Vasile Lechintan - Istoric, referent la
Arhivele Nationale din Cluj-Napoca
O masura aberanta a guvernului
Tariceanu.
"Prin "retrocedarile"
unor cladiri publice din Transilvania,
romanii sunt scosi din centrele
oraselor, intocmai ca pe vremea iobagiei"
Parca luandu-se de mana cu ierarhii
Bisericii Ortodoxe, carora li s-a nazarit sa dea o grea lovitura
unitatii spirituale a Ardealului, guvernantii au decis sa legifereze,
si ei, aberatia improprietaririi bisericilor si organizatiilor
maghiare din Transilvania, cu bunuri care nu le-au apartinut
niciodata. Mascata sub denumirea de retrocedare, operatiunea a
demarat sub guvernarea Nastase, fiind desavarsita de guvernul actual
[Tăriceanu]. Cu o sfidatoare nonsalanta bonjurista, ignorand
invataturile istoriei si refuzand consilierea unor cunoscatori ai
realitatilor de peste Carpati, guvernul Tariceanu joaca iarasi
ceardasul pe furate cu Udmr-ul. Consecintele ignorantei
guvernamentale sunt scoase in evidenta, in exclusivitate pentru
"Formula As", de unul dintre cei mai buni cunoscatori ai
trecutului Ardealului, istoricul Vasile Lechintan, referent la
Arhivele Nationale din Cluj-Napoca. Autor si coautor a peste 20 de
volume de istorie, intre care monumentalele "Institutii si
Edificii istorice din Transilvania", "Romanii din Harghita
si Covasna" si "Oficiali de stat romani din Transilvania,
1368-1918", Lechintan este cunoscator al paleografiei latine si
maghiare (din secolele Xvi-Xviii), fiind si un reputat medievist.
"Sunt clujean si observ in fiecare
dimineata cum copiii de etnie maghiara se indreapta spre centru, la
scoli, iar copiii de etnie romana, spre periferii"
- Guvernul, in plin avant stahanovist,
retrocedeaza centrele istorice ale oraselor din Ardeal. Va rog sa ne
introduceti in aceasta dramatica operatiune antinationala, domnule
Vasile Lechintan.
- Este vorba de un fenomen uluitor, la
care nu s-a asteptat nici un roman ardelean. Prin aceste asa-zise
retrocedari, se revine, practic, la vechile Constitutii medievale
(colectii de legi ale Dietei Transilvaniei), prin care romanii sunt
scosi din centrele oraselor, intocmai ca pe vremea iobagiei. Vechile
cladiri publice ale Transilvaniei istorice, dedicate invatamantului,
institutiilor bisericesti, etc., la ridicarea, sustinerea si
dezvoltarea carora au contribuit decisiv si romanii transilvaneni,
sunt purificate de romani! Sunt clujean si observ in fiecare
dimineata cum copiii de etnie maghiara se indreapta spre centru, la
scoli, si copiii de etnie romana, spre periferii. De pilda, cladirea
fostului Liceu al Piaristilor de pe strada Mihail Kogalniceanu (unde
au invatat sau au profesat marile personalitati ale trecutului nostru
national: Inochentie Micu Klein, Gheorghe Sincai, Petru Maior si
altii) a fost deja golita de romani. Cladirea zisa "Bastilia",
a fostului Colegiu Reformat, tot de pe strada Mihail Kogalniceanu
(colegiu sustinut material secole de-a randul de sate romanesti de
iobagi!), si cladirea fostului Colegiu Unitarian (ridicata, de
asemenea, din importante fonduri publice) au fost date unor
institutii de cult maghiare, desi nu le-au detinut niciodata in
proprietate.
"Prin definitie, o fundatie nu
poate fi proprietatea cuiva"
- Institutiile maghiare si Biserica
Romano-Catolica sustin ca sunt proprietarele acestor cladiri. Nu e
adevarat?
- Nimic mai fals. Nu trebuie sa
cerceteze nimeni arhivele pentru a vedea din ce fonduri a fost
ridicat, de exemplu, fostul Liceu al Piaristilor din Cluj. Scrie
clar, incrustat in piatra, pe frontispiciu, ca a fost ridicat din
Fondul de Studii - o fundatie publica alimentata de la bugetul de
stat, al carui gros il plateau romanii
. Era pe vremea imparatesei Maria
Tereza, care a instituit trei mari fonduri publice (similare unor
fundatii de azi) administrate de stat, in vederea sustinerii
bisericilor, scolilor si studentilor: Fondul de Religie, Fondul de
Studii si Fondul de Burse. Dupa instaurarea dualismului austro-ungar
(1867), uriasele averi au fost deturnate, treptat, de Statusul
romano-catolic (maghiar), exclusiv spre religia romano-catolica,
slujind astfel interesele pur maghiare. Statusul era o organizatie
formata din clerici si civili catolici maghiari, care se considerau
urmasii unei caste privilegiate din Evul Mediu.
