Printr-o scrisoare adresată CJ Covasna, Harghita şi Mureş, PCM vrea macroregiune de dezvoltare
Partidul Civic Maghiar (PCM) Covasna a transmis conducerilor Consiliilor Judeţene (CJ) Covasna, Harghita şi Mureş câte o scrisoare prin care solicită o şedinţă comună a celor trei entităţi, pe subiectul constituirii unei macro-regiuni de dezvoltare.
Cel care a redactat scrisoarea este vicepreşedintele PCM Sfântu Gheorghe, Fazakas Tibor, care consideră că este necesară o nouă iniţiativă pentru constituirea unei regiuni de dezvoltare economică a celor trei judeţe, în contextul eşecului în acest sens al UDMR, dar şi în cel al crizei economice care afectează tot mai puternic România.
„Văzând chinurile facerii prin care a trecut UDMR cu reorganizarea regiunilor de dezvoltare, am solicitat o şedinţă comună a celor trei CJ, punând pe ordinea de zi intrarea într-o regiune de dezvoltare economică. Cred că a sosit vremea renunţării la proiectarea viitorului prin fraze politice. În şedinţa comună pe care am propus-o celor trei CJ, consilierii judeţeni îşi vor putea exprima dorinţa, ca şi corp ales legal de cetăţeni, că locuitorii acestor ţinuturi doresc să aparţină unei singure regiuni de dezvoltare economică”, a explicat Fazakas Tibor, menţinând că scrisoarea comună a fost transmisă conducerilor CJ Covasna, Harghita şi Mureş pe 26 iulie, în prezent aşteptându-se răspunsurile acestora.
Acesta şi-a motivat iniţiativa făcând apel la sloganul abordat de maghiarime în ultima vreme – „Să acţionăm împreună!“. Potrivit lui Fazakas, criza economic ce se adânceşte în România a demonstrat că dacă această ţară doreşte să obţină un sistem eficient trebuie „reorganizată din temelii“, prin reorganizare administrativă şi regională.
„Într-o regiune economică lucrurile merg bine dacă există legături comune între componentele acesteia – istoric, geografic, cultural, lingvistic, astfel încât microregiunile componente să formeze o simbioză pentru dezvoltare”, a mai punctat vicepreşedintele PCM Covasna.
[Aș fi curios să citesc o demonstrație acestei afirmații, bazată însă pe fapte economice și sociale concrete. D.C.]
Autonomia, explicată în limbaj simplu şi clar
În acest context, Fazakas Tibor a vorbit şi despre anumite încercări ale clasei politice româneşti de „împărţire şi divizare a Ţinutului Secuiesc“, subliniind că acestea sunt „inacceptabile, inoportune şi nerentabile pentru locuitorii de aici”. PCM consideră că, de fapt, politicienii români au deviat intenţionat sensul autonomiei, pentru a nu explica oamenilor ce înseamnă exact aceasta.
Mai mult, PCM a acuzat inclusiv UDMR de o anumită incapacitate în ceea ce priveşte explicarea autonomiei, arătând că „discursurile duplicitare“ ale Uniunii au „măsluit“ sensul acestui concept şi nu au creat decât confuzie în rândul cetăţenilor români atunci când aud vorbindu-se de autonomie.
„Trebuie ca românilor să li se explice în limbaj clar şi simplu ce înseamnă autonomia şi ce vrem cu ea. Eu nu sunt un expert în autonomie, dar pentru Ţinutul Secuiesc, prin aceasta înţeleg bilingvism, delegarea competenţelor în mâna autorităţilor, alegerea conducerilor acestora respectând raportul etnic, poliţie locală vorbitoare a ambelor limbi, dispunere totală asupra bogăţiilor, libertatea deciziilor pentru instituţiile necesare culturii maghiare”, a explicat Fazakas Tibor conceptul autonomiei, subliniind că nu se urmăreşte trasarea graniţelor, dar nici nu se doreşte schimbarea raporturilor etnice prin crearea a mii de locuri de muncă, aşa cum s-a întâmplat în comunism, când prin acestea au fost atraşi în secuime românii din alte zone ale ţării. (s.n.)"
http://www.covasnamedia.ro/beta/?cat=11
Comentariu de Dan Culcer.
Este etnicitatea comună garanția unor interese comune și garanția că ele vor fi definite corect? Sau socialitatea se definește și prin altceva decît etnicitate? Ca român- nu cred că interesul comunitar al românilor este reprezentat de actualii guvernanți, deși acești sunt români. Pentru unguri să fie altfel? Mă tem că ne aflăm în fața unei situații politice care trebui analizată cu instrumente politice și nu pe bază de demagogie etnică.
Nu am înțeles exact ce vrea să zică teama de creare a unor noi locuri de muncă care ar aduce în așa-zisa-Secuime (termen care nu are echivalență adminstrativă) cetățeni români de altă etnie, adică neunguri, nesecui. Să însemne asta că nu se dorește dezvoltarea unor noi locuri de muncă de teama invaziei sau că se acceptă apariția unor noi locuri de muncă doar dacă ele ar fi rezervate etnic localnicilor, adică dacă se va opera cu o discriminare, fie ea și pozitivă. O astfel de discriminare ar fi ilegală, desigur. Teza unei «rezervări». sau a unei priorități etnice este caracterizată în alte țări, printre care și în Franța, ca fiind de extremă dreaptă.
Pot înțelege teama indusă prin mentalitatea de cetate asediată pe care o suțin și mențin unii lideri în rîndurile populației majoritare autohtone din această zonă, adică maghiarofonii. Dar m-aș mira să aflu că soluțiile deja încercate în alte zone și dovedite ineficiente în raport cu logica «capitalismului-tardiv» în epoca Restaurației, de ghettoizare, ar fi în aceste județe soluțiile miraculoase, economic și social viabile și durabile.
Și cum se va rezolva chestiunea calificărilor pentru respectivele locuri de muncă, prin crearea unor cursuri sau școli care să accepte doar unguri, secui ca elevi și care să fie în legătură cu întrprinderi în care vor lucra doar unguri. La aceste situații derivate logic din premisele ideologice enunțate mai sus de PCM ar trebui să se răspundă înainte de a le crea. Înainte de a se ajunge la situații absurde.
D.C.
P.S. In fine, un extras dintr-un comentariu la un articol pe aceiași temă
Cel care a redactat scrisoarea este vicepreşedintele PCM Sfântu Gheorghe, Fazakas Tibor, care consideră că este necesară o nouă iniţiativă pentru constituirea unei regiuni de dezvoltare economică a celor trei judeţe, în contextul eşecului în acest sens al UDMR, dar şi în cel al crizei economice care afectează tot mai puternic România.
„Văzând chinurile facerii prin care a trecut UDMR cu reorganizarea regiunilor de dezvoltare, am solicitat o şedinţă comună a celor trei CJ, punând pe ordinea de zi intrarea într-o regiune de dezvoltare economică. Cred că a sosit vremea renunţării la proiectarea viitorului prin fraze politice. În şedinţa comună pe care am propus-o celor trei CJ, consilierii judeţeni îşi vor putea exprima dorinţa, ca şi corp ales legal de cetăţeni, că locuitorii acestor ţinuturi doresc să aparţină unei singure regiuni de dezvoltare economică”, a explicat Fazakas Tibor, menţinând că scrisoarea comună a fost transmisă conducerilor CJ Covasna, Harghita şi Mureş pe 26 iulie, în prezent aşteptându-se răspunsurile acestora.
Acesta şi-a motivat iniţiativa făcând apel la sloganul abordat de maghiarime în ultima vreme – „Să acţionăm împreună!“. Potrivit lui Fazakas, criza economic ce se adânceşte în România a demonstrat că dacă această ţară doreşte să obţină un sistem eficient trebuie „reorganizată din temelii“, prin reorganizare administrativă şi regională.
„Într-o regiune economică lucrurile merg bine dacă există legături comune între componentele acesteia – istoric, geografic, cultural, lingvistic, astfel încât microregiunile componente să formeze o simbioză pentru dezvoltare”, a mai punctat vicepreşedintele PCM Covasna.
[Aș fi curios să citesc o demonstrație acestei afirmații, bazată însă pe fapte economice și sociale concrete. D.C.]
Autonomia, explicată în limbaj simplu şi clar
În acest context, Fazakas Tibor a vorbit şi despre anumite încercări ale clasei politice româneşti de „împărţire şi divizare a Ţinutului Secuiesc“, subliniind că acestea sunt „inacceptabile, inoportune şi nerentabile pentru locuitorii de aici”. PCM consideră că, de fapt, politicienii români au deviat intenţionat sensul autonomiei, pentru a nu explica oamenilor ce înseamnă exact aceasta.
Mai mult, PCM a acuzat inclusiv UDMR de o anumită incapacitate în ceea ce priveşte explicarea autonomiei, arătând că „discursurile duplicitare“ ale Uniunii au „măsluit“ sensul acestui concept şi nu au creat decât confuzie în rândul cetăţenilor români atunci când aud vorbindu-se de autonomie.
„Trebuie ca românilor să li se explice în limbaj clar şi simplu ce înseamnă autonomia şi ce vrem cu ea. Eu nu sunt un expert în autonomie, dar pentru Ţinutul Secuiesc, prin aceasta înţeleg bilingvism, delegarea competenţelor în mâna autorităţilor, alegerea conducerilor acestora respectând raportul etnic, poliţie locală vorbitoare a ambelor limbi, dispunere totală asupra bogăţiilor, libertatea deciziilor pentru instituţiile necesare culturii maghiare”, a explicat Fazakas Tibor conceptul autonomiei, subliniind că nu se urmăreşte trasarea graniţelor, dar nici nu se doreşte schimbarea raporturilor etnice prin crearea a mii de locuri de muncă, aşa cum s-a întâmplat în comunism, când prin acestea au fost atraşi în secuime românii din alte zone ale ţării. (s.n.)"
http://www.covasnamedia.ro/beta/?cat=11
Comentariu de Dan Culcer.
Este etnicitatea comună garanția unor interese comune și garanția că ele vor fi definite corect? Sau socialitatea se definește și prin altceva decît etnicitate? Ca român- nu cred că interesul comunitar al românilor este reprezentat de actualii guvernanți, deși acești sunt români. Pentru unguri să fie altfel? Mă tem că ne aflăm în fața unei situații politice care trebui analizată cu instrumente politice și nu pe bază de demagogie etnică.
Nu am înțeles exact ce vrea să zică teama de creare a unor noi locuri de muncă care ar aduce în așa-zisa-Secuime (termen care nu are echivalență adminstrativă) cetățeni români de altă etnie, adică neunguri, nesecui. Să însemne asta că nu se dorește dezvoltarea unor noi locuri de muncă de teama invaziei sau că se acceptă apariția unor noi locuri de muncă doar dacă ele ar fi rezervate etnic localnicilor, adică dacă se va opera cu o discriminare, fie ea și pozitivă. O astfel de discriminare ar fi ilegală, desigur. Teza unei «rezervări». sau a unei priorități etnice este caracterizată în alte țări, printre care și în Franța, ca fiind de extremă dreaptă.
Pot înțelege teama indusă prin mentalitatea de cetate asediată pe care o suțin și mențin unii lideri în rîndurile populației majoritare autohtone din această zonă, adică maghiarofonii. Dar m-aș mira să aflu că soluțiile deja încercate în alte zone și dovedite ineficiente în raport cu logica «capitalismului-tardiv» în epoca Restaurației, de ghettoizare, ar fi în aceste județe soluțiile miraculoase, economic și social viabile și durabile.
Și cum se va rezolva chestiunea calificărilor pentru respectivele locuri de muncă, prin crearea unor cursuri sau școli care să accepte doar unguri, secui ca elevi și care să fie în legătură cu întrprinderi în care vor lucra doar unguri. La aceste situații derivate logic din premisele ideologice enunțate mai sus de PCM ar trebui să se răspundă înainte de a le crea. Înainte de a se ajunge la situații absurde.
D.C.
P.S. In fine, un extras dintr-un comentariu la un articol pe aceiași temă
Mai terminati odata cu Autonomia asta ca ma apuca rasul.
Cei care cred in autonomie sunt fie imbecili, ceea ce este foarte probabil fie au tot felul de interese care nu sunt aceleasi cu ale populatiei.
Pai eu vad ca in ultimii 20 de ani ,,baronii” din zona s-au imbogatit si au defrisat muntii de paduri si ii invrajbeste pe oameni intre ei.
Pai daca va fi autonomie cred ca in cinci ani numai vezi un brad in secuime, se va fura mai tare.
