vineri, 11 mai 2018

Neamuri închise în vagoane. Ardeal 1940-1945

Vagonba zárt nemzet - Szülőföldjükről elűzött magyarok a 20-21. században.
Tudományos kutatási program 

http://www.trianonmuzeum.hu/index.php?page=post&id=167onmuzeum.hu/index.php?page=post&id=167


Un comentariu  de Dan Culcer. Tot așa au plecat părinții mei din Nordul Ardealului, victime ale revizionismului claselor bogate maghiare care au manipulat între 1920 și 1940 clasele mijlocii maghiare prin educația revizionistă, ca și acum, pentru a obține noi privilegii exclusive. Efectul tâierii Ardealului în două. Jocul cu briceagul. A se pune în paralel cu fotografiile trenurilor cu refugiați români din Ardealul de Nord. Ceea ce se obține cu forța se pierde ușor. Dan Culcer



A Kárpát-medence Intézet által kezdeményezett projekt elsődleges célja, hogy pótolja az elmúlt évtizedek súlyos mulasztását, s feltárja a Kárpát-medencei magyarsággal szemben elkövetett jogsértések egy rendkívül fontos fejezetét. A program ezáltal kíván egy átfogó képet adni, illetve az ismereteket bővíteni az elszakított országrészekből történő 20. századi magyar kitelepítésekkel kapcsolatban.


Sok százezer magyar honfitársunkat kényszeríttettek a szomszédos államok hatóságai lakhelyük elhagyására, családokat szakítottak szét, generációk életét és sorsát tették tönkre, amelynek pontos feltárása, valamint megismertetése nagyon komoly elmaradása és adóssága a 20. századi magyar történelem kutatásának. 
Az I. világháború után a kisantant államai, illetve a II. világháború után a szövetség kommunista utódállamai (Románia, Szlovákia, Jugoszlávia, de hasonlatos ehhez Kárpátalja is) előszeretettel alkalmaztak szisztematikus módszereket a magyar többségű területeken az „etnikai homogenitás elősegítésére”, melyeket a „lakosságcsere” hangzatos elnevezése mögé bújtattak. Ez azonban a gyakorlatban embertelen internálásokat, s kiutasításokat jelentett.

A Kárpát-medence Intézet magára vállalja a feladatot, hogy a témában járatos anyaországi, illetve határontúli kutatókat és szakembereket összefogja, s megkezdjen velük egy tudományos „közösen gondolkozást”, egy egységes szakmai szempontrendszer szerint felépített professzionális munkavégzést. A 2017 tavaszán kezdődő kutatási program részét képezi egyfelől a témával kapcsolatos szakdolgozatok és kutatások összefogása, továbbá ezen kutatások és létező ismeretek összegyűjtése, s azok egy holnapon való elhelyezése; másfelől egy nagyszabású workshop és tudományos konferencia, mely 2017 őszén kerül megszervezésre. A kutatások eredményét végül egy színvonalas tanulmánykötetben kívánjuk összefoglalni. A projekt kiemelt részét képezi az úgynevezett „élő történelem”: a program során megpróbáljuk felkutatni a kitelepítések még ma is köztünk lévő tanúit, és interjúk révén még pontosabban feleleveníteni az eseményeket.

A 20. századi magyar történelem egy nagyon fájdalmas, tragikus eseménysorozata ez, mely ugyan ma már más formában, de napjainkban is létező jelenség. Pontosan emiatt nem szabad engednünk, hogy feledésbe merüljön, éppen ellenkezőleg, a tudományos munka minden eszközével igyekeznünk kell elégtételt adni az oly sokat szenvedett magyar honpolgárainknak.

DOCUMENT: Cum plateste Romania pensii de refugiat ungurilor care au aplaudat cand Horty Miklos a intrat in Ardealul de Nord cedat Ungariei!

Da, ati citit bine. Romania plateste pensii de refugiat unor cetateni de etnie maghiara care de dau drept persecutati pe criterii etnice de catre….unguri.

Anul trecut un prieten mi-a atras atentia in legatura cu faptul ca exista in judetul Covasna cetateni de etnie maghiara care s-au dat drept refugiati, in sensul Legii nr. 189/2000, ca fiind persecutati pe criterii etnice dupa cedarea Ardealului de Nord Ungariei, si care incaseasa o pensie, beneficiaza de facilitati fiscale si isi rad in barba cand vad cat de prosti sunt functionarii Statului Roman ca le platesc aceste pensii.

Am solicitat Casei de Pensii Covasna, in octombrie 2009, sa imi comunice cati beneficiari ai acestor pensii sunt in judetul Covasna si in ce anume constau aceste pensii de refugiat. Raspunsul Casei de Pensii Covasna suna cam asa:
From: “Piroska.Kollo@cnpas.org”
To: Dan Tanasa

Sent: Thu, October 29, 2009 9:24:07 AM Subject: Re: Solicitare de informatii de interes public in baza Legii nr. 544/2001 – pensii refugiat
Nr. 12761/28.10.2009
Domnului Dan Tanasa

Referitor la solicitarea de informaţii de interes public în baza Legii nr. 544/2001, prin prezenta vă comunicăm următoarele: Casa Judeţeană de Pensii Covasna are atribuţiile stabilite prin HG nr. 13/2004, modificat şi completat prin HG 73/2008. Principala atribuţie a instituţiei noastre este stabilirea cuantumului drepturilor de pensii din sistemul public şi efectuarea plăţii acestora, potrivit legii. Pe lângă pensii, asigurăm stabilirea şi plata indemnizaţiilor prevăzute de legi speciale, finanţate de la bugetul de stat, în condiţiile legii. În conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare , nu este definită noţiunea de “pensii refugiat” .

Dacă prin noţiunea de “pensii de refugiat” v-aţi referit la indemnizaţiile lunare plătite persoanelor persecutate pe criterii entice, aceste drepturi sunt reglementate de OUG nr. 105/1999, modificat şi aprobat prin Legea nr. 189/2000 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

Conform prevederilor art. 1 din OUG 109/1999, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile acestei ordonanţe persoana cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează:

a) a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate;

b) a fost privată de libertate în locuri de detenţie sau lagăre de concentrare;

c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;

d) a făcut parte din detaşamentele de muncp forţată;

e) a fost supravieţuitoare a trenului morţii;

f) este soţul sau soţia persoanei asasinate ori executate din motive entice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;

Baza legală pentru stabilirea calităţii de beneficiar şi plata indemnizaţiilor lunare stabilite persoanelor persecutate pe motive etnice o constituie prevederile art. 7 din OUG nr. 105/1999, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 189/2000, Legea nr. 367/2001.

Conform evidenţelor compartimentului plăţi beneficii, la nivelul lunii septembrie 2009 în judeţul Covasna beneficiază de indemnizaţii lunare un număr de 1.604 persoane persecutate pe motive etnice , în sensul OUG 109/1999, cu modificările ulterioare. Cuantumul mediu lunar al indemnizaţiilor plătite acestor persoane este de 329 lei.

Pe site-ul nostru, în capitolul date statistice – date despre pensionari – găsiţi informaţii despre numărul beneficiarilor şi cuantumul lunar al indemnizaţiilor aferente lunilor ianuarie – august 2009.

Cu stimă,

Director coordonator

Salagean Viorel

comp. relaţii publice,

Köllő Piroska


Pentru ca am vrut sa vad daca intr-adevar exista cetateni de etnie maghiara care incaseaza aceste pensii, adica care se dau drept persecutati pe criterii etnice tocmai de catre ungurii veniti odata cu Horty Miklos in Ardealul de Nord, in urma cu cateva zile am solicitat Casei de Pensii a judetului Covasna sa imi comunice daca printre beneficiarii acestor pensii se afla si cetateni romani de alta etnie decat cea romana. Nu ma intereseaza cati sunt sau cine sunt. Sa fie sanatosi si bucurosi cu pensiile lor. Raspunsul Casei de Pensii Covasna confirma, chiar daca indirect, faptul ca exista etnici maghiari care au invocat faptul ca ar fi fost persecutati pe criterii etnice de catre administratia maghiara instaurata in Ardealul de Nord dupa 6 septembrie 1940 si primesc o pensie din partea Statului Roman, precum si facilitati fiscale.

Adresa Casa de Pensii Covasna
Contextul istoric, creionat de catre prof. de istorie Vasile Stancu:

Administrația românească a fost instaurată în mod treptat în Ardealul de nord, de la începutul lunii septembrie 1944, odată cu eliberarea de armatele româno-sovietice a teritoriului, până la 25 octombrie 1944, când a fost eliberat orașul Carei, administrația urmând armatele la o distanță de 100 de Km. în adâncimea frontului sovietic. În Trei Scaune, instaurarea administrației s-a realizat de la 8 septembrie, când a fost eliberat Sfântu-Gheorghe. Pe teritoriul eliberat administrația românească

a durat până la 15 noiembrie 1944, când este preluată de Comisia Aliată de Control(sovietică). Între front și ad. română organizațiile maghiare( îndeosebi Uniunea Muncitorilor și Țăranilor Maghiari din România- M.A.D.O.S.Z.-) au putut acționa în voie împotriva românilor, organizând acțiuni de rezistență împotriva introducerii ad. românești. Desigur că în această perioadă cât a durat administrația românească (sep.- noiembrie 1944), numeroși secuii, care se știau culpabili de atrocitățile săvârșite împotriva românilor au părăsit zona, refugiindu-se în regiuni sau chiar în România. Pe de altă parte sunt cazuri de secui căsătoriți cu evrei sau români, care s-au refugia sau au suferit pentru aceasta din partea autorităților maghiare. Sunt cazuri în care secuii au fost înlăturați de funcționari impuși de la „Centru”, din Ungaria. Deci pentru a putea trage concluziile reale, numai studierea actelor de la dosarul fiecăruia ne poate edifica. În ori ce caz, o greșeală a legii, care dă posibilitatea unor secuii vinovați de a primi recompense de la statul român există, putând fi socotiți îndreptățiți, potrvit legii, și cei care au avut de suferit sau au fugit în perioada scurtă a administrației românești, intercalată în perioada 1940-6 martie 1945).

Niciun comentariu: