Vasile Lechinţan. Propunere de marcare a Centenarului Marii Uniri în Cluj-Napoca

Istoricul Vasile Lechinţan ne trimite spre publicare o Propunere de marcare a Centenarului Marii Uniri în Cluj-Napoca. Este vorba de un proiect cu miez, gândit în mod echilibrat, care, chiar dacă ar fi ușor amendat sau niciodată realizat, ar fi ocazia unei dezbateri cultural-politice asupra imaginii unui oraș, asupra căruia nimeni nu mai poate avea acum pretenții de proprietate, nici românii, nici maghiarii,nici țiganii, nici răcanii, nici vădanii sau vădanele (: ==)). Singura reținere pe care o am este legată de dimensiunea statuilor care ar risca să umple excesiv spațiul acestei piețe urbane și să închidă perspectiva spațială a locuitorilor clădirilor de pe laturile trapezului.
Dan Culcer
P.S. Orice comentariu calm și argumentat, va fi aici publicat.

Propun ca în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, pe cele 4 laturi, să se ridice un ansamblu de statui care să reflecte istoria şi forţa creativă şi de atitudine a personalităţilor municipiului pe toate treptele istorice ale acestui centru urban de civilizaţie milenară. Prezenţa lor va da personalitate urbei, va fi un îndemn pentru valoare, umanism, toleranţă, demnitate, ataşament pentru această cetate şi va scoate oraşul dintr-o formă specific epocii proletare, depersonalizată. Din punct de vedere al aspectului etnic, Piaţa Unirii va acumula, pe lângă aspectul insinuant exclusiv maghiar impus de statul ungar prin statuia Matei Corvinul la 1902 şi aspectul normalităţii plurietnice de convieţuire al acestui municipiu al României. Propun astfel următoarele patru şiruri de statui:

I. Şirul regi – împăraţi – şefi de stat, în partea de nord a Pieţei Unirii, începând din colţul spre Bdul 21 Decembrie 1989 spre str. Mamorandumului:

1. Decebal, regele Daciei între anii 85-106 e. n.. Napuca era o însemnată localitate a Daciei. Simbolul Decebal face parte şi din viaţa spirituală a Clujului din sec. al XIX-lea, marele rege dac fiind eroul principal al unei piese în limba maghiară din 1843 a lui Janos Zeyk (de origine dintr-o familie de nobili români haţegani maghiarizată), piesă în care Decebal moare eroic la Poarta Podului din Cluj, apărându-şi cetatea. Ultimele sale cuvinte (în piesa lui Zeyk) sunt: „Scrieţi pe monumentul istoriei lumii că aici odihneşte regele dac, mort de propria lui armă, ultimul rege al viteazului popor dac, Decebal. Acesta a fost cel mai însemnat ceas al pământului şi al Porţii Podului a acestui oraş“.

2. Împăratul Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus) (53-117), împărat roman între 98-117, al doilea dintre cei aşa-zişi cinci împăraţi buni ai Imperiului Roman, din dinastia Antoninilor şi unul dintre cei mai importanţi ai acestuia. A aşezat colonişti pe locul vechii Napoca, punând bazele unei aşezări romane. A fost, pentru români, un simbol de glorie strămoaşească în lupta lor pentru apărarea fiinţei naţionale până la 1918, mulţi români transilvăneni dar şi din întreg spaţiul românesc purtând numele lui Traian, nume inclus şi în imnul naţional „Deşteaptă-te, române”

3. Împăratul Hadrian (Publius Aelius Traianus Hadrianus) (76 – 138), împărat roman (117-138), în anul 124 d. Hr. ridică oraşul roman Napoca la rang de municipiu, sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca,

4. Împăratul Marc Aureliu, în latină Marcus Aurelius (121- 180), împărat roman din dinastia Antoninilor, între anii 161 - 180 d.Hr., filosof stoic. Ridică municipiul roman Napoca la rang de colonia, numită Colonia Aurelia Napoca. (A mai ridicat la acest rang şi pe Colonia Claudia Ara Agrippinensium, astăzi Köln).

5. Ioan de Hunedoara/Hunyadi János (cca. 1407 - 1456), ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 şi regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin. S-a semnat într-un document şi Ioannes Olah (Ioan Românul). A donat un venit important pentru ridicarea bisericii şi mănăstirii dominicane, azi franciscane din Cluj. În Cluj s-a născut fiul său, marele rege Matia Corvinul. Astfel, pe o parte a bisericii romano-catolice va fi statuia lui Ioan de Hunedoara şi pe cealaltă parte statuia fiului său Matei Corvinul.

6. Banul Mihalcea (? -1601), locţiitor al lui Mihai Viteazul în Transilvania, mare dregător şi comandant militar, “delegat plenipotenţiar al ilustrisimului domn Mihai la Stările şi ordinele ardelene”, fiind de multe ori prezent la Cluj, oraş căruia Mihai Viteazul i-a păstrat administraţia proprie. A fost ucis, ca şi domnul său, la ordinul lui Basta, la 19 august 1601. (Clujul va avea astfel trei reprezentanţi din timpul primei uniri a celor trei ţări româneşti: Mihai Viteazul, Baba Novac şi Banul Mihalcea).

7. Gabriel Bethlen/Gábor Bethlen (cca. 1580 - 1629), principe maghiar al Transilvaniei între 1613-1629. A încercat să ajungă şi domn al Moldovei şi al Munteniei, pe care, ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia. Deşi a menţinut Constituţiile feudale ale Transilvaniei, prin care românii nu erau consideraţi naţiune politică şi religia lor nu era recunoscută oficial, Bethlen a ridicat, totuşi, pe mulţi români, pentru vrednicia lor, la starea de nobili şi pe timpul său au fost mulţi dregători români în funcţii de stat, cum era, de exemplu Ladislau Crainic de Ursiu de Jos, jude prim al nobililor comitatului Turda.

8. Regele Ferdinand I al României (1865 – 1927), simbolul României Mari, de când Clujul intră pentru prima dată în istorie pe coordonatele libertăţii, democraţiei şi egalităţii de şanse pentru toate etniile. A fost de câteva ori în Cluj, de exemplu la inaugurarea Universităţii Daciei Superioare.

De Centenarul Marii Uniri ar trebui să se ridice măcar aceste 8 statui (nicidecum busturi).

II. Şirul poeţilor şi scriitorilor, în partea spre vest, începând de la str. Matei Corvin spre Universităţii;

1. Gáspár Heltai, născut Kaspar Helth (1490 - 1574), cărturar sas, cetăţean al cetăţii Clujului în perioada 1545-1574. A studiat la Wittenberg. A contribuit şi la modernizarea oraşului: a înfiinţat la Cluj prima tipografie a oraşului, baia publică, moara-fabrică de hârtie şi totodată prima fabrică de bere a urbei. A fost în acelaşi timp pastor, traducător, tipograf, editor, scriitor, reprezentant al literaturii renascentiste maghiare (A publicat lucrări principale în limba maghiară, câteva în latină şi germană). Este considerat primul reformator religios al Clujului.

2. Ioan Caioni/ Kájoni János (1629 - 1687), călugăr franciscan din Transilvania, primul autor român de muzică cultă, culegător de folclor, gânditor renascentist şi precursor al iluminismului. Face parte şi din cultura maghiară. A copilărit şi a studiat la Cluj.

3. Udrişte Năsturel (cca. 1596 - 1659), cărturar român, autor de versuri şi traducător din Ţara Românească. Boier, mare logofăt în timpul domniei lui Matei Basarab. A trecut prin Cluj şi a fost oaspete al urbei de pe Someşul Mic, ca sol al lui Matei Basarab.

4. Grigore Silaşi (1836-1897), filolog şi folclorist român, membru de onoare (1877) al Academiei Române, profesor de limba română la Universitatea „Francisc Iosif” din Cluj.

5. Ioan Lupaş (1880-1967), istoric

6. Octavian Goga (1881-1938), scriitor, om politic

7. Ion Agârbiceanu (1882-1963), scriitor

8. Kuncz Aladár (1885–1931), scriitor maghiar, redactor, critic literar, traducător

9. Onisifor Ghibu (1883-1972), profesor universitar, politician

10. Áprily Lajos, n. Jékely Lajos (1887–1967.), poet, traducător maghiar.

11. Silviu Dragomir (1888-1962), istoric participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde a îndeplinit funcția de secretar

12. Cezar Petrescu (1892 - 1961), romancier, nuvelist, traducător. A fost unul dintre fondatorii prestigioasei reviste literare de la Cluj „Gândirea”

13. Reményik Sándor (1890 – 1941), poet maghiar

14. Lucian Blaga (1895 - 1961), filozof, poet, dramaturg, traducător, profesor universitar, academician şi diplomat.

15. Pavel Dan (1907-1937), scriitor.

16. Bartolomeu Anania (1921-2011), episcop şi mitropolit ortodox, poet, scriitor, memorialist.

Şirul artiştilor, în partea spre sud, de la strada Napoca spre B-dul Eroilor:

1. Franz Liszt/ Liszt Ferenc (1811 - 1886), compozitor maghiar şi unul dintre cei mai renumiţi pianişti ai tuturor timpurilor. A dat concerte şi la Cluj.

2. George Enescu (1881-1955), compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor, cel mai important muzician român A dat concerte şi la Cluj.

3. Gheorghe Dima (1847-1925), compozitor şi dirijor, director al Academiei de Muzică din Cluj.

4. Augustin Bena (1880 –1962), compozitor, profesor, dirijor, mare animator al vieţii culturale din Transilvania.

5. Carol Popp de Satmari/Szathmáry (1812-1887), pictorul Războiului de Independenţă.

6. Jenő Janovics (1872-1945), actor, regizor, pionierul producţiei de film în Cluj

7. Zaharia Bârsan (1878 - 1948), actor, regizor, primul director şi fondator al Teatrului Naţional din Cluj, dramaturg român.

8. Antonin Ciolan (1883-1970), dirijor.

IV. Şirul savanţilor/oamenilor de ştiinţă, filosofilor/ gânditorilor umanişti, în partea spre est, de la colţ B-dul Eroilor până spre str. Regele Ferdinand:

1. Apáczai Csere János (1625-1659), filozof, pedagog.

2. Ioan Piuariu-Molnar (1749 - 1815), primul medic titrat român, filolog şi traducător. Chirurg al Universităţii din Viena, medic la Sibiu şi profesor de oftalmologie la Şcoala medico-chirurgicală din Cluj.

3. Ştefan Ludwig Roth (1796 - 1849), gânditor umanist, istoric, profesor şi pastor luteran sas din Transilvania, participant la Revoluţia de la 1848. Apărător al statutului limbii române în viaţa politică şi administrativă a Transilvaniei. Executat la Cluj pe Cetăţuie.

4. Sámuel Brassai (1800-1897), filolog, filozof, om de ştiinţă.

5, János Bolyai (1802-1860), matematician, fondatorul geometriei non-euclediene (în paralel cu Lobacevski).

6. Emil Racoviţă (1868-1947), vestit biolog, speolog şi explorator,

7. Sextil Puşcariu (1877-1948), lingvist şi istoric literar, primul rector al Universităţii româneşti din Cluj.

8. Augustin Maior (1882-1963), fizician, pedagog şi inventator.

9. Nicolae Drăganu (1884-1939), lingvist şi istoric literar, primar al Clujului.

10. Iuliu Haţieganu (1885 - 1959), medic internist, reprezentant de seamă a al Şcolii Medicale Clujene şi al noului iluminism de ridicare culturală a poporului.

11. Raluca Ripan (1892-1972), profesor universitar în chimie, academician, rector al Universităţii "Victor Babeş" din Cluj (1952-1956), întemeietor al Institutului de Chimie din Cluj (1951).

12. Alexandru Borza (1887 - 1971), mare savant botanist, întemeietorul geobotanicii în România.

13. Hermann Oberth (1894-1989), fizician, unul dintre părinţii fondatori ai folosirii rachetei în astronautică.

14. David Prodan (1902-1992), mare istoric al Transilvaniei.

15. Tiberiu Popoviciu (1906 - 1975), matematician, profesor universitar, membru titular al Academiei Române.

16. Ioan Ursu (1928 - 2007), savant fizician, academician.

De precizat: Matei Corvin, Mihai Viteazul, reprezentanţii Şcolii Ardelene, Avram Iancu au deja monumente impozante în Cluj-Napoca.