«1910-ben a magyarok öt nagyvárosban (Marosvásárhely, Arad, Kolozsvár, Nagyvárad, Szatmár) a lakosság döntő többségét jelentették, s csupán Szebenben és Temesváron éltek kisebbségben; miközben a románok egyetlen nagyvárosban sem érték el az abszolút vagy a relatív többséget.» etc
Astfel de pasaje pot fi comentate din alt unghi.
După câte știu eu, exista o legislație mai veche, de la finele secolului XIX, sau mai veche, care bloca, ăn parte, intrarea românilor în marile orașe. O cunoști? Eu nu am acces acum, în Franța, la o baza de date privitoare la legislatia ungurească veche.
Pe de altă parte, administrația românească avea nevoie de funcționari. E deci normală aceasta modificare de proportii în populația urbană.
In Petrograd si Moscova, dupa 1917, populatia evreiasca a crescut vertiginos, fiindca majoritatea functionarilor bolsevici a fost recrutata din aceasta etnie.
Ar fi interesant de comparat cifrele din anii de dupa 1920 si cele de dupa 1940, in aceleasi orase. Cred ca fenomenele au fost similare, pe baza aceleiasi nevoi. Cum au fost recrutati functionarii unguri? Au fost adusi multi din Ungaria? Cred ca da, fiindca dupa 1944, mulți cetățeni din Ungaria au cerut repatrierea, alții au rămas, cerând cetățenie română.Am văzut documente ale prefecturii din TgMures in acest sens. Anna neni, cea de la care am învățat ungurește, venise cu soțul din Dunantul. Apoi, soțul murind, ea s-a stabilit la Sighișoara și nu a mai plecat. A murit la Cluj, îngropată de ai mei.
Pe de altă parte, nu se poate imagina o stagnare a populației unui oraț, atunci cand paralel cu penetrarea etnica. de sursa adminsitativa, dezvoltarea industriala a zonelor urbane cerea forță de muncă. In cazul nostru, ea cred că nu putea fi recrutată doar pe temei etnic.
Ce zici?
Cu prietenie, Dan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu