Utilizarea limbii materne in administratie. Raport in Harghita
Cercetatorul István Horváth, presedintele Institutului Pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale, a prezentat un raport privind utilizarea limbii maghiare in administratia publica locala si in institutiile deconcentrate din judetul Harghita. Concluzia sa este ca respectarea legii in aceasta privinta poate fi considerata doar un succes limitat. In data de 1 aprilie 2010, ora 11, in sala de marmura a Consiliului Judetean Harghita a avut loc conferinta cu titlul "Utilizarea limbilor minoritare" organizata de catre Consiliului Judetean Harghita. In cadrul acesteia, István Horváth a prezentat o cercetare realizata de catre ISPMN. Raportul analizeaza si evidentiaza in ce masura, institutiile deconcentrate si cele aflate in subordinea administratiei locale respecta prevederile legale si asigura preconditiile necesare pentru exercitarea drepturilor lingvistice ale minoritatilor. In acelasi timp, este analizata si maniera in care maghiarii din judetul Harghita isi exercita acest drept, adica in ce masura comunica acestia in limba materna cu ocazia diverselor contacte pe care le au la nivel administrativ. Analiza se bazeaza pe date ce provin din mai multe surse: o parte dintre ele rezulta din anchetele sociologice intreprinse de catre Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale, iar altele (cum ar fi cele referitoare la institutiile care reprezinta puterea centrala la nivel judetean) au fost colectate in mod special pentru aceasta cercetare efectuata la cererea Consiliului Judetean Harghita. Referitor la aplicarea institutionala a legislatiei pentru protectia limbilor minoritare cercetatorul a vrut sa identifice in ce masura se poate folosi o limba minoritara (maghiara in acest caz) la diferite nivele ale administratiei publice? Primul nivel de analiza a avut in vedere masura in care limba maghiara este prezenta in peisajul lingvistic institutional (indicatoare rutiere cu denumirea localitatii, inscriptii oficiale ale institutiilor, informatii de interes public etc.). Acest lucru are importanta deoarece, asa cum s-a mai afirmat, inscriptiile marcheaza un statut acceptat al limbii respective, indicand astfel vorbitorilor posibilitatea de-a comunica in aceasta limba. In majoritatea administratiilor locale din judetul Harghita in cazul carora legea prevede utilizarea limbii maghiare, peisajul lingvistic din sfera administrativa oficiala specifica acest lucru. Referitor la „politica inscriptionarii publice” in institutiile deconcentrate, la nivelul judetului Harghita poate fi mentionat un succes doar pe trei sferturi. Cu toate ca exista o ramanere in urma fata de sectorul administrativ local, in fapt a fost realizata inscriptionarea oficiala in majoritatea institutiilor care deservesc un public larg. Cu exceptia a doua-trei cazuri, in localitatile din judetul Harghita sunt realizate toate conditiile structurale. Structura spatiala (distributia populatiei) si preconditiile legate de personal (la nivelul autoritatilor locale, numarul de angajati care vorbesc limba maghiara trebuie sa depaseasca o masa critica a populatiei, utilizarea limbii maghiare devenind astfel posibila in cadrul institutiei) sunt in stransa interdependenta. Membrii elitelor sunt devotati utilizarea limbii maghiare, manifestandu-se in contexte simbolice, la adunari ori la alte evenimente publice. In ceea ce priveste impactul sociolingvistic poate fi afirmat faptul ca la nivelul administratiei publice locale majoritatea populatiei maghiare comunica in limba maghiara. Aceasta limba este utilizata intr-un mod dominant si in institutiile deconcentrate analizate (doar in cele care deservesc un public larg), totusi, in 10%, respectiv un sfert dintre cazuri, este utilizata in mod exclusiv limba romana. Aceasta practica nu ridica insa, probleme in randul clientilor. Comunicarea scrisa in limba maghiara se afla la un nivel surprinzator de ridicat, deoarece aplicabilitatea institutionala a acesteia este mai degraba partiala decat totala (de exemplu, peste 40% dintre autoritatile locale din judetul Harghita nu dispun de formulare bilingve). Comunicarea scrisa in limba maghiara la acest nivel se datoreaza faptului ca la nivelul autoritatilor locale orasenesti, aceasta este mult mai raspandita decat in mediul rural. Recomandari Institutii deconcertate a) in pofida faptului ca referitor la politie si posta nu dispunem decat de informatii indirecte, poate fi constatat totusi ca posibilitatile de utilizare a limbii materne in cadrul acestor institutii sunt cu totul ocazionale. in aceste doua cazuri ar fi necesara elaborarea unei politici clare si pe larg popularizata (inscriptionare, formulare multilingve, relatii cu clientii), ceea ce se concretizeaza insa mai degraba in apararea intereselor de la nivelul central decat cel judetean. b) inainte de toate, in cazul institutiilor deconcentrate ar trebui consolidata activitatea de informare prin scris a clientilor (panouri de afisaj, indicatoare si pagini web construite si in limba maghiara). c) Formularele bilingve ori cele scrise in diverse limbi materne sunt utilizate doar in cazurile cu totul exceptionale, desi exista deja si traduceri in limba maghiara oferite pentru uzul public. d) Dat fiind faptul ca exista inca institutii deconcentrate care n-au adoptat prevederile referitoare la utilizarea limbii minoritatilor (ori le-au adoptat doar in mod formal), sugeram o monitorizare sistematica ce ar putea fi efectuata de catre o autoritate desemnata (prefecturile sau Departamentul de Relatii Internice avand o astfel de competenta). e) Avand in vedere aplicarea institutionala a drepturilor lingvistice ar trebui sa existe si o presiune in aceasta directie din partea societatii civile, in cazul in care ar exista organizatii judetene de profil (sau care activeaza si la nivelul judetului) sustinute in acest sens. Administratia publica locala a) Unul din principalele obiectivele la nivel judetean este promovarea comunicarii scrise in limba materna la nivelul autoritatilor publice locale (mai ales in comune). b) Textele folosite in administratia publica trebuie publicate si puse la dispozitia publicului nu doar in cadrul institutiilor locale, ci si in institutiile care deservesc un public larg (de ex. in Centrele de Informare pentru Cetateni) ori pe paginile web. c) Se recomanda realizarea unui portal in limba maghiara la nivel judetean sau chiar la nivel national, fie in cadrul interfetelor Sistemului Electronic National e-guvernare.ro, fie dupa modelul acestuia, care sa includa atat formulare de baza cat si traducerea in limba maghiara a diferitelor legi sau hotarari. Eventual, s-ar putea imbunatati, in acest sens, un portal deja existent. d) Dezvoltarea unor sisteme care pot fi completate on-line, respectiv realizarea unor pagini web multilingve. e) Acreditarea si organizarea unor cursuri bilingve de formare profesionala continua (in limba romana si in limba maghiara) pentru functionarii publici, in cazul carora, participarea sa fie obligatorie. (DIVERS - www.divers.ro) |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu