joi, 9 iulie 2020

Liviu Vălenaș. România (Le Roumanie nature) Circuitul vârfului Toroioaga, 1930 m

Circuitul vârfului Toroioaga, 1930 m          
Traseul este un "clasic" al Munților Maramureșului, care nu trebuia în niciun caz ratat! Vârful Toroiaga, care atinge aproape 2000 m, prezintă un relief surprinzător de alpin, cu o creastă foarte îngustă, unică în Munții Maramureșului. Poienile și pășunile de la poalele vârfului și de pe creastă prezintă cele mai frumoase flori, din luna mai până în septembrie. Tură permite și cunoașterea unor obiective arheologice interesante: tranșee și un punct de comandă pe Vârful Toroioaga, din Primul Război Mondial și vestigiile relativ recente ale unui mare combinat minier, închis definitiv în anul 2000.

Punct de plecare: Pensiunea "Laura" (str. Independenței, nr. 139, Baia Borșa, Tel: 0742 699 553, E-mail: dutudutuu@yahoo.com /pensiunea.laura@yahoo.ro) din Baia Borșa. 

Baia Borșa este accesibilă ușor din centrul orașului Borșa, microbuze din două în două ore.
Diferența de nivel: 1200 m la urcare, 1200 m la coborâre.
Dificultate: Traseu dificil, lung, cu o mare diferența de nivel. În prima parte tură necesită și un bun simț de orientare și este complet lipsită de resurse de apă. Total contraindicat pe timp nefavorabil!
Durata: Minimum 8 ore.
Cel mai bun anotimp: Iulie-Octombrie
Aprovizionare: Fără.


Variantă: Traseul poate fi abordat direct din centrul Băii Borșa, de la capătul liniei de microbuze. De aici se urcă la stânga pe lângă cimitirul localității pe un drum de căruță. Înainte de prima casă se cotește la dreapta, sărind peste două garduri de lemn. Fie că se urmează creastă în continuare, fie că se urmează o potecă suspendată în versantul împădurit, se ajunge la o să, mărginită de câteva sure de lemn. De aici se continuă înainte în urcuș continuu pe un drum larg și după câteva serpentine, lângă o paiana plină de flori, cu alte două sure de lemn la stânga, se intersectează potecă care vine de la pensiunea "Laura". Dacă se urmează această varianta, trebuie să mai adăugăm la durata traseului încă 45 de minute.
Marcaj: Marcat
parțial în partea a două a traseului cu triunghi roșu.


 
 Vedere spre Valea Secu, în fundal creastă Toroioagai.De la pensiunea "Laura", 840 m alt., se merge amonte pe Valea Secu, pe o șosea neasfaltata. După câteva sute de metri și după ce trecem de un mic pod, urcăm la stânga în versantul împădurit  pe o potecă bine conturată, care ne scoate în câteva minute la Pârâul Murgu, pe care-l traversăm pe un baraj de piatră. Continuăm la stânga pe aceași potecă clară, în serpentine strânse, trecând și pe sub o linie de înalta tensiune. Drumul ajunge într-o poiana mărginită de două sure de lemn, din care una aproape putrezită, la altitudinea de 1090 m. De aici, în urcuș moderat, ajungem la largă alee, 1240 m alt., care vine din centrul Băii Borșa, unde se sfârșește și varianta descrisă la început. Din acest punct avem o primă perspectivă asupra masivului vecin, Munții Rodnei, cu impresionantul perete aproape vertical al Vârfului Pietrosul, 2303 m.
Tură continuă la dreapta, pe aceași alee mărginită de garduri de lemn, și reintră în pădurea de molid și, după ce trecem pe lângă o casă de cărămidă în ruină, ieșim printr-o altă serpentină în gol alpin, într-o poiana orizontală, 1510 m alt. De aici se urcă în pantă accentuată printre ienuperi și atingem un prim vârf, la 1810 m. Potecă, foarte îngustă, tot timpul printre ienuperi, urcă și coboară vârfuri și șei secundare. Un urcuș mai abrupt ne scoate pe creastă principala a Toroioagei, la altitudinea de 1902 m. În câteva minute, urmând creastă la stânga se ajunge pe Vârful Toroioaga, 1930, al treilea vârf că înălțime din Munții Maramureșului. De aici avem o perspectiva vastă asupra întregii grupe nordice a Carpaților Orientali, până în Ucraina.

​Pe Vârful Toroioaga, 1930 m.


Revenim înapoi la șaua de la cota de 1902 m și continuăm înainte pe o creastă îngustă, cu aspect surprinzător de alpin la un munte sub 2000 m altitudine și înaintea unei coborâș aproape vertical trebuie să fim atenți la faptul că potecă nu mai urmează creastă, ci continuă la dreapta, în versantul sudic al crestei. După un parcurs descendent moderat interceptăm o frumoasă alee orizontală care ne conduce la o să, cu un lac nival, la 1660 m alt., unde există un refugiu de lemn, în prezent folosit numai de cai, care pe toată perioada verii trăiesc liberi la munte.

​Creastă Toroioagai cu Vârful Toroioaga la dreapta, 1930 m.

 Clădirea abandonata a fostului combinat minier Baia Borșa de la izvoarele Văii Secu

Din șaua cu refugiu coboram la dreapta pe un drum de tractor, marcat rar cu triunghi roșu, care nu ne va fi de niciun folos. La prima intersecție urmăm la stânga un drum carosabil, având la dreapta-jos gigantică clădire a fostului combinat minier, în prezent abandonată, odată cu închiderea lucrărilor miniere acum mai bine de un deceniu - un vestigiu de arheologie industrială. Din acest punct se poată coborî extrem de abrupt pe halda de steril (risc major de alunecare severă) direct în Valea Secu și astfel, numai într-o ora, se revine la punctul de plecare. Recomandăm însă continuarea pe șoseaua betonată (în prezent lăsată în părăsire), cu unele porțiuni pline cu stânci prăbușite și după 12 km traversăm pe un pod Valea Secu și ajungem astfel la pensiunea "Laura". Atenție: pe ultimii 13 km apar niște pârâuri, însă toate au apă poluată de la fostele lucrări miniere.
Text și fotografii: © LIVIU VALENAS, 2015




Niciun comentariu: