Dezbateri la Parlamentul European, in cadrul sesiunii 4 - 7 iulie
Ungaria rămâne pe poziţii: suntem mândri de constituţia noastră
5 Iulie 2011
518 VIZUALIZARI
"Ungaria nu vrea ca UE să se implice în constituţia ei", a declarat Viktor Orban, prim-ministrul ungar, la conferinţa de presă din Parlamentul European, la fel de vehement după cum s-a prezentat pe tot parcusul mandatului sau.
Temă şedinţei era legată de încheierea preşedintei Ungariei a Consiliului UE, însă jurnaliştii au readus în discuţie controversată adoptare a constituţiei maghiare, care ameninţă valorile democratice şi a alarmat în special statele în care există minorităţi maghiare, precum România.
Mai precis, noua constituţie, adoptată la sfârşitul lunii aprilie, declară negru pe alb că îi reprezintă pe toţi compatriotii de origine maghiară de dincolo de graniţe: e vorba, în primul rând, de minorităţile maghiare din România, Serbia, Ucraina şi Slovacia. Faptul că o constituţie a unui stat al Uniunii Europene îi permite acestuia să se amestece în treburile interne ale altor state a declanşat un scandal european.
Potrivit Comisiei de la Veneţia, noua constituţie oferă autorităţilor maghiare posibilitatea de a adopta decizii şi de a întreprinde acţiuni în afara Ungariei în favoarea unor persoane care sunt de origine maghiară, dar sunt cetăţeni ai altor state, ceea ce conduce la un conflict de competenţe între autorităţile ungare şi cele ale statului respectiv.
Astfel, clamarea neintervenţiei europene în „probleme sensibile ale unui stat, precum constitutia", după cum s-a exprimat Orban, nu pare să funcţioneze şi în sens invers: neintervenţia Ungariei în treburile interne ale altui stat. Ungaria a mai fost acuzata de acelasi discurs ipocrit şi când a reactionat vizavi de regionalizarea României.
Mai rău decât in ‘89
În mod paradoxal, prim-ministrul Viktor Orban, prezintă noua constituţie în opoziţie cu cea votată în 1989, care, deşi avea lacunele sale, a fost un exemplu de bună practică printre ţările ex-sovietice.
"Nu am fost în stare să creăm în ulltimii 20 de ani o noua constituţie; în final, abia acum am reuşit şi suntem mândri de ea", a declarat Orban jurnaliştilor.
"Imi pare rău că aceste dezbateri afectează bună preşedinţie ungară a UE, adoptarea constituţiei a fost o coincidenţa nefericita", a declarat Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European. Acesta a mai spus că situaţia Ungariei nu este una extraordinară şi că asemenea probleme se rezolvă pas cu pas, în timp.
Însă, pentru o nouă modificare a constituţiei, ar fi nevoie de o majoritate de două treimi în parlamentului de la Budapesta - situaţie care probabil nu se va mai repeta curand.
Background
Ungaria a preluat de la Belgia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2011 si a „predat ştafeta" Poloniei la data de 1 iulie a acestui an.
Preluarea preşedinţiei de către Ungaria a venit într-un moment controversat, în care executivul acestei ţări a votat o lege prin care erau întărite atribuţiile de supraveghere şi de sancţionare a presei. Măsura a fost criticată de către Anglia, Germania şi Luxemburg, ridicându-se chiar semne de întrebare asupra legitimităţii Ungariei de a deţine preşedinţia Uniunii.
Temă şedinţei era legată de încheierea preşedintei Ungariei a Consiliului UE, însă jurnaliştii au readus în discuţie controversată adoptare a constituţiei maghiare, care ameninţă valorile democratice şi a alarmat în special statele în care există minorităţi maghiare, precum România.
Mai precis, noua constituţie, adoptată la sfârşitul lunii aprilie, declară negru pe alb că îi reprezintă pe toţi compatriotii de origine maghiară de dincolo de graniţe: e vorba, în primul rând, de minorităţile maghiare din România, Serbia, Ucraina şi Slovacia. Faptul că o constituţie a unui stat al Uniunii Europene îi permite acestuia să se amestece în treburile interne ale altor state a declanşat un scandal european.
Potrivit Comisiei de la Veneţia, noua constituţie oferă autorităţilor maghiare posibilitatea de a adopta decizii şi de a întreprinde acţiuni în afara Ungariei în favoarea unor persoane care sunt de origine maghiară, dar sunt cetăţeni ai altor state, ceea ce conduce la un conflict de competenţe între autorităţile ungare şi cele ale statului respectiv.
Astfel, clamarea neintervenţiei europene în „probleme sensibile ale unui stat, precum constitutia", după cum s-a exprimat Orban, nu pare să funcţioneze şi în sens invers: neintervenţia Ungariei în treburile interne ale altui stat. Ungaria a mai fost acuzata de acelasi discurs ipocrit şi când a reactionat vizavi de regionalizarea României.
Mai rău decât in ‘89
În mod paradoxal, prim-ministrul Viktor Orban, prezintă noua constituţie în opoziţie cu cea votată în 1989, care, deşi avea lacunele sale, a fost un exemplu de bună practică printre ţările ex-sovietice.
"Nu am fost în stare să creăm în ulltimii 20 de ani o noua constituţie; în final, abia acum am reuşit şi suntem mândri de ea", a declarat Orban jurnaliştilor.
"Imi pare rău că aceste dezbateri afectează bună preşedinţie ungară a UE, adoptarea constituţiei a fost o coincidenţa nefericita", a declarat Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European. Acesta a mai spus că situaţia Ungariei nu este una extraordinară şi că asemenea probleme se rezolvă pas cu pas, în timp.
Însă, pentru o nouă modificare a constituţiei, ar fi nevoie de o majoritate de două treimi în parlamentului de la Budapesta - situaţie care probabil nu se va mai repeta curand.
Background
Ungaria a preluat de la Belgia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2011 si a „predat ştafeta" Poloniei la data de 1 iulie a acestui an.
Preluarea preşedinţiei de către Ungaria a venit într-un moment controversat, în care executivul acestei ţări a votat o lege prin care erau întărite atribuţiile de supraveghere şi de sancţionare a presei. Măsura a fost criticată de către Anglia, Germania şi Luxemburg, ridicându-se chiar semne de întrebare asupra legitimităţii Ungariei de a deţine preşedinţia Uniunii.
Noua constituţie a Republicii Ungaria
iulie 6, 2011 prin blogideologic +declară negru pe alb că îi reprezintă pe toţi compatriotii de origine maghiară de dincolo de graniţe: e vorba, în primul rând, de minorităţile maghiare din România, Serbia, Ucraina şi Slovacia. Faptul că o constituţie a unui stat al Uniunii Europene îi permite acestuia să se amestece în treburile interne ale altor state a declanşat un scandal european. Potrivit Comisiei de la Veneţia, noua constituţie oferă autorităţilor maghiare posibilitatea de a adopta decizii şi de a întreprinde acţiuni în afara Ungariei în favoarea unor persoane care sunt de origine maghiară, dar sunt cetăţeni ai altor state, ceea ce conduce la un conflict de competenţe între autorităţile ungare şi cele ale statului respectiv. Astfel, clamarea neintervenţiei europene în „probleme sensibile ale unui stat, precum constitutia”, după cum s-a exprimat Orban, nu pare să funcţioneze şi în sens invers: neintervenţia Ungariei în treburile interne ale altui stat. Ungaria a mai fost acuzata de acelasi discurs ipocrit şi când a reactionat vizavi de regionalizarea României.+ http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/ungaria-ramane-pe-pozitii-suntem-mandri-de-constitutia-noastra-230315.html Reamintesc aici, Comisia de la Veneţia este însărcinată ea însăşi cu o prelungire foarte legitimă de atribuţiuni ale Consiliului Europei. Iar Comisia de la Veneţia a procedat la o analiză juridică bine elaborată şi pertinentă a proiectului de constituţie propus de partidul extremist al domnului Viktor Orban. Partid care crede în „paradigma Ungaria Mare” pentru ceea ce Europa culturală evaluează îndeobşte a fi doar legenda Ausgleich-Kakania. Împotriva căreia au luptat Memorandiştii români care au fost oprimaţi cumplit de către acel surogat politic. În parlamentul european a fost discutat recent avizul juridic alcătuit de Comisia de la Veneţia privitor la constituţia Ungariei. Prin vot liber, deputaţii europeni au sprijinit recomandările Comisiei de la Veneţia pentru Ungaria. Politicianul Viktor Orban a sfidat însă nepermis parlamentul european. Până la punctul la care a provocat reacţia deputatului Daniel Cohn-Bendit : „Il y a des hommes et des femmes politiques qui parlent d’une certain manière ici à Bruxelles et à Strasbourg et d’une autre manière dans leur pays, et c’est ça qui fait mal à l’Europe, qui la dégrade et vous êtes un de ces hommes politiques, monsieur Viktor Orban”. Constat faptul că politicienii UDMR din România adoptă integral punctul de vedere extremist al domnului Viktor Orban privitor la documentele elaborate de Comisia de la Veneţia. Insist, Comisia de la Veneţia pleacă în aceste elaborări de la valorile universalismului cultural european. Marea majoritate a oamenilor politici români, precum şi a lucrătorilor oneşti din mass media, se situează pe această linie a universalismului cultural european. Spun din nou, universalismul cultural european este incorporat în ideologia naţionalismului românesc prin acel acquis european denumit ideologia primară a lui Destutt de Tracy. Ideologia naţionalismului românesc nu este ideologia legionară, nici ideologia extremistă a PRM, ci doar ideologia foarte legitimă a Partidei Naţionale ! Ca o reacţie negativă, îndreptată împotriva unei atitudini modulată de setul de valori europene, preşedintele ONG-ului cultural UDMR îşi permite să vorbească despre “atmosfera antimaghiară din prezent” în România. Îi spun domnului Kelemen Hunor că nu-i vorba despre “atmosfera antimaghiară”, ci pur şi simplu despre interpretări diferite ale documentelor Comisiei de la Veneţia! Punctul de vedere cultural românesc se raliază opiniilor exprimate de Consiliul Europei şi de marea majoritate a parlamentarilor europeni. Întreb retoric : Stăpâneşte oare în parlamentul european o “atmosferă antimaghiară” ? Este deputatul european Daniel Cohn-Bendit un personaj care instigă la Ura Universală împotriva intereselor „maghiarimii” ? Cam aceasta ar fi întrebarea finală.
Titus Filipas
Etichete: Destutt de Tracy, Epoca Luminilor, Ideologia Şcolilor Centrale, Ioan Eliade Rădulescu, Raportul Tismăneanu, Romania Neoacquistica, Romania Orientală, România, Stalin, Titus Filipas
Titus Filipas
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu