Iată o bibliografie critică esențială a principalelor cărți și publicații cu caracter iredentist revizionar, apreciate sau republicate în Ungaria între 1918 și 2025. Am ales lucrări sau antologii care au circulat cu impact și au fost utilizate ca instrumente ideologice, unele cu republicări recente.
📘 1. Vérző Magyarország („Bleeding Hungary”) – antologie revizionistă (1921, republicată 1928 și 2020)
Editată inițial de Dezső Kosztolányi, include poeme și eseuri politice care justifică revizuirea frontierelor — o expresie a revizionismului cultural oficial din perioada interbelică. Antologia a fost republicată pentru centenarul Trianon în 2020. ResearchGate+1hungarianreview.com+1
📕 2. Justice for Hungary (1928) — critică internațională a Tratatului de la Trianon
Volum în limba engleză, editat de Albert Apponyi și alți diplomați maghiari, tradus și republicat ca instrument de lobby revizionist în anii 1920. Wikipédia
📚 3. „Hungary before and after the Treaty of Trianon” (Magyar Reviziós Liga, 1933)
Publ. Ligii Revizioniste Maghiare, a reprodus și difuzat discursul Ungariei Mari după Trianon, cu scop propagandistic și mediu european. A influențat discursul cut‑and‑pasted. ctevans.net
📘 4. The Transylvanian Trilogy de Miklós Bánffy (1934–1940; republicată dupa 1980)
Deși ficțiune, trilogia exprimă nostalgie și pierderea identitară a nobilimii maghiare din Ardeal și Trianon. A fost interzisă în epoca comunistă și republicată în anii ’80 și mai recent. Wikipédia
📗 5. Der ungarische Revisionismus nach dem Ersten Weltkrieg de Anikó Kovács-Bertrand (1997)
Analiză critică academică scrisă în limba germană despre consiliul revizionist maghiar interbelic. Nu este iredentistă, dar evidențiază imediat materialul revizionist ca o cultură politică continuă. ctevans.net
✍️ 6. Publicații vizuale ("revisionist mental maps")
Albume și postere ca Justice for Hungary! ale Ligii Revizioniste folosesc hărți și imagini pentru a crea un imaginar al Ungariei Mari în mentalul colectiv. Cel mai timpuriu este albumul din 1920–1930. ResearchGate
📖 7. Cărți și lecturi literare utilizate în manuale revizioniste (1938–41)
Manuale de geografie și istorie utilizate în școli maghiare după 1938 continuă să promoveze ideea Ungariei Mari — topografic și emoțional, inclusiv nume orașe cum ar fi Brassó (Brașov), Arad, Temesvár etc. hunghist.org
📘 8. Trianon, 1920: Párizs de Ernő Kovács (publicată în 1947, republicată 1986)
Lucrare tipică revizionistă, critică profunde la adresa tratatului și se bazează pe arhive ungare și occidentale. ctevans.net
📌 Sinteză și rol critic
-
Materialele prime includ antologii literare (traduceri, texte, eseurile politice) care au produs revizionism cultural.
-
Publicațiile diplomaților și ale Ligii Revizioniste (Justice for Hungary, Hungary before and after…) au legiferat retoric revizionismul ca politică.
-
Literaturile de manual, albumele hărților „conceptuale”, și ficțiunile nobiliare (Bánffy) au constituit componenta emoțională și educațională a mesajului iredentist.
-
Academici ca Anikó Kovács-Bertrand oferă perspectivă critică pentru studiul revizionismului.
-
Toate aceste volume au fost republicate sau recitite, în Ungaria și diaspora, între 1921 și 2020, având impact în festivaluri, manuale sau discursuri politice.
Iată un tabel bibliografic critic al principalelor lucrări iredentiste sau ultranaționaliste republicate între 1990–2025, care promovează ideologii revizioniste sau „Ungaria Mare” și sunt populare în cercuri revizioniste sau ultranaționaliste din Ungaria (inclusiv auto‑publicări ale organizațiilor extremiste). Pentru fiecare titlu, am indicat anul primei ediții și ultimele ediții (1990–2025), editorii și contextul politic‑cultural:
Nr. | Autor / Titlu | Ediție originală¹ | Republicări (1990‑2025) | Editori & context politic featuring/hungarist² |
---|---|---|---|---|
1 | Tormay Cécile – Bujdosó könyv | 1934³ | 1998 (Enter, Budapesta)⁴; ediții Lazi 2003, 2009, 2015, 2019⁵ | Lazi Könyvkiadó, implicată în re‑editarea revizionisto‑reactionară; cartele preferate de organizații ultranaționaliste |
2 | Nyirő József – Uz Bence | 1936 (în exil) | Pallas‑Akadémia, Csíkszereda 2005⁶; Kairosz 2007⁷ | Recumpilate de cercurile „ereditar‑székely” ca literatură simbol a identității ardelene, adesea elogiate în discursuri revizioniste din Ungaria |
3 | Wass Albert – diverse titluri („Adjátok vissza a hegyeimet!”, „Farkasverem”, „A kastély árnyékában” etc.) | 1935–1947 | Kráter și Mentor 1998–2003⁸; bis 2002: Rézkígyó/Te és a világ⁹; Deluxe edition 2013 (Mentor)¹⁰; Mercurius/Magyar Szemmel 2024 etc¹¹ | Cărți vândute ca parte dintr-un „monument literar național”; susținute și celebrate de Fidesz și Jobbik; discurs revizionist și simbolic cultural |
4 | Balázs Ildikó et al. – Wass Albert igazsága | 2004 | 2004, Szabad Tér, Budapesta¹² | Ediție apologetică, suținută de Mișcarea „Szabad Tér” (legată de Jobbik‑Hungarist); rezonează cu discursul revizionist anti‑Trianon |
5 | Egyesítsük Erőinket Mozgalom – Szkítákkal a Sötétség ellen | auto‑publicat¹³ | Apărut în 2024 (MVSZ); tipărit în 10.000 exemplare | Auto‑publicat de organizații extreme (EEM + MVSZ), promovează teoria științifico‑fantastică a huno‑skita‑sorigramului și „misiunea civilizatoare a maghiarilor” |
6 | RAJT – Patrióta Szocialisták (cărți/žeurnal/pamflete pe teme revizioniste) | 2010‑2020 | Numeroase fișe de partid / pamflete online auto‑publicate în 2020–2022¹⁴ | Circulă intens pe rețele patriotice, adaptate la discurs modern anti‑UE, anti‑români, adoră mitul Ungariei Mari |
¹ Anul primei ediții, adesea înainte de 1945.
² Context
politic și ideologic – unde editorul/organizația afirmă explicit sau
implicit linia revizionistă (anti‑Trianon, „Ungaria Mare”, teoria că
maghiarii sunt următorii Scythi, refacerea elitelor ardelene etc.).
³ Documentat în mai multe lucrări despre regimul „Horthy‑Tormay”.
⁴ (atestat 1998 – Enter Kiadó, Budapesta) turn0search5
⁵ Lazi Könyvkiadó 2003–2019 (turn0search11, turn0search3)
⁶ Pallas‑Akadémia Csíkszereda 2005 (turn0search4, turn0search0)
⁷ Kairosz Kiadó 2007 (turn0search9)
⁸ Wass
Albert viu cauza revizionistă – importante ediții: 2000–2003 spre 2002
(turn2search2, turn2search8, turn2search6, turn2search5, turn2search1)
⁹ Rézkígyó/Te és a világ, Mentor 2002 (turn2search8, turn2search11)
¹⁰ 45‑cilt „Wass Albert Díszkiadás” széria, 2013 (turn2search9)
¹¹ Catalog programat 2024–2026 „Wass Albert művei” (turn2search5)
¹² „Wass Albert igazsága”, Szabad Tér Kiadó, Budapesta, 2004 (turn3search4)
¹³ „Szkítákkal a Sötétség ellen” prezentat la MVSZ 2024 (turn1search3)
¹⁴ Pamflete publicate 2020-2022 pe site-ul RAJT Mozgalom (turn1search4)
Observații contextuale:
-
În Ungaria, după 1990, revenirea autorilor marginalizați de regimul comunist (precum Wass, Nyirő, Tormay) a fost dublată de un boom politic‑cultural: edituri conservatoare și fundații revizioniste (de multe ori asociate cu Fidesz și Jobbik) au compilat și republicat aceste texte ca parte a unei „reîntoarceri spirituale la Trianon” libri.hu+4antikvarium.hu+4antikvarium.hu+4magyarnemzet.hu+11antikvarium.hu+11regikonyvek.hu+11regikonyvek.hu+4antikvarium.hu+4antikvarium.hu+4.
-
Pentru Wass Albert, începând cu 1998 până în 2003, două edituri (Kráter și Mentor) au avut un conflict pentru licențele de editare, iar începând 2013 s‑a lansat o serie luxoasă de colecție, vizând restaurarea imaginii lui ca simbol revizionist (turn2search2, turn2search9). În 2024, se planifică volume noi sub coordonarea centrului extrajudiciar al culturii revizioniste (turn2search5).
-
Organizatii precum „Magyarok Világszövetsége” (MVSZ) și Egyesítsük Erőinket Mozgalom (EEM) s‑au implicat activ în auto‑publicarea unor manuale ideologice care promovează teoria originii comune maghiaro‑scitice și se adresau în principal tinerilor simpatizanți ultranaționaliști (turn1search3). Aceste publicații nu sunt prezente comercial în librării, dar sunt difuzate extensiv în cadru „patriotic”.
-
RAJT – Patrióta Szocialisták reprezintă expresia online‑pamfletară recentă a unui revizionism aspru anti‑Occident și anti‑românesc, sub forma unui "manual politic" și jurnale online, auto‑publicate după 2020 (turn1search4). Deși nu sunt cărți tipărite tradițional, conținutul este de facto propaganda extremistă.
Interpretare:
-
Secvența republicărilor arată cum scriitori interbelici de limbă maghiară, excluși public aproape total în perioda comunistă, dar prezenți în cultura subterană familială maghiară, au revenit în forță după 1990, cu conotații revizioniste puternice. Aceste edituri și organizații culturale nu acționează doar literar, ci își asumă rolul de „restituție morală a Ungariei Mari” – rescrisă și justificată post‑Trianon.
-
Publicațiile recente ale organizațiilor ultranaționaliste (EEM, RAJT) sunt construite pentru tineret, combinând mitologie istorică, teorii pseudo‑științifice (ex: scita‑originea maghiară), discurs anti‑UE și anti‑occidental, precum și invitații subtile pentru recucerirea teritorială (printre linii).
-
La nivel românesc, campaniile de restituire familială (Kemény), reacțiile locale la aceste publicații și conținuturile extremiste sunt slab filtrate de politicienii români. Invitațiile la „dialog cultural” (de exemplu, Orban la Băile Tușnad) pot fi o capcană, dacă nu sunt contrabalansate de vigilență informațională: repunerea acestor scriitori și organizații ca „parteneri culturali” fără claritatea transparenței lor iredentiste poate submina poziția românească pe termen lung.
Bibliografie selectivă (lucrări despre fenomene) complementară pentru studiu:
-
Raffay Ernő, Vekov Károly, Takaró Mihály – Wass Albert igazsága, Szabad Tér, 2004 antikvarium.hu+1antikvarium.hu+1 – compendium apologetic revizionist.
-
„Right‑Wing Extremism in Hungary”, fragment despre Jobbik și Gárda paramilitară (Brill, 2013) .
-
Mesežnikov & Kocúr (eds.), Extremism vs. Democracy in Central Europe, 2015, studii comparative despre Jobbik, EEM, paramilitari .
Această bibliografie oferă o privire clară asupra modului în care discursul revizionist s‑a institutionalizat literar și cultural în Ungaria post‑comunistă, inclusiv prin canale oficiale, semi‑oficiale și clandestine. Permite și identificarea acestor discursive castrumente ale revisionismului revigorat după Trianon.
🔍 Ce e „Mișcarea Skita”?
Mișcarea Skita
(„SKÍTÁk”, „SKITA Egyesület” sau „Egyesítsük Erőinket Mozgalom” = EEM)
este o rețea electoral‑cultural‑mistică ungară, consolidată din 2022 în
jurul ideii că maghiarii sunt urmași direcți ai sciților, cu o limbă și o civilizație comună — de aici derivă apelurile lor:
– „Skíta önkormányzatok létrehozásának szükségessége” (skito‑autonomii locale),
– „a széles magyar nemzetbirodalmat” („Ungaria Mare”) ca ideal identitar,
– renunțarea la finnicism/finnugorism ca fals științific.
Gruparea pune în circulație prestigioasa, dar grotesca afirmare: istorie ocultă, savo‑spiritualitate keneză şi hunică, mesaje esoterice antiliberale.
