Ela Cosma. CRONOLOGIA ANILOR 1848-1849 ÎN TRANSILVANIA

CRONOLOGIA ANILOR 1848-1849 ÎN TRANSILVANIA
Ela Cosma
Institutul de Istorie "George Bariţiu", Cluj-Napoca
Orginalul se poate încărca în format pdf pe situl Institutului.
Scopul cronologiei de faţă este acela de a oferi o perspectivă mai apropiată asupra celor doi ani ai revoluţiei paşoptiste, prin evidenţierea datelor factice celor mai semnificative.
Cronologia anilor 1848-1849 în Transilvania are o structură tripartită, care îngăduie sublinierea plenară a mersului evenimentelor, precum şi a rolului acordat acestora de către participanţii la revoluţie.
Autoarea cronologiei a optat pentru următoarea diviziune: 1. Ungurii ardeleni şi secuii în revoluţie; 2. Românii ardeleni în revoluţie; 3. Saşii ardeleni în revoluţie.
Această diviziune înfăţişează căile specifice parcurse de cele trei naţiuni moderne din Transilvania în timpul revoluţiei şi reliefează lupta lor, animată de idealuri şi revendicări diferite.
Cronologia a fost concepută ca bază de date, mijloc de informare şi instrument de lucru destinat studenţilor ori specialiştilor interesaţi. Dacă o întreprindere anterioară similară se datorează lui Gelu Neamţu, care a întocmit şi publicat (1998) o cronologie a revoluţiei române de la 1848 în Transilvania, azi continuăm demersul cercetătorului. Cronologia prezentată aici completează şi lărgeşte tabloul, transgresând în chip original şi în premieră graniţele stricte ale participării naţionale la revoluţie, abordând în paralel cele trei revoluţii de pe teritoriul Ardealului în anii 1848-1849.
Ungurii ardeleni şi secuii în revoluţie
Din anii anteriori revoluţiei există două curente politice în sânul ungurilor ardeleni: liberalii şi conservatorii.
18 martie 1848 - adunarea populară maghiară de la Timişoara adoptă cele 12 puncte ale programului de la Pesta din 15 martie.
După 20 martie 1848 - adunări şi demonstraţii maghiare pe străzile oraşelor, în special la Cluj.
21 martie 1848 - adunarea maghiară din faţa clădirii Guberniului de la Cluj adoptă cele 12 puncte ale programului pestan şi înaintează guvernatorului o petiţie.
"Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţiu» din Cluj-Napoca", tom. XLVI, 2009, p. 331-355

332
Ela Cosma
2
23 martie 1848 - adunare în casa contelui Bethlen Adam din Cluj, la care partida conservatoare a lui J6sika Lajos subscrie împreună cu liberalii conduşi de Bethlen Jănos senior o circulară către toate comitatele ardelene, cerând "uniunea acestor două patrii" şi convocarea dietei care să proclame uniunea Transilvaniei cu Ungaria.
30 martie 1848 - la Sibiu maghiarii intenţionează să facă o demonstraţie unionistă, dar saşii se pregătesc să îi întâmpine cu tulumbele de apă; maghiarii renunţă la demonstraţie.
30 martie 1848 - adunarea marcală de la Aiud, comitatul Albei de Jos, votează, la propunerea baronului Kemeny Dezso, o deputaţiune la Guberniu, pretinzând ca, fără a se mai aştepta poruncă de la Viena, să se deschidă pe dată dieta, altminteri acest comitat se declară rupt de Transilvania şi încorporat la Ungaria. Alba de Jos îşi alege avant la lettre deputaţii, în persoana baronilor Kemeny Dezso şi Istvăn.
Începe organizarea gărzilor naţionale maghiare la Târgu Mureş, Aiud, Turda.
3 aprilie 1848 - adunarea marcală de la Cluj declară comitatul său rupt de Transilvania, dacă guvernatorul Teleki J6zsef nu va deschide cât mai curând Dieta, care, din proprie iniţiativă, să proclame uniunea, deoarece "patria e în pericol".
8 aprilie 1848 - soseşte la Cluj delegaţia a 30 de secui din Odorhei, conduşi de Pălfy Jănos şi Berzenczey.
9 aprilie seara - demonstraţia lor furtunoasă pe străzile Clujului: "Acum am venit 30 de inşi; dacă nu vom avea dieta, vom veni 30 mii!"
1 O aprilie 1848 - sub presiunea demonstraţiilor violente, guvernatorul Teleki J6zsef publică o proclamaţie, anunţând că, în puterea dreptului pe care îl are, nemai aşteptând nimic de la Viena, convoacă dieta transilvană pe data de 29 mai.
La mijlocul lui aprilie 1848 - clujenii trimit o deputaţiune la Pesta, care să ceară sprijinul palatinului Ştefan şi al guvernului maghiar pentru înfăptuirea uniunii necondiţionate. Delegaţia ajunge la Pesta în 23 aprilie, două zile mai târziu înfăţişându-se în faţa palatinului şi a tuturor miniştrilor nu ca "reprezentanţi ai Clujului, ci reprezentanţi a toată Transilvania". Delegaţia declară că "uniunea se va întâmpla fără dubiu: transilvănenii [? adică ungurii] sunt determinaţi a o face şi prin sânge!"
25 aprilie 1848 - Guberniul de la Cluj face publică legea statarială (starea de asediu).
Aprilie 1848 - grănicerii secui de Ozun, sub conducerea tinerilor avocaţi Gal Daniel şi Nemeth Lăszlo, refuză supunerea la ordinul de dislocare în oraşele săseşti şi ungureşti; gărzile secui eşti îi aleg pe cei doi avocaţi ca reprezentanţi ai lor în dieta de la Cluj.
Aprilie-mai 1848 - adunări marcale, pentru alegerea deputaţilor dietali. Aceştia sunt aleşi din rândul unioniştilor şi al partidei ungureşti radicale. Această

3
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
333
partidă doreşte uniune necondiţionată "cu orice preţ, chiar cu vărsare de sânge" (minden ăron, verrelis). Dintre conservatori, mulţi nu sunt de acord cu aceasta, voind uniunea cu Ungaria, dar condiţionată, temându-se că altminteri ei, ca reprezentanţi ai aristocraţiei, şi-ar pierde atât prerogativele, cât şi supremaţia politică naţională.
10 mai 1848 - proclamaţia lui Wesselenyi Mik16s către secui, să se ridice împotriva românilor, "între care, prin amăgiri care aţâţă, se arată mişcări atât de tulburătoare". Naţiunea secuiască răspunde prompt printr-o declaraţie, în care ameninţă cu ridicarea a 80 mii de secui împotriva inamicilor ţării ungureşti.
19 mai 1848 - premierul ungar Batthyăny Lajos emite o chemare către secui, de a porni înarmaţi spre tabăra de la Szeged, dar apelul său nu are ecou.
29 mai 1848 - deschiderea dietei Transilvaniei de la Cluj.
30 mai 1848 - dieta de la Cluj proclamă uniunea Transilvaniei cu Ungaria.
29 mai - 18 iulie 1848 - dieta transilvană de la Cluj adoptă următoarele legi: 1. legea uniunii Transilvaniei cu Ungaria; 2. legea electorală, pentru alegerea deputaţilor la proximul parlament ungar pe baza reprezentării populare; 3. legea gărzilor naţionale; 4. legea agrară despre desfiinţarea robotei urbariale şi a taxelor băneşti; 5. legea despre transformarea în datorii de stat a posesiunilor domneşti urbariale private expropriate; 6. legea despre consecinţele abolirii relaţiilor urbariale şi a altor zeciuieli cuprinse în articolul IV asupra corporaţiilor (în sensul de proprietari colectivi); 7. legea despre purtarea comună a sarcinilor obşteşti; 8. legea despre presă, corespunzând legii 18 maghiare, referitoare la desfiinţarea cenzurii; 9. legea despre deplina egalitate în drepturi dintre religiile recepte; 10. legea despre susţinerea circulaţiei publice rutiere, echivalentă legii 30 din Ungaria; 11. legea despre preţul sării şi despre fântânile (izvoarele) cu apă sărată. Dintre aceste legi, deosebită însemnătate au legea uniunii, legea electorală şi legea agrară de desfiinţare a iobăgiei.
6 iunie 1848 - dieta transilvană votează legea desfiinţării iobăgiei în Transilvania, la propunerea lui Wesselenyi Mik16s.
10 iunie 1848 - împăratul F erdinand sancţionează legea uniunii Transilvaniei cu Ungaria.
14 iunie - 20 iulie 1848 - ancheta gubernială în Munţii Apuseni, condusă de consilierul gubernial Kozma Pal, referitoare la evenimentele şi conflictele de la Mihalţ, Coşlariu, din Munţii Apuseni.
16 iunie 1848 - guvernul maghiar şi palatinul Ştefan aprobă numirea baronului Vay Mik16s în funcţia de comisar regesc plenipotenţiar pentru Transilvania.
18 iunie 1848 - intrarea în vigoare a legii care proclamă încetarea iobăgiei în toată Transilvania.
19 iunie 1848 - deputaţii maghiari, reîntorşi de la Innsbruck, aduc la cunoştinţa dietei sancţionarea uniunii. Un rescript regal dispune trimiterea a 73 de deputaţi ardeleni la parlamentul ungar.

334
Ela Cosma
4
La finele lui iunie 1848 - alegerile de deputaţi ardeleni pentru parlamentul ungar unificat de la Pesta.
Iunie - septembrie 1848 - comisia ardeleană a unificării, sub conducerea fostului guvernator Teleki J6zsef, pleacă la Pesta. Guberniul transilvan este lăsat ad interim în grija lui Mik6 Imre, colaborator al guvernului maghiar, şi a lui Kemeny Ferenc, o persoană oscilantă între liberali şi conservatori.
2 iulie 1848 - deschiderea parlamentului ungar unificat de la Pesta.
11 iulie 1848 - Kossuth propune legea recrutării pentru crearea unei noi armate maghiare ihonvedsegş, care în Transilvania provoacă o largă rezistenţă populară, mai cu seamă în sânul românilor din regimentele grănicereşti, dar şi în sate româneşti din comitatele Arad, Turda ş.a ..
18 iulie 1848 - se încheie dieta Transilvaniei de la Cluj.
1 septembrie 1848 - guvernul maghiar porunceşte alcătuirea conscripţiilor pentru recrutare, la care Transilvania urmează să ridice 60.000 ostaşi pentru a lupta împotriva sârbilor.
12 septembrie 1848, Pesta - deputaţi a regnicolară, condusă de guvernatorul Teleki, înaintează Camerei ungare a deputaţilor 20 proiecte de lege vizând transpunerea în practică a uniunii. Abia aceste proiecte de legi tind să concretizeze uniunea. Modificările preconizate vizează, de pildă, desfiinţarea Guberniului transilvan şi subordonarea jurisdicţiilor nemijlocit guvernului maghiar, desfiinţarea Tezaurariatului transilvan şi transferarea afacerilor sale în seama Ministerului ungar al finanţelor şi comerţului, subordonarea confesiunilor, bisericilor şi învătământului din Transilvania Ministerului ungar
    ,     ,\
al Cultelor şi Invăţământului. In şedinţa din 12 septembrie noaptea, aceste
proiecte de lege sunt citite şi adoptate în bloc.
12 septembrie 1848 - ciocnirea sângeroasă de la Luna Arieşului (Aranyos16na), în secuime, datorită refuzului satului de a participa la recrutare.
Înarmarea secui lor din Trei Scaune prin mijloace proprii, cu contribuţia lui Găbor Ăron, maiorul de artilerie, turnător de tunuri, Gal Săndor, Berde M6zes ş.a. 15 octombrie 1848 - marea adunare naţională secuiască de la Lutiţa (Agyagfalva), sub conducerea guvernatorului interim, contele Mik6 Imre, la care sunt prezente 30-60 de mii de persoane înarmate. Aici se adoptă următoarele acte: jurământul de credinţă faţă de guvernul ungar, respectiv faţă de Comitetul maghiar de apărare a ţării condus de Kossuth, după dizolvarea de către împărat a dietei de la Pesta; mesajul de mulţumire către Kossuth Lajos; un apel la pace.
17 octombrie 1848 - Guberniul transilvan ordonă ca Tezaurariatul de la Sibiu şi toate casele de bani să se mute la Cluj.
19 octombrie 1848 - secuii plecaţi de la Lutiţa jefuiesc Reghinul Săsesc. În ciuda intervenţiei armate a secuilor, trupele austriece, ajutate de legiunile româneşti, ocupă nordul Transilvaniei, cu oraşul Cluj. Comisarul Vay se refugiază în Ungaria.
24 octombrie 1848 - românii forţează prin sânge predarea Zlatnei.

5
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
335
5 noiembrie - trupele secuieşti sunt înfrânte la Târgu Mureş de armata condusă de generalul c.c. Puchner.
14 noiembrie 1848 - Mik6 Irnre, care refuzase a se alătura lui Vay în refugiu, este numit de împărat ca guvernator al Ardealului. Înclinat spre colaborare cu imperialii, Mik6 va fi curând dezavuat de liberalii şi radicalii revoluţionari maghiari.
18 noiembrie 1848 - maiorul c.c. Urban şi generalul Wardener ocupă Clujul, evacuat de Vay şi de trupele maghiare.
28 noiembrie 1848 - secuii ţin o nouă adunare şi se reînarmează.
1 decembrie 1848 - Kossuth îl numeşte pe generalul Iosif Bem în funcţia de comandant al armatei revoluţionare maghiare în Transilvania.
2 decembrie 1848 - împăratul F erdinand renunţă la tronul Austriei în favoarea nepotului său Franz Joseph. Partida ungară este nemulţumită de retragerea împăratului-marionetă.
6 decembrie 1848 - generalul Bem emite o proclamaţie către ardeleni, cerându-Ie să se supună guvernului ungar.
7 decembrie 1848 - parlamentul ungar convocat respinge proclamarea noului împărat, declarându-l pe Franz Joseph uzurpator, iar pe cei care i se vor supune trădători de ţară.
13 decembrie 1848 - ajuns la Şimleu, Bem îşi stabileşte statul major şi îşi alege adjutanţii: Czecz Jănos, locotenent colonel şi şef de stat major, Forr6, maior şi director al cancelariei, Anton Kurz, secretar cu gradul de maior. Bem declanşează ofensiva în Ardeal, obţinând rapid mari succese.
18 şi 19 decembrie 1848 - Bem câştigă luptele de la Ciucea împotriva colonelului Urban şi a generalului c.c. Wardener.
23 decembrie 1848 - Bem ocupă Dejul.
24 decembrie 1848 - Bem ocupă Iclodul Mare, silind corpul militar imperial, condus de general-maiorul baron Wardener, să se retragă de la Cluj.
25 decembrie 1848 - Bem intră în Cluj.
27 decembrie 1848 - Bem emite o proclamaţie către locuitorii Transilvaniei, în limbile maghiară, germană şi română, în care declară că armata maghiară a venit să-i elibereze de sub "jugul reaţii shi tiranismului catanesc" (jugul re acţiunii şi al tiraniei militare), cere predarea tuturor armelor de către locuitori, precum şi asigurarea necesarului de hrană, prin rechiziţii pe care le vor face ofiţerii maghiari. Bem acordă amnistie generală românilor şi saşilor.
31 decembrie 1848 - Bem ocupă Bistriţa.
La finele lunii decembrie 1848 - Bem îl sileşte pe colonelul c.c. Urban să se retragă în Bucovina, dar este înfrânt la Dorna.
13 ianuarie 1849 - generalul Bem intră în oraşul Târgu Mureş, care îi deschide porţile.
21 ianuarie 1849 - Bem ocupă Ocna Sibiului şi atacă pentru prima oară Sibiul, dar imperialii înving. Se retrage la Slimnic, însă este urmărit de austrieci până la Şura Mare.

336
Ela Cosma
6
2 şi 4 februarie 1849 - prima intervenţie ţaristă pentru apărarea oraşelor transilvane Sibiu şi Braşov. Lângă Braşov, la Hărman şi Sânpetru luptele se dau împotriva secuilor. Cu ajutor rusesc, Puchner deschide la 4 februarie atacul împotriva insurgenţi lor la Ocna Sibiului. Lupta este victorioasă pentru forţele austro-ruse, care interceptează carul comandantului inamic Bem.
7 februarie 1849 - brigada c.c. a lui Stutterheim îl atacă la Sebeş pe inamic, care trebuie să se retragă, pierzând 2 tunuri, bagaje, diferite efecte. Sebeşul este ocupat de austrieci, iar Bem urmărit până la Simeria.
9 februarie 1849 - lupta de pe Strei, lângă Simeria, cu sacrificii mari, atât pentru austrieci, cât şi pentru maghiari. Rezultatul luptei este neconcludent. Puchner se retrage la Alba Iulia, iar Bem, după un popas la Deva, porneşte în marş spre Sibiu.
15 februarie 1849 - trupele maghiare, comandate de însuşi Bem, intră în Mediaş.
2 martie 1849 - proclamaţia comisarului Csănyi către români, de a depune armele în decurs de opt zile; în caz contrar se vor aplica pedeapsa bătăii cu bâta şi confiscarea averii.
11 martie 1849 - Bem alungă cu uşurinţă garnizoana rusă condusă de generalul Skariatin, rămasă la Sibiu, ocupând oraşul pentru cinci luni de zile. Capturează o mare cantitate de muniţie. Armata c.c. se retrage în Muntenia, iar Comitetul Naţional Român se refugiază în Oltenia.
20 martie 1849 - Bem ocupă Braşovul, care se predă fără luptă.
Până la jumătatea lui martie 1849 - Bem ocupă întreg Ardealul, cu excepţia cetăţilor Alba Iulia şi Deva, menţinute de habsburgi, şi a Munţilor Apuseni, aflaţi sub stăpânirea legiunilor româneşti ale lui Avram Iancu.
Martie - iunie 1849 - guvernarea maghiară în Ardeal.
14 aprilie 1849 - la Debrecen se face cunoscută declaraţia de independenţă a Ungariei. Împăratul este detronat şi guvernator al Ungariei devine Kossuth Lajos.
23 aprilie 1849 - Ion Dragoş, ca reprezentant al lui Kossuth, iniţiază tratativele de pace cu românii.
25 aprilie 1849 - încep tratativele de la Mihăileni, cu care prefectul Axente Sever nu este de acord, dar ceilalţi conducători ai moţilor, în frunte cu Avram Iancu, doresc armistiţiu.
3-4 mai 1849 - noi tratative maghiaro-române la Abrud, în cursul cărora Ion Dragoş prezintă scrisoarea lui Kossuth din 26 aprilie, prin care garantează românilor egalitate în drepturi, întrebuinţarea limbii materne în biserică, şcoală şi în comitate, acordă amnistie generală cu condiţia ca românii să depună armele.
5 mai 1849, Câmpeni - Ion Dragoş vorbeşte în faţa poporului adunat.

7
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
337
6- 7 mai 1849 - în pofida tratativelor, maiorul Hatvani Irnre atacă prin surprindere şi ocupă Abrudul, îi dezarmează pe români, dedându-se la atrocităţi. Câteva zile mai târziu Hatvani ordonă împuşcarea prefectului Dobra, apoi spânzurarea lui Buteanu.
9-10 mai 1849 - Hatvani este înfrânt şi alungat de moţii lui Iancu, care îl ucid pe Dragoş, considerat trădător de neam.
11 mai 1849 - ordinul emis la Debrecen de Kossuth către Hatvani dispune continuarea războiului cu românii, fără a aştepta rezultatul negocierilor. Deşi ordinul soseşte după incidentele de la Abrud, arată adevărata poziţie a lui Kossuth faţă de negocierile maghiaro-române.
16 mai 1849 - Hatvani revine la Abrud, înarmat şi cu trupe noi, ocupându-l, dar după 3-4 zile de lupte este învins de Avram Iancu.
26 mai 1849 - Nicolae Bălcescu soseşte la Debrecen, pentru a iniţia alte tratative de împăcare.
Mai 1849 - Bem efectuează un raid în Banat, invingându-i pe austrieci la Orşova, dar refuză să treacă Dunărea, aşa cum decisese Consiliul maghiar de miniştri şi cum dorea Kossuth însuşi. Bem revine în Transilvania.
Mai-iunie 1849 - lupte în Munţii Apuseni între trupele lui Kemeny Farkas şi ale lui Iancu. În iunie Kemeny se retrage din munţi, iar luptele încetează.
16 iunie 1849 - Kemeny se retrage din Abrud. Pe drum, la Valea Cerbului, suferă o înfrângere.
18 iunie 1849 - trupele ţariste intră pe teritoriul Ungariei.
19 iunie 1849 - trupele ţariste intră în Transilvania, sub comanda supremă a generalului Alexandr Nicolaevici Liiders.
21 iunie 1848 - ruşii ocupă Sibiul.
24 iunie 1849 - apelul de la Cluj al lui Bem către români şi saşi, de a nu oferi ajutor trupelor ţariste.
27 - 28 iunie 1849 - Bem luptă împotriva trupelor ţariste la Rusul Bârgăului şi Bistriţa.
6 iulie 1849 - la Fântânele este înfrântă unitatea militară maghiară formată din legiunea vieneză, sub comanda lui Vasvări Pal, care îşi pierde viaţa în luptă. La aceasta participă, de partea moţilor, numeroase femei, în frunte cu Pelaghia Roşu.
10 iulie 1849 - Bem este silit de ruşi să se retragă din Bistriţa peste Şieu. Bem face un raid prin secuime (Odorheiul Secuiesc 11 iulie, Miercurea Ciuc 13 iulie, Tuşnad 14 iulie).
14 iulie 1849 - de la Szeged, contele Batthyănyi Lajos se adresează către Nicolae Bălcescu şi Cesar Bolliac. Arată că guvernul ungar este dispus să facă concesii românilor, ca cetăţeni ai Ungariei, dacă aceştia vor face o cerere în care să-şi prezinte revendicările. De asemenea, cere ca românii să predea armele.

338
Ela Cosma
8
14 iulie 1849 - acceptând Proiectul de pacificaţiune, Kossuth face concesii românilor în cadrul tratativelor cu Bălcescu şi Bolliac. Kossuth îl imputerniceşte pe generalul Bem cu transpunerea în practică a proiectului.
19 iulie 1849 - Bem emite din pasul Oituz proclamaţia către locuitorii Moldovei, în care cheamă poporul moldav să se ridice "pentru exterminarea hoardei barbare, care i-a infestat ţara natală".
25 iulie 1849 - Bem ocupă târgul moldovenesc Ocna. Comandamentul militar ţarist, de la Bucureşti, precum şi cel otoman trimit pe dată câteva batalioane spre Ocna.
La sfârşitul lui iulie 1849 - Bem pierde Braşovul, Sibiul, Făgăraşul, Sighişoara. 28 iulie 1849 - parlamentul ungar refugiat la Arad votează legea naţionalităţilor, ce conferă drepturi naţionale românilor şi slavilor.
31 iulie 1849 - bătălia de la Albeşti, lângă Sighişoara, este declanşată de atacul prin surprindere al lui Bem. Atacul se încheie însă cu un dezastru: aici mor generalul rus Skariatin, dar şi poetul Petofi Săndor, precum şi adjutantul lui Bem, publicistul Anton Kurz. Astfel Bem este înfrânt de generalul rus Liiders. 3 august 1849 - răspunsul lui Avram Iancu la propunerile de pace ale guvernului ungar, aduse de Nicolae Bălcescu, prin care, în actualele împrejurări critice pentru maghiari - înfrânţi pe plan militar, Iancu optează pentru neutralitate, arătând că nu va ataca, dar se va apăra la nevoie.
6 august 1849 - ultima bătălie de la Sibiu, între Bem şi Liiders. Generalul ţarist învinge din nou.
9 august 1849 - armata ungară este înfrântă lângă Timişoara.
11 august 1849 - demisia lui Kossuth, în favoarea generalului Gorgey Arthur. Kossuth fuge în Turcia, împreună cu Bem.
13 august 1849 - armata revoluţionară maghiară depune armele la Şiria, lângă Arad, în faţa generalului ţarist Riidiger, odată cu predarea a 13 generali unguri, în frunte cu Gorgey.
25 august 1849 - ultimele unităţi maghiare depun armele între Mehadia şi Orşova.
Românii ardeleni în revoluţie
La izbucnirea revoluţiei, românii ardeleni nu au grupări politice; promotorii ideilor revoluţionare fac parte din rândul intelighenţiei.
Uniunea Transilvaniei cu Ungaria este chestiunea fundamentală care determină caracterul revoluţiei românilor ardeleni.
Februarie 1848 - Andrei Şaguna devine episcop al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania.
24 martie 1848, Sibiu - manifestul intitulat "Fraţilor români!", dictat de Simion Bărnuţiu lui Ioan Puşcariu la Sibiu. Este primul program, conţinând toate

9
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
339
punctele radicale cuprinse în actele programatice ulterioare: recunoaşterea românilor ca naţiune politică, convocarea unei adunări naţionale proprii, deputaţi naţionali în dieta ţării proporţional cu numărul românilor, ştergerea iobăgiei, respingerea tratativelor despre uniune până când românii nu vor fi reprezentaţi în dietă.
25 martie 1848, Braşov - întrunirea românilor într-o consfătuire intimă, pentru a se consulta cu privire la "afacerile lor naţionale şi politice".
25 martie 1848, Blaj - conferinţa din casa lui Timotei Cipariu, la care participă clerici şi studenţi.
25 martie 1848, Târgu Mureş - programul lui Alexandru Papiu-Ilarian, cancelist la Tabla regească: ştergerea iobăgiei fără despăgubiri, respectarea şi garantarea tuturor naţionalităţilor şi limbilor din Transilvania, egalitatea politică şi civilă.
26 martie 1848, Târgu Mureş - întrunirea comună a tinerilor cancelişti români şi maghiari, unde se alcătuieşte o petiţie. Alexandru Papiu-Ilarian condiţionează iscălirea petiţiei de recunoaşterea românilor ca naţiune, folosirea limbilor naţionale, desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire.
27-28 martie 1848, Cluj - adunarea românilor tineri. Ion Buteanu, Florian Micaş şi Ion Suciu redactează un manifest în 8 puncte, ce pretinde recunoaşterea românilor ca naţiune politică.
27 martie 1848 - canceliştii români de la Târgu Mureş, în frunte cu Papiu-Ilarian şi Avram Iancu, sunt denunţaţi la Guberniu ca "revoluţionari şi conspiratori" şi sunt urmăriţi. Pe Avram Iancu autorităţile nu îndrăznesc să-I aresteze de frica unei răscoale, aşa cum mărturiseşte judele nobiliar Bisztray J6zsef.
1 aprilie 1848, Blaj - întâlnire consultativă între tineri, canonici şi profesori, la care participă Avram Iancu, Alexandru Papiu- Ilarian, Samuil Poruţiu şi Florian Micaş. Se decide convocarea unei adunări generale a tuturor românilor din Ardeal.
3 aprilie 1848, Braşov - manifestul lui George Bariţiu [cu paternitate a aproape certă], în care se acceptă uniunea, condiţionând-o de o dietă provincială, şi se propune un proiect federativ. Se cere să nu mai fie naţionalităţi istoricojuridice, ci doar "transilvani". Ardealul să fie împărţit în cantoane, ca Elveţia, iar alegerile pentru dietă să fie generale "întocmai ca în America de Nord".
3 aprilie 1848, Sibiu - Universitatea naţională săsească proclamă emanciparea românilor de pe Pământul Săsesc, acordându-le drepturi cetăţeneşti egale cu ale saşilor.
3 aprilie 1848, Abrud - adunarea românilor din împrejurimile Abrudului, în număr de 70-80 persoane, care îl aleg preşedinte al adunării pe Ion Buteanu şi adoptă o petiţie pentru recunoaşterea naţiunii române.
6 aprilie 1848, Câmpeni - la adunarea de aici se strâng semnături pe petiţia adresată dietei transilvane, în care se cere respectarea drepturilor românilor.

340
Ela Cosma
10
La începutul lui aprilie 1848 - alte adunări ale românilor la Bistra, în Munţii Apuseni, în proporţii mai modeste, cu program destul de confuz, acceptându-se uniunea cu unele condiţii.
6 aprilie 1848, Blaj - petiţia profesorului Aron Pumnul îi cheamă pe români la adunarea de la Blaj din Duminica Tomii, pe 30 aprilie. Multiplicată în 400 de exemplare, proclamaţia este răspândită în tot Ardealul de studenţii care pleacă spre casele lor în vacanţa de Paşti.
8 aprilie 1848, Pesta - este eliberat Eftimie Murgu. După eliberarea din temniţă a deţinuţilor politici pe data de 15 martie, Murgu a mai rămas în închisoare încă 24 zile.
21 aprilie 1848, Blaj - episcopul greco-catolic Ioan Lemeni convoacă la adunarea din 3 / 15 mai pe toţi "protopopii şi unii bărbaţi pricepuţi". Lemeni acţionează în consens cu episcopul ortodox Andrei Şaguna.
23 aprilie 1848, Braşov - conferinţa naţională a românilor, în ziua de Paşti, la care participă Simion Bărnuţiu. Se protestează împotriva uniunii Transilvaniei cu Ungaria.
25 aprilie 1848, Cluj - autorităţile guberniale proclamă starea de asediu şi statariul, care până în iunie se generalizează în Transilvania.
26 aprilie 1848 - arestarea lui Ioan Buteanu, considerat "iniţiatorul şi motorul principal al mişcării" convocate la Blaj.
26-27 aprilie 1848, Cluj - autorităţile guberniale îi arestează la Cluj pe Florian Micaş, Ioan Darabant, Ştefan Molnar, Ioan Petrovici, Nicolae Şuluţ şi Ieremia Verza şi confiscă 68 scripte româneşti.
30 aprilie 1848, Arad - adunarea comunităţii româneşti, ce adoptă o petiţie către episcop, în care se cere introducerea limbii române în biserica din Arad. 30 aprilie 1848 / Duminica Tomii, Blaj - prima adunare de la Blaj, cu 4-6 mii participanţi, la care sunt prezenţi Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu-Ilarian, Avram Iancu, Ioan Buteanu ş.a. Cuvântează Papiu, iar Bărnuţiu e proclamat şi ovaţionat ca şi "conducător". Comisarii guberniali şi episcopul Lemeni nu pot dizolva adunarea, interzisă de fapt de Guberniu. Scopul adunării este atins: "românii au făcut o repetiţie generală pentru Adunarea din 3/15 mai 1848" (Gelu Neamţu), activându-şi conştiinţa naţională, recunoscându-şi conducătorii, precizându-şi ţelurile.
1 mai 1848, Blaj - consfătuirea dintre clerici şi Avram Iancu, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Buteanu, Eliseu Armatu. Cântăreţul Bengescu lansează marşul: "Astăzi cu bucurie / Românilor veniţi, / Pe Dragoş în câmpie / Cu toţii-l însoţiţi ... " Cântecul se cântă şi astăzi, cu aceleaşi versuri - dar cu numele lui Iancu în locul celui al lui Dragoş.
9 mai 1848, Cluj- Târgu Mureş - avocatul arestat Florian Micaş este transferat de la închisoarea din Cluj la cea din Târgu Mureş.
3-5/15-17 mai 1848 - a doua adunare sau marea adunare naţională de la Blaj, o adunare extinsă şi comună, convocată de episcopul greco-catolic Ioan Lemeni

11
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
341
şi de episcopul ortodox Andrei Şaguna, în ciuda aprobării de către guvernatorul Teleki J6zsef a două adunări confesionale separate, una a românilor ortodocşi la Sibiu, iar alta a greco-catolicilor la Blaj. Sub observaţia strictă a autorităţilor civile şi militare, din 8 mai încep să se reverse la Blaj ţărani din toate părţile Ardealului, un grup de patrioţi români din Moldova (Costache Negri, Lascăr Rosetti, George Sion, Nicolae Ionescu, Alecu Russo), dar şi profesori ardeleni trecuţi dincolo de Carpaţi (August Treboniu Laurian, Nicolae Bălăşescu, Florian Aron, Constantin Romanul, Ioan Axente, Vasile Maiorescu), toţi adepţi ai ideii daco-române. În fine, la Blaj sosesc Avram Iancu împreună cu Ioan Buteanu, în fruntea a mii de moţi. Numărul total al participanţilor e apreciat la 40-60 mii. Cei doi episcopi sunt aleşi preşedinţi ai adunării, iar vicepreşedinţi profesorul Simion Bărnuţiu şi redactorul George Bariţiu. Adunarea depune jurământul de credinţă faţă de împărat şi naţiune şi adoptă programul în 16 puncte, un program defensiv, antiunionist, cu motivaţie democratică, căci el exprimă voinţa majorităţii nesocotite până atunci. Bărnuţiu formulează revendicările celor adunaţi, printre care figurează recunoaşterea românilor ca naţiune şi împotrivirea faţă de unirea cu Ungaria. Punctul 16 cere ca problema uniunii să nu fie dezbătută de dietă până când românii nu vor fi recunoscuţi ca naţiune; în caz contrar, românii vor protesta solemn. Se decide trimiterea a două delegaţii la împărat şi la Dieta din Cluj, precum şi alegerea unui comitet românesc permanent la Sibiu.
21 mai 1848 - decretul gubernial de desfiinţare a comitetului românesc de la Sibiu, după 3 săptămâni de funcţionare. Episcopul Şaguna, preşedintele comitetului, depune funcţia, investindu-l pe fostul vicepreşedinte Simion Bărnuţiu cu obligaţiile prezidenţiale. Astfel, comitetul de la Sibiu îşi continuă activitatea.
24 mai 1848, Blaj - gazeta lui Timotei Cipariu "Organul Luminărei" îşi schimbă numele în "Organul Naţional".
25 sau 26 mai 1848 - prima delegaţie condusă de Andrei Şaguna, cu un număr variabil de 22-28 delegaţi, dă o conferinţă de presă.
29 mai 1848, Cluj - a doua delegaţie, compusă din peste 100 de membri, sub conducerea lui Ioan Lemeni, are întâlniri protocolare cu guvernatorul Teleki, comandantul militar suprem al Transilvaniei Puchner şi cu preşedintele dietei Kemeny. După câteva zile, cei mai mulţi dintre membrii delegaţiei părăsesc oraşul cu atmosferă incendiară, în condiţiile deschiderii dietei.
29 mai 1848, Abrud - aici are loc prima vărsare de sânge mai serioasă. 30 mai 1848, Innsbruck - delegaţia lui Şaguna ajunge la Innsbruck.
30 mai 1848, Coşlariu - supunerea forţată a Coşlariului (comitatul Albei de Jos) cu 100 grăniceri secui.
2 iunie 1848, Mihalţ - răscoala de la Mihalţ (comitatul Albei de Jos). Conflictul dintre săteni şi soldaţii secui, precum şi gardiştii maghiari din Aiud, care voiau să intre în sat, se încheie cu un număr de 14 morţi şi 50 răniţi.

342
Ela Cosma
12
2 iunie 1848, Cluj - deputăţia celor 100 de români prezintă petiţia în faţa Dietei transilvane. Wesselenyi Mik16s afirmă că el nu cunoaşte popoare, ci numai o Ungarie unită.
5 iunie 1848, Innsbruck - audienţa delegaţiei românilor conduse de episcopul Şaguna la împăratul Ferdinand.
6 iunie 1848, Cluj - Dieta transilvană votează legea desfiinţării iobăgiei ăn Transilvania.
8, 9 şi 15 iunie 1848, Sibiu - "conventicolele" (adunările) ţinute de Simion Bărnuţiu şi câteva personalităţi săseşti la comesul Franz Salmen.
10 iunie 1848, Cluj - Guberniul transilvan emite a doua ordonanţă de desfiinţare a Comitetului Naţional Român. Se interzice ţinerea oricărei adunări la Sibiu.
10 iunie 1848, Innsbruck - împăratul sancţionează legea uniunii, votată de Dieta clujeană.
11 iunie 1848, Innsbruck - răspunsul împăratului Ferdinand către delegaţia română de la Innsbruck, cu antedatare la 7 iunie. Delegaţia protestează faţă de răspunsul împăratului.
14 iunie 1848, Sibiu, Făgăraş - românii din Sibiu şi Făgăraş se înarmează. Circulă liste pentru adunarea de semnături împotriva uniunii.
14 iunie - 20 iulie 1848 - ancheta gubernială în Munţii Apuseni, condusă de consilierul gubernial Kozma Pal, referitoare la evenimentele şi conflictele de la Mihalţ, Coşlariu, din Munţii Apuseni. Sunt audiaţi circa 300 martori, provenind din diferite pături sociale şi de diferite naţionalităţi şi confesiuni. Este cea mai amplă anchetă realizată în timpul revoluţiei, fiind un preţios izvor documentar cu privire la mişcările românilor din Munţii Apuseni din primele zile ale revoluţiei până la mijlocul lunii iulie 1848.
17 iunie 1848, Turda - este arestat preotul din Budiu, tatăl lui Alexandru Papiu- Ilarian.
6 / 18 iunie 1848 / Duminica Sfintei Treimi - legea agrară, ce prevede desfiinţarea iobăgiei, votată de Dieta de la Cluj pe 6 iunie, intră în vigoare. După această dată începe să scadă numărul conflictelor sociale dintre foştii iobagi, în majoritate români, şi foştii proprietari, în majoritate maghiari, inmulţindu-se însă constant cele cu caracter naţional.
23 iunie 1848, Innsbruck - la protestul delegaţiei lui Şaguna, ce înaintează monarhului a doua petiţie, prin care se protestează împotriva uniunii şi a legii electorale transilvane şi se cere asigurarea naţionalităţii şi limbii române, împăratul transmite un răspuns mai favorabil românilor, promiţând o lege ce le va asigura şi garanta naţionalitatea.
15 /27 iunie 1848, Lugoj - adunarea populară a românilor bănăţeni de la Lugoj, convocată şi condusă de Eftimie Murgu, cu 15-16 mii de participanţi, între care revoluţionarii moldoveni Costache Epureanu, Lascăr Rosetti şi Alecu Russo. Murgu e ales preşedinte al adunării, iar secretari Aloisiu Vlad şi Ştefan loanescu.

13
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
343
Adunarea adoptă un program în patru puncte: 1. înarmare a şi înfiinţarea unei armate populare româneşti; 2. căpitan suprem al acestei armate să fie Eftimie Murgu, iar limba de comandă cea română; 3. recunoaşterea limbii române ca limbă oficială în Banat şi a maghiarei ca limbă de corespondenţă; 4. independenţa Bisericii Ortodoxe Române din Banat de sub tutela bisericii sârbe, cu destituirea episcopilor sârbi de Vârşeţ şi Timişoara. Adunarea depune jurământul pe constituţia Ungariei şi pe credinţa în naţionalitatea română.
28 iunie 1848, Lugoj - Eftimie Murgu este ales deputat pentru parlamentul ungar de la Pesta în trei circumscripţii electorale bănăţene: Lugoj, Oraviţa, Făget.
7 iulie 1848, Braşov - gazeta lui George Bariţiu "Foaie pentru minte, inimă şi literatură" publică poezia lui Andrei Mureşianu, Un răsunet (Deşteaptă-te,
    A     ')
romane ..
7 iulie 1848, Blaj - apare primul număr necenzurat din Organul naţional al lui Timotei Cipariu.
10 iulie 1848, Năsăud - adunarea regimentului al II-lea gărniceresc românesc, la care se redactează o petiţie către împărat.
11 iulie 1848 - Kossuth propune legea recrutării pentru crearea unei armate maghiare ihonvedsegş de 200 mii de soldaţi. Legea recrutării determină rezistenţă din partea românilor şi duce la conflicte sângeroase.
24 iulie 1848, Abrud - confiscarea armelor românilor; maghiarii nu sunt dezarmaţi, deoarece au nevoie de arme pentru siguranţa personală.
25 iulie 1848, Pesta - circulara episcopului ortodox Andrei Şaguna, prin care se dezavuează ţinerea de adunări secrete, considerate primejdioase. Episcopul cere enoriaşilor săi să i se dea lui ascultare, nu deciziilor venite de la atari adunări secrete.
4 august 1848, Pesta - intervenţiile deputaţilor români din parlamentul de la Pesta, Ion Dragoş şi Sigismund Pop, în favoarea şcolii primare româneşti, sunt respmse.
5 august 1848, Pesta - în parlamentul ungar se propune un plan de colonizare a Câmpiei Transilvane cu maghiari, pentru ca "românii să nu fie acolo singuri".
8 august 1848, Abrud - preotul Simion Balint este arestat şi maltratat în închisoare.
3 / 15 august 1848, Sibiu - încercarea nereuşită de arestare a preşedintelui Comitetului Naţional Român, Simion Bărnuţiu, de către o unitate maghiară comandată de colonelul Dobokay. Sunt arestaţi, în schimb, August Treboniu Laurian şi Nicolae Bălăşescu, membri ai Comitetului Naţional Român.
16 august 1848, Oradea - se proiectează un jurnal românesc.
20 august 1848, Braşov - redactorul George Bariţiu este ameninţat cu spânzurătoarea de către baronul Appor, deoarece editează gazete româneşti.

344
Ela Cosma
14
23 august 1848, Pesta - înfiinţarea Societăţii Naţionale a românilor de la Pesta, care îşi propune drept scop susţinerea cauzei naţionale. La adunarea de înfiinţare participă 30 de români. Preşedinte este ales Andrei Şaguna.
13 / 25 august 1848, Sibiu - sub presiunea mulţimii de români, comandantul interim c.c. Pfersmann [?] îi eliberează din temniţă pe August Treboniu Laurian şi Nicolae Bălăşescu, arestaţi cu 10 zile în urmă.
29 august - 3 septembrie 1848, Oradea - are loc sinodul episcopiei grecocatolice române de la Oradea.
Sfârşitul lui august 1848, Nădab - conflictul de la Nădab (comitatul Arad). Sătenii se opun recrutării pentru armata maghiară pe cale de a se constitui.
1 septembrie 1848, Braşov - Magistratul oraşului şi districtului Braşov transmite porunca guvernului ungar de alcătuire a conscripţiilor pentru recrutare. Conform poruncii, Transilvania trebuie să ridice 60.000 de re cruţi , pentru a lupta împotriva sârbilor.
5 septembrie 1848, Sibiu - porneşte în marşul spre Pesta batalionul de grenadieri români Uracca.
5-6 şi 11-12 septembrie 1848, Luna - conflictul de la Luna (comitatul Turda). Sătenii se opun recrutării pentru armata maghiară şi refuză să recunoască uniunea cu Ungaria. Sunt 30 de morţi şi zeci de răniţi.
9 septembrie 1848, Făgăraş - românii de aici refuză recrutarea în armata maghiară.
10 septembrie 1848, Bara - conflictul de la Bara (Banat). Sătenii se opun recrutării pentru armata maghiară.
10 septembrie 1848, Nădab - conflictul dintre câteva mii de români, înarmaţi cu coase, refuzând recrutarea în armata ungară, şi unităţile militare din Arad, ce omoară şi ucid mai mulţi răsculaţi.
10 - 11 septembrie 1848, Orlat - adunarea regimentului grăniceresc românesc de la Orlat. 51 de comune româneşti înaintează cereri pentru a fi militarizate. Se redactează un memoriu, în care se readoptă cele 16 puncte de la Blaj. Se decide ruperea totală de sub autoritatea guvernului ungar; apărarea armată a independenţei Transilvaniei; recunoaşterea românilor ca naţiune. O deputaţie aleasă va duce la împărat memoriul grănicerilor.
11 septembrie 1848 - românii din jurul Oradei, din mai multe părţi din Bihor şi Arad refuză să mai recunoască autoritatea guvernului ungar.
12 septembrie 1848, Turda - românii refuză recrutarea pentru armata ungară, deoarece aceasta nu se face în numele împăratului.
14 septembrie 1848, Năsăud - adunarea regimentului grăniceresc românesc nr. II de la Năsăud, condusă de colonelul c.c. Carl Urban, proclamă protestul faţă de uniune şi reafirmă cele 16 puncte ale programului de la Blaj. Timp de o lună Urban obţine semnăturile a 527 de sate româneşti din zona Bistriţei şi 100 mii re cruţi împotriva uniunii şi a guvernului maghiar.

15
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
345
14 septembrie 1848, Năsăud - proclamaţia lui Urban declară refuzul supunerii faţă de guvernul Ungariei şi cere câte un recrut de la fiecare o sută de români. 15-28 septembrie 1848 - a treia adunare de la Blaj, cu o participare estimată la peste 60 mii de oameni, în majoritate români, dar şi numeroşi foşti iobagi maghiari. Sunt prezenţi Avram Iancu, cu moţii săi înarmaţi, şi maiorul Clococeanu. La 16 septembrie se prezintă "petiţia necăjiţilor fraţi ardeleni", adresată capitlului greco-catolic din Blaj. Ea conţine trei deziderate majore: 1. suspendarea legii recrutării, nesancţionată de împărat; 2. eliberarea deţinuţilor politici; 3. ţinerea unei noi adunări naţionale în termen de 7 zile. La 17 septembrie o petiţie aproape identică este înaintată şi consistoriului ortodox de la Sibiu. Ambele petiţii sunt trimise şi Gubemiului de la Cluj. Pe 19 septembrie maiorul Clococeanu, comandantul batalionului staţionat în apropierea Blajului, înmânează comisarului gubemial maghiar Vay Mik16s Petiţia poporului adunat la Blaj, elaborată în numele "poporului transilvanie". Sub presiunea adunării, sunt eliberaţi din închisoare Simion Balint şi Ion Moga, sosiţi la Blaj la 23 septembrie, în ovaţiile mulţimii. În 25 septembrie sosesc la Blaj Simion Bărnuţiu şi August Treboniu Laurian, care au convorbiri cu baronul Vay. În 25 septembrie se redactează un protocol, ce cuprinde amănunţit programul revoluţiei române, care protocol reafirmă cele 16 puncte adoptate la Blaj în adunarea din 3/15 mai, adăugând dezideratele adunărilor de la Orlat şi Năsăud. De asemenea, se mai elaborează două documente: memoriul către împărat şi petiţia către parlamentul Austriei. La 27 septembrie, Vay acceptă un sobor bisericesc al românilor pe 1 noiembrie la Alba Iulia. În 27 septembrie se tipăreşte o Declaratio, iar în 28 septembrie o foaie volantă intitulată Spre cunoştinţă, în care se dă de ştire tuturor că poporul român, adunat la Blaj, a hotărât a lua armele în mâini şi a forma o gardă naţională. Sunt aleşi prefecţi, tribuni, centurioni; se schiţează planul militar al apărării Transilvaniei, împărţită în 15 prefecturi, fiecare dispunând de legiunea ei. La această adunare, Comitetul permanent românesc se consideră dizolvat şi se alcătuieşte Comitetul de Pacificaţiune.
16 septembrie 1848, Năsăud - declaraţia a 44 de sate româneşti ale regimentului grăniceresc nr. II, prin care se protestează împotriva arestării batalionului român dus în Ungaria, care a refuzat să lupte împotriva sârbilor. Românii declară că nu vor să lupte împotriva grănicerilor sârbi, ci împotriva acelora care le ameninţă naţionalitatea.
16 septembrie 1848, Bistriţa - adunarea oraşului şi districtului Bistriţa respinge recrutarea în armata maghiară. Românii merg la Năsăud cu miile, la chemarea lui Urban, pentru a se conscrie ca soldaţi grăniceri. În schimb, în tabăra de la Mocod, pentru împărat se înscriu ca re cruţi şi saşi şi unguri.
18 septembrie 1848, Târgu Mureş - protopopul Ilie Frago este maltratat de husarii kossuthişti, care îi distrug şi avutul.

346
Ela Cosma
16
22 septembrie 1848, Mocod - Mik6 Irnre şi Kemeny Farkas, ca reprezentanţi ai autorităţilor guberniale, se deplasează la Urban, încercând să cadă la înţelegere. Nu se ajunge la niciun acord.
3 octombrie 1848, Sibiu - o delegaţie de 22 persoane înmânează comandantului Puchner hotărâri le celei de-a treia adunări de la Blaj.
8 octombrie 1848, Sibiu - proclamaţia lui Puchner către români, în care îi asigură de protecţia sa şi le promite drepturi egale cu celelalte naţiuni.
15 octombrie 1848, Cluj - prefecţii Alexandru Bătrâneanu şi Simonis sunt spânzuraţi.
4 / 16 octombrie 1848, Sibiu - comandantul militar suprem al Transilvaniei, generalul austriac Puchner, recunoaşte Comitetul de Pacificaţiune drept unicul reprezentant legal al românilor şi încheie o alianţă cu comitetul. Preşedintele Comitetului de Pacificaţiune este Simion Bămuţiu. Este numit un comitet săsesc, ce va colabora cu cel românesc, compus din Carl Miiller, Peter Lange, Stephan Ludwig Roth.
17 octombrie 1848, Sibiu - generalul Puchner ordonă ridicarea mulţimilor pentru a-i dezarma pe rebelii unguri.
18 octombrie 1848, Sibiu - proclamaţia comandantului c.c. al Transilvaniei, Puchner, către saşi şi români, cerându-le să apere libertatea şi egalitatea tuturor naţiunilor. Puchner declară stare de război şi deschiderea ostilităţilor militare faţă de rebelii maghiari. Acesta poate fi considerat oficial momentul al deschiderii războiului civil în Transilvania.
7/19 octombrie 1848, Sibiu - două proclamaţii ale Comitetului de Pacificaţiune. În prima, către români, aceştia sunt chemaţi la luptă pentru cauza cea dreaptă. În a doua proclamaţie, ungurii şi secuii din Transilvania sunt înştiinţaţi că românii se ridică la luptă.
21 octombrie 1848, Sibiu - altă proclamaţie a Comitetului de Pacificaţiune, care cere românilor să nu se atingă de avutul nimănui, indiferent de etnie.
21 octombrie 1848, Sibiu - decretul generalului comandant Puchner, de confirmare a organizării militare a românilor decisă în a treia adunare de la Blaj. Românii se organizează în 15 legiuni, cu un efectiv de 195.000 de oameni. Fiecare legiune este comandată de un prefect şi un viceprefect. Fiecare prefectură este alcătuită din 10 tribunate, conduse de un tribun şi un vicetribun. Tribunatele se împart în centurii, conduse de centurioni şi vicecenturioni.
24 octombrie 1848 - românii forţează prin sânge predarea Zlatnei. Când românii depun armele, sunt atacaţi de unguri, care incendiază furnalele imperiale şi casele româneşti. Românii ripostează dând foc Zlatnei.
25 octombrie 1848, lernut - Florian Micaş este bătut.
octombrie - noiembrie 1848 - impunerea de către legiunile armate a administraţiei româneşti în comitatele Transilvaniei.
9 / 21 noiembrie 1848, Blaj - în împrejurimile Blajului sunt aleşi şi impuşi funcţionari români. La Blaj, Simion Bămuţiu conduce alegerile, în urma cărora sunt aleşi, în numele împăratului, 6 inspectori, un notar, asesori onorari - în

17
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
347
majoritate români, 1 ungur şi 1 sas. La Blaj se constituie un nou district românesc, rupt de vechiul comitat al Albei de Jos, cu 60 mii români şi 11 mii saşi şi maghiari.
12 noiembrie 1848, Făgăraş - alegerile de funcţionari români sunt conduse de August Treboniu Laurian. Profesorul Aron Pumnul, aflat la Cernăuţi, este ales senator de Făgăraş.
19 noiembrie 1848 - Puchner cere Comitetului de Pacificaţiune dezarmare a românilor, deoarece consideră că ţara a fost pacificată.
1 decembrie 1848 - Kossuth îl numeşte pe generalul Iosif Bem comandant suprem al armatei revoluţionare maghiare în Transilvania.
2 decembrie 1848 - împăratul F erdinand abdică de pe tronul Imperiului habsburgic, în favoarea nepotului său Franz Joseph.
8 decembrie 1848, Sibiu - petiţia Comitetului Român de Pacificaţiune către noul împărat, în care se cere ca, după restabilirea păcii, noul Guberniu al Transilvaniei să se compună din toate naţiunile ardelene.
9 decembrie 1848 - Puchner convoacă două adunări româneşti pe 28 decembrie, una la Blaj şi alta la Sibiu.
16 decembrie 1848, Sibiu - circulara episcopului ortodox Şaguna, în care aduce la cunoştinţa românilor urcarea pe tron a împăratului Franz Joseph şi le cere supunere faţă de monarh.
Decembrie 1848 - februarie 1849 - cucerirea Transilvaniei de către Bem cu trupele sale din Ungaria şi restauraţia nobiliară maghiară, cu tribunalele de sânge; excepţie fac Munţii Apuseni, aflaţi sub controlul legiunilor româneşti conduse de Avram Iancu.
25 decembrie 1848, Cluj - generalul Bem ocupă Clujul.
28 decembrie 1848 / 9 ianuarie 1849, Sibiu - adunarea românilor de la Sibiu. Aici se cere din nou autonomia Transilvaniei, o nouă dietă, accesul românilor la funcţii şi un conducător naţional român asemenea banului croat. Comitetul de Pacificaţiune cere arme din arsenalul c.c., adică 50 mii de puşti "pe creditul şi socoteala naţiunii române". Acestei cereri nu i se dă curs.
18 ianuarie 1849, Blaj - jefuirea Blajului de către trupele maghiare.
21 ianuarie 1849 - generalul Bem ocupă Ocna Sibiului şi atacă Sibiul, dar nu reuşeşte să-I ocupe.
22 ianuarie 1849, Sibiu - până la această dată Comitetul de Pacificaţiune a recrutat 20 mii oameni.
2 februarie 1849, Braşov - prima intervenţie ţaristă, cu unităţi conduse de generalul Engelhardt.
4 februarie 1849, Sibiu - generalul ţarist Skariatin intră în oraş.
15 februarie 1849, Cernăuţi - scrisoarea lui Aron Pumnul către George Bariţiu, în care expune un proiect de unire a tuturor românilor din Imperiul austriac.
25 februarie 1849, Olmiitz - memoriul naţiunii române din marele principat al Ardealului, din Banat, din părţile vecine ale Ungariei şi din Bucovina către împărat, pentru "unirea tuturor românilor din statele Austriei într-o singură

348
Ela Cosma
18
naţiune de sine stătătoare", semnat de Andrei Şaguna, August Treboniu Laurian ş.a.
martie - iunie 1849 - ocupaţia maghiară a Ardealului, cu excepţia Apusenilor, unde se desfăşoară luptele legiunilor lui Avram Iancu împotriva armatei ungare a lui Bem.
2 martie 1849 - proclamaţia lui Csăny, prin care românii sunt somaţi să depună armele în decurs de 8 zile, în caz contrar vor suferi pedeapsa bătăii cu bâta şi confiscarea averii.
4 martie 1849, Olmiitz - constituţia octroiată a Austriei, ce anulează uniunea Transilvaniei cu Ungaria, restabileşte principatul autonom al Transilvaniei, căruia i se adaugă Partium-ul, iar guvernarea se va face în baza egalei îndreptăţiri a tuturor naţiunilor din ţară.
11 martie 1849, Sibiu - Bem cucereşte Sibiul, capturând o mare cantitate de arme de la Comandamentul militar austriac. Trupele imperiale se refugiază în Muntenia, iar Comitetul Naţional Român în Oltenia.
12 martie 1849 - August Treboniu Laurian şi Simion Bărnuţiu fug din Sibiu, George Bariţiu din Braşov, întâlnindu-se la Tălmaciu. În 13 martie 1849 trec de Boiţa, la Râul Vadului, Bărnuţiu, Aron Florian, Gavril Munteanu, George Bariţiu. În 18 martie se întâlnesc la Călimăneşti cu generalul Puchner. Probabil în martie 1849 Simion Bărnuţiu este arestat la Râmnicu Vâlcea, apoi eliberat din arest prin intervenţiile starostelui c.c.
15-16 aprilie 1849, Zlatna - românii pierd Zlatna, care cade în mâinile trupelor maghiare.
23 aprilie 1849 - Ion Dragoş, ca reprezentant al lui Kossuth, deputat în Dieta ungară refugiată la Debrecen, iniţiază tratativele de pace cu românii.
25 aprilie 1849, Mihăileni - încep tratativele de la Mihăileni, cu care prefectul Axente Sever nu este de acord, dar ceilalţi conducători ai moţilor, în frunte cu A vram Iancu, doresc armistiţiu.
3-4 mai 1849, Abrud - noi tratative maghiaro-române la Abrud, în cursul cărora Ion Dragoş prezintă scrisoarea lui Kossuth din 26 aprilie, prin care garantează românilor egalitate în drepturi, întrebuinţarea limbii materne în biserică, şcoală şi în comitate, acordă amnistie generală cu condiţia ca românii să depună armele.
6-7 mai 1849, Abrud - în pofida tratativelor, maiorul Hatvani Irnre ocupă Abrudul şi îi dezarmează pe români, dedându-se la atrocităţi. Câteva zile mai târziu Hatvani ordonă împuşcarea prefectului Dobra, apoi spânzurarea lui Buteanu.
9-10 mai 1849 - Hatvani este înfrânt şi alungat de moţii lui Iancu, care îl ucid pe Dragoş, considerat trădător de neam.
11 mai 1849, Debrecen - ordinul emis de Kossuth către Hatvani dispune continuarea războiului cu românii, fără a aştepta rezultatul negocierilor. Deşi ordinul soseşte după incidentele de la Abrud, arată adevărata poziţie a lui Kossuth faţă de negocierile maghiaro-române,

19
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
349
16 mai 1849, Abrud - Hatvani revine la Abrud, înarmat şi cu trupe nOI, ocupându-l, dar după 3-4 zile de lupte este învins de Avram Iancu.
26 mai 1849, Debrecen - Nicolae Bălcescu soseşte la Debrecen, pentru a iniţia alte tratative de împăcare.
Mai 1849 - fruntaşii români, refugiaţi în Muntenia, sunt arestaţi de conducerea munteană: Timotei Cipariu, Servian Popovici, Ion Brote, Simion Bărnuţiu, Aron Florian, George Roman, Ion Puianu, Emilian Chertes, David Almăşanu, Ion Codrean ş.a. Bărnuţiu, arestat la Turnu Severin, este salvat de consulul c.c. Huber de la Galaţi. Din acest port, Bărnuţiu pleacă pe mare, prin Constantinopol, Smirna, Sra, Corcyra, la Trieste.
16 iunie 1849, Abrud - Kemeny Farkas se retrage din Abrud. Pe drum, la Valea Cerbului, suferă o înfrângere. Astfel luptele cu moţii lui Iancu încetează. 19 iunie 1849 - trupele ţariste intră în Transilvania, sub comanda supremă a generalului Alexandr Nicolaevici Liiders.
21 iunie 1848 - ruşii ocupă Sibiul.
23 iunie 1849, Viena - Simion Bărnuţiu ajunge în capitala imperiului, unde rămâne până la 2 septembrie 1849, după încheierea războiului.
24 iunie 1849, Cluj - apelul lui Bem către români şi saşi, de a nu oferi ajutor trupelor ţariste.
Iulie 1849, Schonbrunn - o delegaţie românească, în care se află şi Simion Bărnuţiu, prezintă împăratului memoriul elaborat de Mocioni şi Marinescu, în care se cere pentru români dreptul la autodeterminare (Selbstbestimmung).
6 iulie 1849 - la Fântânele este înfrântă unitatea militară maghiară formată din legiunea vieneză, sub comanda lui Vasvări Pal, care îşi pierde viaţa în luptă. La aceasta participă, de partea moţilor, numeroase femei, în frunte cu Pelaghia Roşu.
14 iulie 1849 - de la Szeged, contele Batthyănyi Lajos se adresează către Nicolae Bălcescu şi Cesar Bolliac. Arată că guvernul ungar este dispus să facă concesii românilor, ca cetăţeni ai Ungariei, dacă aceştia vor face o cerere în care să-şi prezinte revendicările. De asemenea, cere ca românii să predea armele.
14 iulie 1849 - acceptând "Proiectul de pacificaţiune", Kossuth face concesii românilor în cadrul tratativelor cu Bălcescu şi Bolliac. Kossuth îl împuterniceşte pe generalul Bem cu transpunerea în practică a proiectului.
25-26 iulie 1849, Alba Iulia - Axente Sever conduce lupta pentru depresurarea cetăţii Alba Iulia.
27 iulie 1849, Alba Iulia - românii conduşi de Axente Sever intră în cetatea de la Alba Iulia. Ulterior vor elibera şi cetatea Devei.
Iulie - august 1849 - intervenţia rusă şi înfrângerea armatei lui Bem, cu neutralitatea lui Avram Iancu.
3 august 1849, Câmpeni - Avram Iancu răspunde la propunerile aduse de Nicolae Bălcescu, cuprinse în "Proiectul de pacificaţiune". Dată fiind situaţia critică pentru maghiari, nu poate dezbate cu aceştia restabilirea păcii. Promite

350
Ela Cosma
20
însă neutralitatea, pentru a dovedi sentimentele frăţeşti ale românilor faţă de unguri, arătând că românii se vor apăra, la nevoie, dar nu vor ataca.
19 august 1849, Şoimuş - prefectul legiunii I de la Blaj, Axente Sever, se adresează către căpitani şi către toţi românii. Îi anunţă despre sfârşitul ostilităţilor, cerându-le să renunţe la răzbunare, să îi dezarmeze pe maghiari, dar să le cruţe viaţa. În drum spre Blaj, în toate satele străbătute legiunea lui Axente Sever este primită în triumf.
Saşii ardeleni în revoluţie
Înainte de revoluţie opuua publică săsească e scindată în două tabere: conservatorii (înalţi funcţionari şi patriciatul) de la Sibiu şi liberalii (negustori bogaţi, redactori şi jurnalişti) de la Braşov. În primăvara lui 1848 sibienii militează pe poziţii antiunioniste, iar braşovenii sunt adepţi ai uniunii Transilvaniei cu Ungaria.
29 martie 1848 - prin decizia Universităţii naţionale săseşti, se constituie garda cetăţenească săsească, al cărei jurământ de aderare conţine expres declaraţia de fidelitate faţă de Casa de Austria.
3 aprilie 1848 - Universitatea naţională săsească acordă românilor trăitori pe Pământul Crăiese drepturi cetăţeneşti, egale cu ale saşilor.
Aripa cea mai radicală a unioniştilor saşi o reprezintă sighişorenii, conduşi de Carl Goof şi Georg Daniel Teutsch.
3 aprilie 1848 - G.D. Teutsch publică în Blătter for Geist, Gemiah und Vaterlandskunde, de la Braşov, un articol programatic, intitulat "Ce are de făcut Transilvania în prezent", în care insistă asupra necesităţii inarmării populare şi a reformării din temelii a vieţii juridice, sociale şi culturale ardelene.
25 aprilie 1848 - constituţia austriacă de la Viena prevede, în §4, deplina egalitate a tuturor naţionalităţilor şi limbilor din monarhie.
3 mai 1848 - demonstraţie antiunionistă la Sibiu. Vizita guvernatorului Teleki J6zsef la Sibiu determină în seara zilei adunarea săsească de la teatru, la care vorbitorii, în special Jakob Rannicher, resping uniunea cu Ungaria şi afirmă credinţa faţă de monarhia austriacă integră.
8 mai 1848 - şedinţa comunităţii oraşului Sibiu consemnează declaraţii antiunioniste.
18 mai 1848 - la Sibiu are loc o adunare naţională săsească, care ia atitudine împotriva uniunii Transilveniei cu Ungaria.
18 mai 1848 - manifestul antiunionismului săsesc, articolul .Keine Union!", o chemare arzătoare la apărarea autonomiei transilvane, semnat de Theodor Fabini în gazeta Satellit din Braşov.
29 mai 1848 - deschiderea dietei transilvane de la Cluj, în cadrul căreia saşii îşi dau votul pentru uniune.

21
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
351
3 iunie 1848 - comunitatea oraşului Sibiu îi declară trădători pe deputaţii saşi care au votat în dieta transilvană uniunea cu Ungaria.
10 iunie 1848 - redactorul-şef al gazetei sibiene "Siebenburger Bothe", Joseph Benigni von Mildenberg, este ameninţat cu moartea din pricina articolelor despre Mihalţ apărute în ziarul său.
10 iunie 1848 - împăratul Ferdinand sancţionează legea uniunii.
19 iunie 1848 - Universitatea naţională săsească trimite o adresă adunării naţionale din Frankfurt, în care recunoaşte apartenenţa saşilor la poporul german şi solicită sprijin şi susţinere.
20 iunie 1848 - delegaţia săsească ce inmânează împăratului un memoriu, în care se prezintă condiţiile acceptării uniunii de către saşi, adică garantarea autonomiei lor teritoriale şi juridice de până acum, este concediată, fără ca împăratul să fi citit măcar memoriul.
24 iunie 1848 - manifestul unionismului săsesc, Programul politic al saşilor ardeleni, care în 17 puncte croieşte o strategie radicală de viitor, exclusiv în cadrul uniunii Transilvaniei cu Ungaria. Articolul este semnat de poetul Joseph Marlin şi apare tot în "Satellit", ziarul lui Johann G6tt de la Braşov.
Sfârşitul lui iunie 1848 - pe Pământul Săsesc au loc alegerile pentru deputaţii în parlamentul unificat de la Pesta.
26 iunie - 2 iulie 1848 - confluxul extraordinar al Universităţii naţionale săseşti de la Sibiu, care adoptă următoarele condiţii de acceptare a uniunii de către saşi: 1. menţinerea neschimbată a teritoriului săsesc; 2. baza asocierii naţionale săseşti o va constitui şi în continuare Universitatea naţională, sub conducerea comesului naţiunii, în domeniile: a) justiţie (Universitatea naţională ca instanţă de apel), b) administrarea averii naţionale, c) adoptarea de statute; 3. garantarea unei administniri comunale libere; 4. limba germană ca limbă de afaceri (Geschăftssprache); 5. libertatea şi independenţa bisericilor şi a şcolilor; 6. păstrarea autonomiei şi a legilor municipale săseşti.
3 iulie 1848 - memoriul Universităţii naţionale săseşti înmânat de Friedrich Geltch adunării naţionale germane de la Frankfurt rămâne fără efect concret.
7 august 1848 - în parlamentul de la Frankfurt, Friedrich Geltch citeşte memoriul, ce solicită susţinerea de către Germania a independenţei saşilor şi a naţionalităţii lor germane.
17 august - la Cluj autorităţile guberniale îl ameninţă cu scoaterea din funcţie pe comitele saşilor, Franz Salmen, considerat cap al antiunionismului săsesc. august 1848 - adunarea tineretului săsesc de la Mediaş îi alege pe Stephan Ludwig Roth ca preşedinte şi pe Theodor Fabini ca secretar, decizând constituirea Uniunii tineretului transilvan german (Siebenbiirgisch-deutscher Jugendbund). În numele acesteia sunt trimise două adrese către adunarea naţională din Frankfurt şi către Tineretul academic german, în care se afirmă germanitatea saşilor şi sentimentul solidarităţii cu confraţii lor.
august 1848 - deputaţii parlamentari saşi sosesc la Pesta şi participă la dezbateri.

352
Ela Cosma
22
7 septembrie 1848 - adunarea oraşului şi districtului Braşov refuză ordinul ministrului de Interne ungar Szemere Bertalan de a începe recrutarea, pe motiv că legea recrutării nu a fost sancţionată de împărat.
7 septembrie 1848 - adunarea scăunală de la Sibiu refuză şi ea recrutarea, din aceeaşi pricină.
11 septembrie 1848, Pesta - ca reacţie la prevederea ca de acum înainte reprezentanţii saşi să fie numiţi de către guvernul maghiar, şi nu aleşi de comunităţile lor, în semn de protest şase deputaţi saşi demisionează din parlamentul unificat.
20 septembrie 1848 - oraşul şi scaunul săsesc Orăştie se opun recrutării în armata ungară.
21 septembrie 1848 - la Sighişoara, în fostul bastion al unionismului săsesc, se sistează recrutările pentru honvedseg.
29 septembrie 1848 - adunarea cercuală de la Sibiu aduce laudă publică deputaţilor sibieni demisionaţi la Pe sta, Heinrich Schmidt şi J oseph Rosenfeld, şi protestează solemn împotriva uniunii şi a guvernului ungar, refuzând jurisdicţia maghiară.
1 octombrie 1848 - adunarea cetăţenească de la Sibiu exprimă în 12 puncte dorinţele şi cererile saşilor. Acest document programatic, intitulat Was wiinschen und verlangen wir? (Ce dorim şi ce cerem?, după modelul programului de la Pesta din 15 martie, tot în 12 puncte şi denumit Ce doreşte naţiunea maghiară?) reflectă opoziţia clară a saşilor faţă de cauza revoluţiei maghiare şi susţine o federalizare a Ardealului. Se cer: 1. menţinerea adevăratei libertăţi cetăţeneşti, egalitate în drepturi, desfiinţarea tuturor sarcinilor feudale şi a zeciuielii; II. Transilvania să fie declarată regat de sine stătător; III. regatul Transilvaniei să fie parte integrantă a monarhiei austriece; IV. ca bază a unei constituţii speciale să slujească un sistem federativ, respectiv "o reală uniune politică generală, nu în sensul greşit folosit al cuvântului o contopire a tuturor popoarelor din ţară"; V. deoarece numai ungurii, secuii şi saşii au un teritoriu delimitat, să li se adjudece şi românilor un teritoriu politic aparte; VI. această împărţire teritorială să se decidă luând în considerare situaţia geografică conform principiilor juridice; VII. să înceteze orice privilegiere a vreunei confesiuni creştine; VIII. să se convoace o nouă dietă a celor patru popoare, în care să fie admise cele patru limbi; IX. conducerea ţării să fie formată dintr-un număr egal de membri din rândul "popoarelor federative" şi să trateze cu fiecare popor în limba sa; X. autoritatea supremă în Transilvania să fie trasă la răspundere de corpul legislativ; XI. împăratul şi regele este rugat să convoace o adunare constituantă a celor patru popoare, care să lucreze la o constituţie specială a ţării; XII. să i se permită fiecărui popor să realizeze reforme în sânul său. Pe baza celor 12 puncte, se cere recunoaşterea unei libertăţi egale pentru toate popoarele ţării, fără ştirbirea monarhiei în ansamblul său.
17 octombrie 1848 - generalul Puchner ordonă ridicarea poporului pentru a-i dezarma pe revoluţionarii unguri.

23
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
353
18 octombrie 1848 - proclamaţia comandantului militar suprem al Transilvaniei, feldmareşalul Anton von Puchner, care îşi asumă puteri depline şi declară deschise ostilităţile faţă de rebelii maghiari.
30 octombrie 1848 - Universitatea naţională săsească, cu acordul Comandamentului c.c. de la Sibiu, hotărăşte crearea unui batalion de vânători de câmp şi dotarea lui prin mijloace naţionale.
2 noiembrie 1848 - jefuirea şi incendierea Reghinului Săsesc de către trupele secuieşti.
14 noiembrie 1848 - se publică un apel pentru constituirea, prin colectă publică, a unui fond de 50.000 de florini pentru echiparea batalionului săsesc. 21 ianuarie 1849 - Bem ocupă Ocna Sibiului şi atacă pentru prima oară Sibiul, dar imperialii înving. Bem se retrage la Slimnic, dar este urmărit de austrieci până la Şura Mare.
2 şi 4 februarie 1849 - prima intervenţie ţaristă pentru apărarea oraşelor transilvane Braşov şi Sibiu, sub comanda generalilor Engelhardt şi Skariatin. Lângă Braşov, la Hărman şi Sânpetru, luptele se dau împotriva secuilor. Cu ajutor rusesc, Puchner deschide la 4 februarie atacul împotriva insurgenţi lor la Ocna Sibiului. Lupta este victorioasă pentru forţele austro-ruse, care interceptează carul comandantului inamic Bem.
7 februarie 1849 - brigada c.c. a lui Stutterheim îl atacă la Sebeş pe inamic, care trebuie să se retragă, pierzând 2 tunuri, bagaje, diferite efecte. Sebeşul este ocupat de austrieci, iar duşmanul urmărit până la Simeria.
9 februarie 1849 - lupta de la Simeria, cu sacrificii mari, atât de partea austriecilor, în rândurile cărora luptă batalionul săsesc de vânători, cât şi de partea maghiară. În urma rănii dobândite în această luptă, moare tânărul Theodor Fabini.
4 martie 1849 - la Olmiitz se emite constituţia octroiată a Austriei, ce prevede ca, după încheierea războiului, Transilvania să redevină principat autonom, anulându-se uniunea Transilvaniei cu Ungaria, concomitent cu reîncorporarea Partium-ului. Constituţia expune principiul egalei îndreptăţiri a tuturor naţionalităţilor din monarhie.
11 martie 1849 - Bem alungă cu uşurinţă garnizoana rusă condusă de generalul Skariatin, rămasă la Sibiu, ocupând oraşul pentru cinci luni de zile.
20 martie 1849 - Bem ocupă oraşul Braşov, care se predă fără luptă.
Până la jumătatea lui martie 1849 - Bem ocupă întreg Ardealul, cu excepţia cetăţilor Alba Iulia şi Deva, menţinute de Habsburgi, şi a Munţilor Apuseni, aflaţi sub stăpânirea legiunilor româneşti ale lui Avram Iancu.
Martie - iunie 1849 - guvernarea maghiară în Ardeal.
9 aprilie 1849 - prima etatizare a averii Universităţii naţionale săseşti prin decretul emis de comisarul guvernamental maghiar Csăny Ladislaus, publicat în "Siebenurger Bote", nr. 38, p. 145.
14 aprilie 1849 - declaraţia de independenţă a Ungariei.

354
Ela Cosma
24
11 mai 1849 - acuzat de înaltă trădare, Stephan Ludwig Roth este împuşcat la Cluj.
19 iunie 1849 - trupele ţariste intră în Transilvania, sub comanda supremă a generalului Alexandr Nicolaevici Liiders.
21 iunie 1848 - ruşii ocupă Sibiul.
31 iulie 1849 - bătălia de la Albeşti, lângă Sighişoara, în care Bem este înfrânt de generalul rus Liiders, iar adjutantullui Bem, publicistul Anton Kurz, moare în luptă.
6 august 1849 - ultima bătălie de la Sibiu, între Bem şi Liiders. Generalul ţarist învinge din nou.
13 august 1849 - armata revoluţionară maghiară depune armele la Şiria, lângă Arad.
24 septembrie 1849 - articol publicat de un anonim, în "Siebenbiirger Bote" din Sibiu, Was wir wiinschen und hoffen? (Ce dorim şi ce sperăm noi), solicită reglementarea administrării şi reprezentarea Pământului Crăiese în sensul străvechilor drepturi istorice ale saşilor.
Cronologia a fost întocmită pe baza următoarei bibliografii:
Ancheta Kozma din munţii Apuseni, coord. Gelu Neamţu, Ioan Bolovan, editor:
Bodor Marghiola, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală Română, 1998.
Bariţiu, George, Părţi alese din istoria Transilvaniei. Pe două sute de ani din urmă, vol. II, ediţia a II-a, Braşov, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Braşov, 1994.
Bogdan-Duică, G., Viaţa şi ideile lui Simion Bărnuţiu, Bucureşti, 1924.
Cosma, Ela, Presa săsească şi revoluţia în Transilvania la 1848/1849. Săchsische Presse und Revolution in Siebenbiirgen 1848/1849, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003.
Cosma, Ela, Saşi, austrieci, slavi în Transilvania şi Banat (Biografii de secol XIX şi dinvremea revoluţiei paşoptiste), în curs de apariţie la Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008 (campania lui Iosif Bem în Transilvania).
Documente privind revoluţia de la 1848 în ţările române. C. Transilvania, vol. V, 20 mai - 4 iunie 1848, editat de Institutul de Istorie din Cluj-Napoca, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1992, documentele privind lucrările dietei din Cluj.
von Friedenfels, Eugen, Joseph Bedeus von Scharberg. Beitrăge zur Zeitgeschichte Siebenbiirgens im 19. Jahrhundert, ed. Wilhelm Braumiiller, partea a II-a: 1848- 1858, Viena, 1877.
History of Transylvania, general editor Kopeczi Bela, editors Makkai Lăszlo, M6csy

25
Cronologia anilor 1848-1849 În Transilvania
355
Andrăs, Szăsz Zoltăn, assistant editor Barta Găbor, the Hungarian original by the Institute of History of the Hungarian Academy of Sciences, joint publication with the Hungarian Research Institute of Canada, a research ancillary of the University of Toronto, Highland Lakes, New Jersey, distributed by Columbia University Press, New York, 2002, vol. III From 1830 to 1919, edited by Szăsz Zoltăn, chapter IX. Transylvania in the Reform Era (1830-1848), p. 4219, and chapter X. Transylvania in the Revolution and the War of Independence (1848- 1849), p. 220-333, by Miskolczy Ambrus.
Neamţu Gelu, Revoluţia de la 1848-1849. Bibliografie selectivă şi cronologia revoluţiei române de la 1848-1849 din Transilvania, în "Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca", XXXVII, Editura Academiei Române, 1998, p. 73-99.
Neamţu, Gelu, Revoluţia românilor din Transilvania 1848-1849, Cluj-Napoca, Editura Carpatica, Tipografia "George Bariţiu", 1996.
Papiu-Ilarian, Alexandru, Istori 'a Romaniloru din Daci 'a Superiore pen' in a. 1848. Esclusivu, vol. II, Evenimentele Romaniloru la a. 1848. Pene la adunarea din 15./3. Maiu inclusive, Vienna, cu literele lui C. Gerold şi fiiu, 1852.
Teutsch, Friedrich, Geschichte der Siebenbiirger Sachsen, for das săchsische Volk, Druck und Verlag von W. Krafft, vol. III, Sibiu 1910.
Die Chronologie der Jahre 1848-1849 in Siebenbiirgen
Zusammenfassung
Zweck der vorliegenden Chronologie ist eine nâhere Aussicht uber den Auslauf der zwei Revolutionsjahre zu bieten, wobei die bedeutungsvollen faktischen Angaben in ihrem chronologischen Verlauf herbeigezogen werden.
Die Chronologie der Jahre 1848-1849 in Siebenburgen ist dreiteilig aufgearbeitet, um den Gang der Ereignisse und die ihnen von den Teilnehmem der Revolution zugeschriebene Rolle in vollem MaJ3e hervorheben zu konnen.
Die Verfasserin der Chronologie hat folgende Einteilung bevorzugt: 1. Die Siebenburger Ungarn und Szekler in der Revolution; 2. Die Siebenburger Rumănen in der Revolution; 3. Die Siebenbiirger Sachsen in der Revolution.
Diese Einteilung deutet auf die von den drei modernen Nationen in Siebenburgen wăhrend der Revolution eingeschlagenen verschiedenen Wege hin, indem sie den mit verschiedlichen Waffen und Mitteln gefuhrten, von besonderen Idealen und Forderungen beseelten Kampfunterstreicht.
Die Chronologie wurde als Datenbasis, als Informationsmittel und Arbeitswerkzeug fur interessierte Studierende oder Fachleute gedacht. Wenn ein fruheres ăhnliches Untemehmen dem Forscher Gelu Neamţu, der eine Chronologie der rumănischen Revolution von 1848 in Siebenbiirgen aufstellte und publizierte (1998), zu verdanken ist, so fuhren wir heute dieses Untemehmen weiter. Die vorstehende Chronologie bringt daher eine erweiterte Perspektive, welche originalerweise und erstmalig die strikte nationale Teilnahme an der Revolution uberschreitet und die drei nationalen Revolutionen auf dem Gebiet Siebenbiirgens in den Jahren 1848-1849 im Parallel umfaJ3t.
Schliisselworte: Chronologie; 1848er Revolution; Siebenburger Rumănen; Siebenburger Sachsen; Siebenburger Ungarn