- Dar institutiile si bisericile
maghiare vin totusi cu documente...
- Documentele lor sunt cel mai mare
fals in acte publice din a doua jumatate a secolului al Xix-lea! In
anul 1866, Statusul romano-catolic ardelean a solicitat imparatului
de la Viena sa i se dea in administrare aceste fonduri (asadar, nu in
proprietate). Imparatul aproba cererea, transferandu-le din
administrarea statului austriac, in administrarea Statusului, si
astfel se deschide calea deturnarii respectivelor averi in scopuri
pur maghiare. Maghiarii au luat totul, romanii, nimic. Spre sfarsitul
sec. al Xix-lea, se produce falsul de care vorbeam: maghiarii
"corecteaza" cartea funciara, si la fondurile tereziene
ardelene introduc o acolada (Onisifor Ghibu a publicat o copie a
acestui fals, in perioada interbelica), scriind, la fiecare fond, "al
Statusului romano-catolic ardelean". Fals urias, pentru ca, prin
definitie, o fundatie nu poate fi proprietatea cuiva, nici macar a
celui care a constituit-o, avand personalitate juridica proprie.
Poate fi doar administrata de cineva.
"Oricare roman care trece pe langa
institutiile purificate etnic resimte lezarea demnitatii sale
istorice"
- Cu patrimoniul urban la indemana, cu
o lege a minoritatilor prin care spera sa obtina "autonomia",
Udmr este gata sa edifice un stat in stat, lasandu-i pe romani cu
buza umflata.
- Improprietaririle acestea, numite
retrocedari, nu constituie o simpla deposedare materiala a romanilor
de o cladire sau alta, fie ele si din centrele oraselor, ci
constituie o lovitura adusa in spirit romanilor, o lezare a
intereselor noastre morale si spirituale. Noi avem in aceste cladiri
o mare investitie morala si sufleteasca, pentru ca aici au invatat si
au profesat marile personalitati ardelene. De aceste cladiri sunt
legate eforturile prin veacuri ale stramosilor nostri iobagi. Spre
exemplu, Colegiul reformat unguresc din Aiud avea in stapanire
feudala 5 sate romanesti care contribuiau la sustinerea financiara a
acestuia. Colegiul reformat (unguresc) din Cluj dijmuia satele
Gadalin, Aruncuta, Micesti si altele. Stramosii mei din Silivasu de
Campie, alaturi de alti iobagi romani din Campia Transilvaniei,
duceau dijma produselor lor Colegiului Reformat din Targu Mures,
actualul liceu Bolyai Farkas. De aceea am resimtit mai acut, in urma
cu doi ani, durerea tinerilor romani de la acest liceu, care au
protestat cand au fost dati afara. Oricare roman care trece pe langa
institutiile purificate etnic resimte lezarea demnitatii sale
istorice. Si lista exemplelor este abia la inceput.
- Retrocedarile, o rusine a guvernului
Tariceanu, au loc in toate orasele ardelene, dar la Cluj sunt mai
avansate. Cum reactioneaza localnicii fata de alungarea romanilor din
cladirile construite cu jertfa lor?
- La Cluj sunt 170 de cladiri
revendicate in centrul istoric. Daca in perioada interbelica, mari
profesori de drept si istorici ai Universitatii clujene s-au implicat
in problemele ardente ale societatii, de data aceasta, ei tac. Mai
mult chiar, d-l Andrei Marga, fostul rector, este semnatarul unei
decizii politice de "restituire" a cladirii "Bastilia"
din Cluj (luand-o de la Liceul "Gheorghe Sincai") catre
Biserica reformata maghiara. Or, niciodata in istorie, aceasta
cladire n-a fost a Bisericii reformate! Alta monstruozitate juridica
este produsa de catre Judecatoria Cluj-Napoca, atunci cand atribuie
cladirea de pe strada Iuliu Maniu nr. 5, fosta in administrarea
Statusului romano-catolic ardelean, Bisericii Romano-Catolice din
Cluj, care se trezeste astfel cu un plocon facut de forul de judecata
sus-amintit. Biserica nu a detinut niciodata in proprietate cladirea
respectiva. Arhivele sunt pline de documente care demonstreaza ca
romanii sunt parte efectiva la toate aceste constructii cedate acum.
De exemplu, in 1666, preotii romani erau impusi la o contributie
extraordinara de 500 de taleri, la fel si preotii sasi, dar nu erau
impusi preotii si nobilii unguri. In 1689, Dieta Transilvaniei
stabilea darea preotilor romani la 13.250 florini, 200 de cable de
grau, 500 de ovaz, 300 maji de carne, 20 buti de vin, 200 care de
fan, iar vladica era dator cu 25 de florini anual, 32 piei de jder si
4 piei de ras. In acest timp, episcopul reformat (maghiar) primea de
la stat 300 de florini in bani, 300 vedre de vin ales, 70 de galete
de ovaz, 60 de grau, 8 de mei, 6 de mazare, 3 de linte, 12 coti de
postav bun, granat, 4 porci ingrasati, 16 miei, 20 de care de lemne,
18 care de fan, o vadra de miere, o vadra de unt si patrimea dijmei
graului si vinului de pe teritoriul domeniului fiscal Alba-Iulia
(date din anul 1634). Tot din aceste fonduri publice erau sustinute
colegiile reformate din Targu-Mures, Cluj, Odorheiu Secuiesc, Sighetu
Marmatiei, Aiud etc. si scolile inferioare reformate din Blaj,
Fagaras, Gurghiu etc. (cu aproximativ 250 de florini anual).
- Putem, totusi, nega dreptul
maghiarilor la unele dintre aceste cladiri si fonduri?
- Nimeni nu neaga dreptul maghiarilor,
precum si cel al germanilor, armenilor si al altor etnii din
Transilvania, la aceste mosteniri istorice comune. Dar purificarea
lor etnica de romani nu se justifica, sub pretextul conservarii
nationalitatii. In sec. al Xviii-lea si pana la 1848, in aceste
institutii invatau, in aceeasi clasa, fii de magnati maghiari cu fii
de iobagi sau de mici nobili romani, precum si germani/sasi, armeni
etc. Nimeni nu si-a pierdut etnia, Avram Iancu a ramas tot roman,
baronul Josika Miklos, romancierul, a ramas tot ungur.
"Nici un roman n-avea voie sa
calareasca, sa poarte arma, sa incalte cizme sau ghete sau sa imbrace
haine de postav"
- Publicul de azi stie prea putin
despre trecutul romanilor ardeleni. De ce, spre exemplu, nu au
construit si romanii palate in orasele Transilvaniei, mai cu seama ca
erau populatia majoritara?
Vasile Lechintan - Istoric, referent la
Arhivele Nationale din Cluj-Napoca
- Nu vom face acum o lectie de istorie,
dar trebuie sa amintim ca religia si natiunea romanilor erau tolerate
dupa bunul plac al stapanilor de mosii, iar accesul la meserii si la
cultura nu le era permis. Sute de ani la rand, romanii au fost lasati
in orase doar la munca sau pentru a-si vinde produsele agricole. Nu
numai stabilirea in orase le-a fost interzisa, dar nu aveau voie
sa-si construiasca bisericile si casele din caramida sau piatra.
Colectia de interdictii aplicate romanilor este halucinanta. Spre
exemplu, nici un roman n-avea voie sa calareasca. Puteai sa ai cai,
dar nu-i puteai calari. Nici un roman n-avea voie sa poarte arma,
deoarece era un potential pericol pentru groful zonei. Nici unui
roman nu-i era ingaduit sa imbrace haine de postav sau sa incalte
cizme si ghete. Ceea ce ma doare cel mai mult, raportat la
dimensiunea istoriei Transilvaniei, este faptul ca multe posibile
genii artistice si stiintifice ale noastre s-au stins din cauza
opresiunii etnice si sociale. Dar cel mai mare prejudiciu adus
romanilor de starile nobiliare catolice, reformate si unitariene
rezulta din faptul ca natiunea romana, majoritara in tara, nu a fost
acceptata in Dieta ca natiune politica.
"Sa nu se mai "retrocedeze"
nici un imobil construit din fonduri publice, catre organizatii si
institutii de cult sau civile ale unei singure etnii"
- Ce s-ar mai putea face acum, dupa ce
improprietaririle au devenit efective?
- In primul rand sa nu se mai
"retrocedeze" nici un imobil construit din fonduri publice,
catre organizatii si institutii de cult sau civile ale unei singure
etnii. Solutia pentru viitor este convietuirea in buna intelegere si
armonie cu marea masa a maghiarilor, dar nu putem accepta, prin
manipulari politice, sechestrarea de catre anumite organizatii etnice
sau biserici a unor bunuri istorice comune, cu valoare de simbol, din
centrele oraselor transilvane, asa cum s-a intamplat in istoria de
secole a Transilvaniei. Retrocedarile de azi, exclusiv catre
maghiari, nu au nici un drept moral si juridic. Romanii nu au totusi
creierele spalate si sufletele golite de orice simtamant fata de
stramosii lor. Tabloul vechilor Constitutii ale Evului Mediu prinde
din nou contur, asa ca unii oameni au inceput seria proceselor si
sunt hotarati sa mearga pana la Strasbourg, atat organizatii si
persoane fizice romane, cat si maghiare (din unele cladiri
retrocedate au fost dati afara si maghiari). In Cluj si Alba-Iulia
(probabil si in alte orase) se afla deja mai multe procese pe rol.
D-lui Lechintan ii puteti scrie la
e-mail: lechintan_vasile@yahoo.com
* Ion Longin Popescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu