferenţi la aceste incitări periculoase, şi nu vom fi niciodată de acord cu proiectul ce vizează autonomia pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc”.

Demersurile liderilor maghiari pentru obţinerea autonomiei teritoriale sunt întreprinse cu ignorarea totală a comunităţii româneşti, fapte care în fond reprezintă acte de nepermisă aroganţă şi sfidare la adresa locuitorilor care nu aparţin etniei maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş – şi totodată un atac la adresa unităţii naţionale.

Majoritatea discursurilor liderilor maghiari sunt astfel concepute ca şi când istoria acestor meleaguri ar începe doar odată cu aşezarea secuilor aici, ar fi fost făcută doar de aceştia, o istorie în care românii nici nu ar fi fost şi nici nu ar mai avea ce să caute.

Românii din această parte de ţară nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara prin forţe proprii efectele negative ale descentralizării, în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare.

De aceea solicităm autorităţilor statului: Parlamentului României, Preşedinţiei, Guvernului, precum şi întregii societăţi româneşti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societăţii civile – să ia atitudine şi să-şi exprime, public şi neechivoc, o poziţie tranşantă referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste şi separatiste, care atentează făţiş la unitatea şi suveranitatea statului şi naţiunii române şi la existenţa noastră pe aceste locuri.

Ne îngrijorează uşurinţa cu care s-a adoptat tacit de Senatul României legea promovată de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreşte refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii Autonome Maghiare, şi a regiunii de nord-est a Transilvaniei, ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena.

Cerem ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare social-economică şi a unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, în configurarea acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncţionalităţi, discriminări şi subdezvoltare.

Solicităm Camerei Deputaţilor şi Preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR şi însuşită de Guvern, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub formula autonomiei culturale.

Cerem Guvernului şi Parlamentului să adopte cadrul legislativ care să asigure respectarea statutului limbii române ca singură limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale. Se impune adoptarea unor norme legale clare, imperative şi lipsite de echivoc care să garanteze, sub sancţiune, înlăturarea abuzurilor autorităţilor locale comise în aplicarea legii pe principiul că „ceea ce nu este interzis de lege înseamnă că este permis”. În baza acestui principiu limba română este pusă în plan secund, sau chiar exclusă.

Solicităm înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze toate abuzurile şi discriminările la care sunt supuşi românii din cele trei judeţe de către administraţia locală.

Cerem că prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor de către autorităţile locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.

Deoarece autorităţilor administraţiei publice din judeţele Harghita şi Covasna si patial Mures, persistă cu bună ştiinţă în condiţionarea participării la concursul pentru ocuparea unor posturi din administraţia publică, de cunoaşterea limbii maghiare, solicităm identificarea şi sancţionarea persoanelor vinovate, precum şi prevenirea perpetuării acestei practici discriminatorii în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale.

Cerem organelor în drept să interzică activitatea unor organizaţii separatiste care, deşi sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc”.

Solicităm organelor în drept să cerceteze şi să ia măsurile de rigoare împotriva activităţii clandestine şi ilegale a organizaţiilor paramilitare de tip fascisto-horthyst de pe teritoriul României.

Şi de această dată chemăm din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare, considerând că singura soluţie de convieţuire este buna înţelegere, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor creştine şi europene, şi nu separatismul şi enclavizarea. România a dovedit că este şi rămâne patria comună a tuturor fiilor ei, pe care îi ocroteşte deopotrivă, indiferent de etnia, naţionalitatea ori confesiunea lor, modelul interetnic românesc fiind apreciat pe plan internaţional.

Adunarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş nu este îndreptată împotriva maghiarilor, ci atrage atenţia autorităţilor centrale asupra necesităţii unei viziuni şi strategii coerente administrativ-legislative, a unui plan de dezvoltare economică a zonei, deoarece sărăcia este una din cauzele frecvente ale unor situaţii conflictuale pe fond etnic.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş doreşte să se manifeste în termenii contextului european, în care viitorul se construieşte pe respect reciproc pentru identitate şi o construcţie economico-socială comună.