Dan Culcer. Manuale specifice pentru minorități. Didactica limbii române

• "Legea educatiei sacrifica identitatea nationala"

« In final, deputatii au votat proiectul Legii educatiei prin ridicare de mana, presedintele de sedinta, Roberta Anastase, anuntand 181 de voturi "pentru" si 95 "impotriva". De asemenea, deputatii au respins prin vot proiectul educatiei elaborat de PSD si pe cel elaborat de PNL.

Deputatul PNL Adriana Saftoiu a subliniat, dupa vot, ca legea adoptata "nu este doar o varianta proasta, ci si foarte rusinoasa, pentru ca sacrifica identitatea nationala". "Identitatea nu sta intr-un partid si nici in presedintele Romaniei, ci sta in limba. In limba oficiala. In Romania, exista doua minoritati- maghiara si celelalte minoritati. In articolul 37, alineatul 2, se spune: limba si literatura romana se va preda pentru minoritati dupa manuale speciale. Adica limba romana se preda ca limba straina in Romania", a comentat Saftoiu.

Legea educatiei va intra in dezbaterea Senatului, care este for decizional in acest caz.  »


Comentariu de Dan Culcer
PENELISTA Adriana Săftoiu este o demagoagă, ca toți cei care își fac din naționalism capital politic. Manualele de limba română pentru unguri trebui să fie construite în funcție de problematica pedagogică, didactică, lingivistică și istorică a destinatarului. Predau limba română unor francezi la Paris. Folosesc un manual de limba română redactat de un italian francofon și de un român francofon pentru studenți francofoni. Un manual de învățare a limbii române pentru chinezi sau ruși nu poate și nu are de ce evita adaptarea în relație cu elevul. Pretextul declarantei, nu e prea clar. Fraza citată de agenția de știri e confuză. Ideea că limba română se vorbește în România și că deci elevii unguri (care aud această limbă în mediul lor normal), ar trebui să învețe din aceleași manuale cu românii sau cu alți minoritari este stupidă. Avantajului de a auzi limba română poate fi folosit pentru învățarea unei pronunții corecte. În rest, gramatica, istoria și cultura fiind diferite, baza de referințe va fi diferită, textele vor trebui adaptate. Singurul lucru important este învățarea limbii de care vor avea nevoie. Și așa va fi, și nu altfel, doar dacă maghiarii din România cred că se vor putea concentra toți în ghettouri uniligvistice sau, cuprinși de vreo dorință migratorie de nestăpînit, ar lua drumul pustei. Ceea ce nu cred că se va întîmpla vreodată. Și nici nu doresc să se întîmple.
Cît privește geografia și istoria, aș avea o singură observație. Un manual unde numele localităților ar fi doar cel unguresc, nu poate fi acceptat.
Aș merge mai departe, cerînd introducerea unor masive capitole de istorie regională, maghiară, română și săsească în manualele pentru școlile din Transilvania și Banat, toate școlile, cu similare capitole pentru toate zonele de frontieră comunitară interioară, Maramureș, Dobrogea, Moldova.
Precizez că am început în 1958 o facultate de filologie care, dacă aș fi terminat-o în aceleași condiții în care am început-o, m-ar fi calificat ca profesor de limba română pentru unguri. Bilingvismul meu m-a condus preparator și apoi asistent la Institutul de Teatru din Tg. Mureș, în 1963. Unde erau doar studenți unguri, viitori actori și regizori pentru numeroasele teatre maghiare din România. Să nu se uite.
Dan Culcer