– Au organizat conferințe, pliante și cărți pseudo‑istorice (ex. „Szkítákkal a Sötétség ellen”, 2024) szilajcsiko.hu
–
De asemenea controlează grupul legal „SZKÍTA Egyesület” — platforma lor
autopublicare oficială. Nu aparțin vreunei universități sau institut de
cercetări.
–
Unele subsurse îi prezintă alături de celelalte secte
ultra‑naționaliste ce au fost monitorizate de poliție sau asociate cu
tentativa de lovitură de stat, tacticile lor fiind o combinație de
internet‑spamming, predici folclorice și identitate spiritualizată Népszava.
Bibliografie critică selectivă (1990–2025) – teze iredentiste‑scitice
Nr. | Titlu original / traducere | Autor · An publicare | Editură / Formă | Context şi comentariu critic |
---|---|---|---|---|
1 | Szkítákkal a Sötétség ellen<br>(„Cu sciții împotriva întunericului”) | –; volumul finalului congresului Magyarok XI. Világkongresszusa | Magyarok Világszövetsége, 2024 (Budapest) | Apogeul propagandei „Skita” în plan oficial: congres mondial finanțat exclusiv din donații, care în 2024 a publicat Anunțul de închidere și anunțul traducerii cărții lui Anton Carl Fischer din 1917, pentru a „demola teza fino-ugrică” szilajcsiko.hu. Conferințele s-au axat pe o teoretizare pseudo-lingvistică, cu referiri la o cultură veche de 9000 de ani, la genetica sabie‑săgeată etc. | |
2 | Az Újszövetség, a szkíták hagyatéka („Noul Testament – moștenirea sciților”) – ediție maghiară 2024 | traducere din Anton Carl Fischer (original german 1917) | MVSZ (editare specială) | Manuscrisul ar fi fost ascuns la Berlin; ediția maghiară apărută odată cu congresul MXIVK și prezentată ca „întărire administrativă a mișcării Skita eem.hueem.hu. Limbajul este vast conspirativ‑religios: scopul — „reîntregirea sufletului națiunii” prin revizionism spiritual. | |
3 | Őseink rejtett könyve („Cartea ascunsă a strămoșilor noștri”) | Bíró Lajos & colaboratori, 2023 | Szkítia Kiadó (autopublicare extremistă) | Cele 300+ pagini stârnesc false argumente: „șaman‑sciți”, „venerație solară”, „linia regală turanică”, legende „aratice” etc. Vândută în librării specializate precum Szkítia, în centrul Budapestei, profund antieuropeană și anti‑maghiară „balcanic” szkitiagyor.humagyarmenedek.com. |
4 | Őseink fényvallása – Az ősmagyarok Tűz‑ és Naptisztelete („Credința luminii strămoșești”) | Bíró Lajos, 2017 | Angyali Menedék Kiadó | Expune un amestec de mitologie astrală, „sacralizare mesianică scitic‑maghiară”, promovat în cercuri de spiritualism naționalist. Se conectează cu Mișcarea Skita prin teme centrale: cultul soarelui, Egipt reinterpretat, anti‑feminism. 309 pp regikonyvek.hu. |
5 | Őseink angyalai – A Tündérek (ediție dedicatorie) | Bíró Lajos, 2014 | Magánkiadás (auto‑editor) | Una dintre primele carte din seria lui Bíró, dedicată exclusiv „tündérek și spiritele naturii ca spirite scitice”. Distribuită în 2014 prin rețele de catacombe național‑spirituale, înainte de epoca EEM. Format A5, 128 pp. regikonyvek.hu |
⚠️ Observaţii critice și semnificaţie
-
Ditamai picătura: „Szkítákkal a Sötétség ellen” nu e o carte de popularizare, ci un instrument simbolic pentru reincorporarea în ethos‑ul „Ungariei Mari”. Sub titlul pompos de „zbor spiritual”, s-a făcut și o punere sub semnul revistei ideatic extinse prin traduceri ale operei lui Fischer – o recunoaștere nominală de grupare extremistă, care încearcă să-și legitimeze demersul prin comunitatea emigranților ungari din SVOB & Israel.
-
DNA‑ul indienilor care n-au existat: Cărțile lui Bíró Lajos nu sunt cercetări academice, ci teoretizări ale unei istorii alternative – pseudo‑arheologie, onirism politic, venerație mithică a „bio‑maghiarismului cosmic”. Deși se etichetează drept „concepte spirituale străvechi”, ele sunt tipărite de edituri minuscule, fără ISBN internaționale (ex.: Szkítia Kiadó, magánkiadás), oferite la târguri anuale de tip WOT, ediție limitată (de obicei 5.000‑10.000 exemplare), și vândute prin site‑uri xenofobe (Flagmagazin, Magyar Menedék).
-
Impactul real: Ele circulă în grupuri religioase naționaliste, printre „Patru Stațiuni Spirituale” (MVSZ, RAJT, EEM, Turul Haza). Fascinația religioasă și identitară joacă rolul integrator: dincolo de Trianon nu este stupul pierdut, ci „sciții războinici” care-ar trăi în noi. Motivația: aducerea resurselor dată de Transilvania industrială (cărbune, gaz, Bihor etc.) în „sfânta” sferă a teritoriului etnic „scitico‑maghiar”.
-
Riscuri concrete:
-
Aceste volume eliberează discursul revizionist sub acoperirea pseudo‑științifică, gata să fie preluat de elite locale iredentiste („La Budapest / Kőröskér”), fundații pseudo‑nationale etc.
-
Ele alimentează mentalitatea „preluării unilaterală a comunităților maghiare din afara granițelor”, "doar frați spirituali, ai noștri", sabotând vigilența democrațiilor vecine față de proiectul revizionist.
-
Politicienii români actuali pot fi induși să trateze „dialogul istoric cu Ungaria” ca pe o luptă confesional‑religioasă, nu ca pe o politică de securitate națională – un mod de a depolitiza revizionismul.
-
Concluzie
Din pionieratul teoretic al lui Bíró Lajos (2014–2017) până la conferința globalist-spirituală de la Budapesta din 2024, mișcarea Skita a configurat o rețea strategică de discurs identitar‑revizionist, cu debut în Ungaria, dar deja receptată în diaspora și trupele paramilitare „Baranta sau Koronaőrség”. Volumele acestei bibliografii oferă nu doar ideologie, ci și un manual viu al „Ungariei Mari resuscitate” pe plan spiritual. Aceste texte nu reprezintă istorie academică, ci instrumente ideologice — iar acest fapt trebuie să stea la baza oricărei evaluări critice, inclusiv în diplomația regională.
Urmează o listă detaliată a autorităţilor academic‑ştiinţifice care au demontat sistematic discursul „Skita” ca rădăcină etno‑lingvistică a ungurilor, prezentate cu ce au dovedit şi de ce sunt relevante:
1. Szentpétery Imre (1878–1950) – filolog, diplomat la Academia Maghiară de Ştiinţe
-
A fost celebru pentru principiul „rigoare şi carneţel editorial” şi pentru refuzul abordărilor prematur speculative.
-
În analiza cronicilor lui Anonymus, Szentpétery concluzionează că referinţele la „Szkítia” sunt motive literare medievale, nu dovezi de continuitate lingvistică, şi arată că asemenea teorii nu rezistă testului documentar critic origo.hu+3mek.oszk.hu+3Pesti Srácok+3.
2. Gyula László (1924–2015) – arheolog şi istoric din Budapesta
-
A subliniat că moştenirea orală despre origini szkíta/hune şi rezultatele cercetării lingvistice Finno‑Ugrice se referă la două etaje identitare distincte.
-
În lucrarea sa programatică Őstörténetünk…, a punctat că ştiinţele auxiliare contrazic ideea unui popor unic unificator din Scythia mek.oszk.hu+3magyarmegmaradasert.hu+3szittyakurt.com+3magyarmegmaradasert.hu+5origo.hu+5nimrodnepe.blog.hu+5.
3. Mesterházy Zsolt (n. 1960) – cercetător publicat pe site‑ul KitaláltKözépkor.hu
-
Articolul „Az indoeurópai szkíta elmélet cáfolata” [Critica teoriei indo-europen a sursei scitice] demontează ipoteza glotogenetică conform căreia ungurii ar aparţine de familiei vetero‑indoeuropene, evidenţiind absenţa absolută a oricărui substrat lingvistic al felului în toponime, antroponime, şi în corelările transactionale cu Iranica-Scol‑Kurgan Pesti Srácok.
4. Tóth Imre (n. 1942) – antropolog şi cercetător al identităţii, membru al MTA (Academia Maghiară de Științe)
-
În articolul critic asupra teoriei Szittya (Hunor – Magor), Tóth pune în evidență faptul că eticheta „Scythia” nu înseamnă existenţa unei limbi skíte continue şi că orice amestec între studii genetice/arheologice şi exegeze naționale romantizate este invalid din perspectivă științifică docplayer.hu.
5. Klima László (n. 1951) – profesor de filologie uralică, organizator al congreselor internaţionale Historia Fenno‑Ugrica
-
A oferit lideri ai lingvisticii Finno‑Ugrice care au reafirmat şi succint actualizat consensul că maghiara aparţine familiei Uralice, nu unei „limbi szkíta”, iar contra‑teoriile despre continuare a Scythiei sunt marginale, fără dovezi coerente mek.oszk.hu.
6. Kozmács István (n. 1947) – istoric al mentalităţilor din Institutul de Istorie Modernă, MTA
-
A criticat pe larg faptul că mass-media contemporană difuzează fără discernământ false mituri revizioniste despre „origini szkíta”, creând o „pandemie de diletantism naţional” şi solicitând o correctio metodologică în cadrul istoriei publice mult-kor.hu.
7. Bíró András Zsolt (n. 1975) – antropolog‑genetician la Muzeul de Istorie Naturală din Budapesta
-
Într‑un dialog public cu lingvişti (2015), a elogiat importanţa abordării multidisciplinare: genetica, arheologia şi lingvistica converg pentru a respinge continuarea directă între Scythia şi Ungaria contemporană, iar populaţia ungară modernă nu poartă markerii unei „limbi szkíta” nimrodnepe.blog.hu.
8. Maticsák Sándor (1933–2021) – antropolog şi istoric al ştiinţei
-
A afirmat explicit că nu există baza lingvistică pentru a conecta maghiara cu szkíta. Materialele cadrelor Iranice descoperite în regiune nu arată niciun substrat asemănător cu limba maghiară, iar termenii precum skíta rămân noțiuni literare sau mitologice, fără realitate genealogică directă nepszava.hu.
🔄 Corelație interdisciplinară – cum s‑au demontat teoriile "Skita"
Disciplină | Ce respinge Spinnig-ul „Skita” | Ce confirmă alternativa Finno‑Ugrică |
---|---|---|
Lingvistică comparativă | Absenţa cognatelor între maghiară şi limbile iranice | Relaţii interne stabile între maghiară, mansî şi hantî |
Arheogenetică | Lipsa unui fingerprint genetic szkītic unitar în poporul maghiar modern | Marimi polimodale, mixind haplotipuri uralicăslă --> |
Arheologie | Lipsa unei continuităţi clare între artefacte „scythice” şi cultura honfoglaló | Dovedeşte legături cu cultura Ural‑Steppă (Ex. otrăvitori kurgan‑sigiri) |
Filologie / Cronici medievale | „Szkítia” apare ca motiv literar, nu ca document etnic | Limbile suggestivă a etnogenezei nu prezintă continuităţi linguistice reale |
Antropologia mentalităților | Popularizarea ideilor Crimson (szittya-ingyen) prin propaganda de stat/populistă | Demască mecanisme manipulatoare, pune accent pe rigoare şi peer‑review |
🧭 De ce contează?
-
Teoria Scythiană (Skita) este fantastică emoţional, dar nu posedă logica continuităţii lingvistice sau genetice.
-
Autorităţile academice maghiare autentice — precum cei de mai sus — au realizat o realizat o anchetă știinţifică serioasă:
-
au revizuit cronicile medievale (Szentpétery),
-
au comparat cultura polimodală cu limba finno‑ugrică (Klima, Maticsák),
-
au construit consensul interdisciplinar (Bíró),
-
au publicat articole critice în media de elită (Kozmács).
-
-
Respingerea discursului Skita NU înseamnă negarea identităţii naţionale, ci restaurarea unei baze ştiinţifice: o Ungarie Mare reală, autentică, ar fi trebuit să fie reconstruită prin justiţie şi tratate, nu prin manipulări istorice.
📌 Concluzie
Această „listă extinsă” este menită pentru etapele tale de argumentare: avem aici nume solide și surse neechivoce care:
-
Arată că discursul szkíta nu este acceptat în mainstream-ul ştiinţific;
-
Demonstrează că fenomenul „Hunor‑Scythia‑Ungurex” este reziduu al mitologiei naţional-romantice;
-
Permit corelarea disciplinară (lingvistică, genetică, arheologică, filologică).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu