Revista Presei Maghiare Nr. 24 / 15.12.2011 - 31.12.2011

TRADUCERI DIN PRESA MAGHIARA

Centrul European de Studii Covasna – Harghita Revista Presei Maghiare Nr. 24 / 15.12.2011 - 31.12.2011

Un nou nu în cazul Facultăţii de Medicină Senatul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, format în majoritate din români, a respins din nou înfiinţarea secţiilor maghiare - a comunicat ieri Brassai Attila, cadru universitar. Ministerul învăţământului a făcut apel la senatul universităţii pentru a doua oară în luna decembrie, solicitându-i să respecte prevederile legii învăţământului, referitoare la universităţile multiculturale. Ministerul de resort a cerut înfiinţarea secţiilor maghiare, ceea ce ar garanta organizarea învăţământului în limba maghiară sub forma secţiilor independente. In opinia lui Brassai, senatul universităţii a întreprins mici modificări în punctele nesemnificative ale chartei universitare, însă a respins aplicarea articolului 135 care prevede înfiinţarea instituţiilor maghiare, pe motiv că ministerul nu poate obliga universitatea la acest lucru, prin prisma autonomiei universitare. Brassai a declarat: în instituţiile mixte, preferate de către de pedagogii români, au fost deja organizate alegeri. Cei 150 de pedagogi maghiari nu au participat in corpore la acestea, deoarece consideră ilegală actuala structură universitară şi charta universitară. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6468 din 16.12.2011    * * * sus Războiul denumirilor de străzi din Sfântu Gheorghe / Oraşul a pierdut bătălia Forumul civil al românilor din judeţele Covasna, Harghita şi (mai nou) Mureş a informat într-un comunicat în legătură cu faptul că tribunalul a anulat numeroase hotărâri de anul trecut ale autoguvernării din Sfântu Gheorghe legate de schimbarea unor denumiri de străzi şi pieţe. Primăria nu a aflat încă oficial de această decizie şi va acţiona pe viitor în funcţie de motivaţia tribunalului. Un lucru este cert, şi anume că nu vor lăsa lucrurile aşa şi vor recurge chiar şi la varianta referendumului - a declarat primarul Antal Arpad. Potrivit comunicatului forumului românilor, contenciosul administrativ a acceptat petiţia lor în care au cerut anularea a trei hotărâri ale autoguvernării din Sfântu Gheorghe, referitoare la acordarea unor denumiri şi schimbarea unor denumiri de străzi, amintind în mod special de cazul fragmentării străzii 1 Decembrie 1918. In comunicat sunt lansate atacuri vehemente şi la adresa prefectului Gyorgy Ervin, din cauza neatacării anul trecut a hotărârilor, atrăgându-i-se atenţia ministerului internelor şi administraţiei asupra atitudinii sale ilegale şi anticonstituţionale în această problemă, precum şi în alte numeroase cazuri. Răspunzând solicitării noastre, Antal Arpad Andras a declarat că primăria nu ştie despre decizia contenciosului administrativ. Este caracteristic faptul că reclamantul află mai repede despre problemă decât autoguvernarea. In lipsa motivaţiei, nu ştie dacă se va depune contestaţie în legătură cu decizia judecătorească (aceasta nu este definitivă) sau dacă întreaga procedură va fi reluată. Primarul are în continuare convingerea că organismul ales de localnici este cel care trebuie să decidă în legătură cu acordarea şi schimbarea unor denumiri de străzi. S-a creat o situaţie ciudată. Există deja denumiri de străzi validate, locuitorii şi-au schimbat actele de identitate. Este posibil ca în cele ce urmează să fie organizate referendumuri mai mici şi astfel oamenii vor decide care să fie denumirile străzilor - a mai adăugat primarul. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6469 din 17.12.2011, autor Vary O. Peter    * * * sus Imn S-au indignat compatrioţii români din cauză că la meciul de hochei dintre selecţionata ungară şi cea română, jucătorii secui îmbrăcaţi în echipament românesc au intonat în locul imnului românesc imnurile ungar şi secuiesc. Cu o minimă empatie, nu ar fi însă greu să-i înţelegem. In opinia românilor, faptul că în urmă cu 100 de ani, românii transilvani gândeau şi acţionau româneşte sub tutela statului ungar, este cel mai firesc lucru, în schimb nu acceptă aceeaşi situaţie când vine vorba de noi. Maghiarii transilvani sunt legaţi de Ungaria în cel mai firesc mod, prin fire culturale şi istorice milenare - iar acum şi prin cetăţenia lor ungară - pentru ei, românismul este fecioara de fier a istoriei, căruia nu i-au dat niciodată binecuvântarea. Maghiarimea transilvană nu a apelat niciodată la arme, aşa cum au făcut-o bascii, irlandezii şi sud-tirolezii, ea plăteşte disciplinat impozite, pe care Bucureştiul nu le foloseşte aşa cum şi-ar dori-o contribuabilii. Dacă asupritorii noştri ar avea puţină demnitate, nu s-ar grăbi să vadă un pericol în faptul că maghiarii sunt ceea ce sunt, adică maghiari. Insă nu au demnitate, după cum nu au avut nici înainte, când dictatul de pace trianoniană nu le-a atribuit străvechi oraşe româneşti precum Debreţin, Seghedin sau Bichisciaba. Iar acum sunt de fapt revoltaţi din cauza neputinţei lor, a faptului că deşi au încercat prin mii de metode să-i priveze de identitatea lor pe membrii comunităţii naţionale maghiare transilvane, nu au reuşit, iar lumea întreagă şi ţara au putut asista la exprimarea festivă a acestei legături sentimental-culturale. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 245 din 20.12.2011, autor Borbely Zsolt Attila   * * * sus Problema drapelului la Mădăraş Ladanyi Laszlo, prefectul judeţului Harghita, l-a somat pe primarul localităţii Mădăraş ca până în 28 decembrie să îndepărteze de pe sediul primăriei drapelul naţional ungar, deoarece, conform legii, drapelele altor ţări pot fi arborate pe instituţiile publice doar cu ocazia unor evenimente deosebite. Consider că nu am comis nici o ilegalitate, iar dacă cineva crede contrariul şi poate demonstra, va trebui să iau act de acest lucru. Voi apela în acest caz la forurile internaţionale - a declarat Biro Laszlo, primarul localităţii Mădăraş, pentru portalul de ştiri Transindex. El a adăugat că până în 28 decembrie îi va trimite o scrisoare prefectului, în care îl va asigura că respectă legile. Noi nu am arborat drapelul unei ţări străine - a evidenţiat edilul. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6472 din 21.12.2011, autor Csinta Samu   * * * sus Grup de lucru pentru Pământul Secuiesc Astăzi va fi înfiinţat la Budapesta un grup de lucru informal pentru Pământul Secuiesc, la propunerea comisiei responsabile cu autoguvernarea şi autonomia în cadrul Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic (KMKF). Din noul organism vor face parte reprezentanţi ai partidelor şi organizaţiilor maghiare din Transilvania şi ai formaţiunilor care dispun de reprezentanţă parlamentară ungară - a declarat în cadrul conferinţei de presă de ieri Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei PCM din Trei Scaune. După cum a declarat, înfiinţarea noului grup de lucru a fost iniţiată de parlamentarii ungari Gaudi Nagy Tamas şi Kalmar Ferenc şi a fost convocată de Szili Katalin. In cadrul KMKF a existat cerinţa înfiinţării acestei comisii, deoarece autonomia teritorială a Pământului Secuiesc reprezintă o prioritate în Bazinul Carpatic iar realizarea acesteia ar avea valoarea unui precedent şi pentru minoritatea maghiară care trăieşte în ţările dezlipite. Sarcina primordială a grupului de lucru constă în stabilirea concretă a paşilor necesari validării drepturilor în interiorul Uniunii Europene - a explicat Kulcsar Terza, care s-a dovedit a fi optimist în privinţa realizării unei reale solidarităţi naţionale, pornind de la exemple cum ar fi procedura de naturalizare şi desemnarea zilei solidarităţii naţionale. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6473 din 22.12.2011, autor Farcadi Botond   * * * sus Cum să-l dezvăţăm pe întreprinzător de reclamele în limba maghiară? / Retrogradare la nivel de limbă uzuală Prefectura se află într-un caz de forţă majoră: este nevoită să someze firmele care îşi fac reclamă în limba maghiară pe domeniul public să facă acest lucru şi în limba română - conform Legii 500/2004. Prefectul Gyorgy Ervin a fost cel care a făcut aceste precizări, adăugând că fac excepţie doar anunţurile ştiinţifice, culturale şi confesionale, ca atare, nu şi cele cu caracter comercial. Deputatul UDMR Edler Andras, fost întreprinzător, consideră că norma juridică necesită unele modificări, deoarece intervine în concurenţa de pe piaţă. Prefectul Gyorgy Ervin a declarat că emiterea somaţiilor către o firmă sau alta nu se face după bunul plac al instituţiei, ci prefectura are obligaţia să procedeze astfel. Iar un posibil rezultat ar putea fi acela că firma în cauză nu îşi va mai face deloc reclamă în limba maghiară, deoarece se va sătura de cicăleala prefecturii. Prefectul a mai declarat că diferitele denunţuri la adresa firmelor dăunează inclusiv convieţuirii interetnice. Deputatul Edler Andras a spus că în opinia sa, este vorba despre o intervenţie directă în viaţa antreprenorială, deoarece nu prefectura trebuie să fie cea care îi spune firmei în ce limbă să îşi facă reclamă. Firma este cea care trebuie să decidă în ce limbă doreşte să îşi facă reclamă de exemplu într-o aşezare locuită în procent de 80% de maghiari, cum este Sfântu Gheorghe. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 249 din 28.12.2011, autor Nagy Demeter Istvan Sf. Gheorghe, 13.01.2012 Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita