Ministerul Culturii a „spart” peste 200 milioane de euro pe refacerea unor clădiri |
Vineri, 08 Aprilie 2011 09:50 |
Dacă pentru manuscrisele lui Emil Cioran, Ministerul Culturii nu a găsit resurse financiare, în schimb, la capitolul investiţii şi renovări s-au alocat sume fabuloase, de zeci de milioane de euro, în ultimii doi ani. Este cazul restaurării sediului Muzeului Naţional de Artă al României, al refacerii Bibliotecii Naţionale a României sau renovarea Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”. Reluăm în această pagină dezvăluirile făcute de ziarul „Puterea” în legătură cu lucrările atribuite de Ministerul Culturii firmei de casă, Aedificia Carpaţi. Ministerul Culturii şi Cultelor, condus de preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor, i-a făcut cadou omului de afaceri Petre Badea un contract în valoare de 3,6 milioane de euro pentru restaurarea corpului central al Muzeului Naţional de Artă al României. Este pentru a doua oară când Ministerul Culturii atribuie contracte de lucrări la acelaşi obiectiv firmei Aedificia Carpaţi, însă relaţia contractuală dintre societatea în cauză şi Ministerul Culturii este una mai veche, bazată aproape exclusiv pe contracte atribuite prin negociere directă. De altfel, numai în ultimii trei ani, Aedificia Carpaţi a încasat prin contracte derulate cu statul peste 150 milioane de euro. Printre clienţi se numără Ministerul Culturii, Banca Naţională a României, Administraţia Prezidenţială şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Muzeul Naţional de Artă – 16,6 milioane de euro La data de 5 ianuarie 2011, Ministerul Culturii şi Cultelor a contractat de la compania lui Petre Badea, Aedificia Carpaţi SA, servicii de lucrări de consolidare şi restaurare a Corpului Central al Muzeului Naţional de Artă al României. Deşi valoarea contractului a fost de 2.898.787,58 euro fără TVA, adică de 3,6 milioane de euro cu TVA inclusă, instituţia condusă de Kelemen Hunor nu a organizat o licitaţie în acest sens, contractul fiind atribuit prin negociere directă doar cu firma Aedificia Carpaţi SA. Deşi, în anul 2007, Comisia Europeană a acordat României finanţare nerambursabilă pentru consolidarea şi restaurarea mai multor muzee şi clădiri din patrimoniul cultural naţional, pe lista obiectivelor aflându-se şi Palatul Regal, care găzduieşte astăzi sediul Muzeului Naţional de Artă al României, ministerul care păstoreşte muzeul a utilizat, pentru restaurarea lui, doar bani provenţi de la bugetul de stat. Şi nu o singură dată şi, evident, cu nici o altă firmă în afară de Aedificia Carpaţi SA. Până în prezent, compania Aedificia Carpaţi a încasat de la stat pentru servicii prestate Muzeului Naţional de Artă al României nu mai puţin de 16,6 milioane de euro. Biblioteca Naţională – 127 milioane de euro Cele mai grase tunuri au fost trase însă de Ministerul Culturii la Biblioteca Naţională. Contractele au fost atribuite aceleiaşi companii patronate de inginerul Petre Badea. De-a dreptul spectaculoasă este afacerea încheiată la data de 5 martie 2009, când Ministerul Culturii şi Cultelor a organizat o licitaţie deschisă în vederea achiziţionării de servicii de lucrări de refacere, reamenajare şi refuncţionalizare a sediului Bibliotecii Naţionale a României. La procedură s-au înscris doi ofertanţi, iar după deliberări, contractual a fost adjudecat de către Aedificia Carpaţi SA. La acea dată, ministerul a atribuit acestei companii un contract în valoare de 83.300.000 de euro cu TVA inclusă. Însă afacerea “Biblioteca” nu s-a oprit aici. La data de 27 ianuarie 2010, Ministerul Culturii şi Cultelor, condus de acelaşi ministru Kelemen Hunor, a negociat direct cu aceeaşi Aedificia Carpaţi SA în vederea contractării de lucrări de punere în funcţiune a întregului ansamblu al Bibliotecii Naţionale a României, prin integrarea corpului “Aula“ şi a corpului “Tehnic”. Suma virată de la bugetul de stat în conturile Aedificia Carpaţi a fost de această dată în cuantum de 43.246.305,72 euro cu TVA inclusă. Teatrul Naţional – 69 milioane de euro Un alt contract, în valoare de 69 milioane de euro, atribuit de Ministerul Culturii companiei Aedificia Carpaţi SA, constă în refacerea ansamblului de clădiri ale Teatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Capitală. Proiectul, iniţiat încă din anul 2008, printr-o hotărâre de Guvern ce l-a avut drept părinte spiritual pe fostul ministru de resort, Adrian Iorgulescu, a fost amânat în câteva rânduri până la mijlocul lunii februarie a acestui an, când afacerea a fost oferită pe tavă companiei Aedificia Carpaţi. Contractul se adaugă, aşadar, celorlalte afaceri parafate de Petre Badea în ultimii ani cu Ministerul Culturii şi Cultelor, în valoare de peste 145 milioane de euro. De 2,5 ori mai scump decât a prevăzut Guvernul La mijlocul lunii septembrie a anului 2008, fostul ministru liberal al culturii, Adrian Iorgulescu, a iniţiat şi trecut Hotărârea de Guvern cu numărul 1.052/2008, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii “Stabilitatea şi siguranţa în exploatare, optimizarea funcţională, tehnologică şi organizatorică a ansamblului instituţional Teatrul Naţional «I.L. Caragiale» Bucureşti, corpurile A, B, C şi D”. Odată adoptată hotărârea de Guvern, Ministerul Culturii şi Cultelor ar fi trebuit să treacă la contractarea lucrărilor. Se pare însă că obiectivul nu a reprezentat o prioritate fierbinte, având în vedere că abia la data de 5 decembrie 2009 Ministerul Culturii a publicat pe site-ul SEAP, privind sistemul electronic al achiziţiilor publice, anunţul de participare privind intenţia contractării de lucrări de execuţie de stabilitate şi siguranţă în exploatare, organizarea funcţională, tehnologică şi organizatorică a ansamblului instituţional Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Bucureşti. Autoritatea contractantă a deschis, cu acest prilej, procedura licitaţiei deschise, care s-a finalizat abia anul acesta. La licitaţia din 14 februarie 2011 au depus oferte zece societăţi comerciale, printre care şi Aedificia Carpaţi SA, care a şi fost declarată câştigătoare. Potrivit notei de fundamentare a HG 1.052/2008, în martie 2006, Guvernul României a aprobat un program de investiţii în sumă de 250 milioane de euro, pentru mai multe clădiri culturale şi monumente istorice, printre care se număra şi Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” Bucureşti, pentru care se avea în vedere o investiţie de 27 milioane de euro, contractul atribuit Aedificia Carpaţi în 2001 ridicându-se la suma de 204 milioane de lei noi, fără TVA, ceea ce înseamnă o investiţie totală de 69 milioane de euro cu TVA inclusă, adică de peste 2,5 ori mai mult decât se alocase iniţial. Sursa: Puterea.ro |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu