APEL. Poziția Forumului Civic al Românilor față de adunarea secuilor de la Sfântu Gheorghe
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a reacționat printr-un comunicat de presă cu privire la adunarea secuilor ce a avut loc la Sfântu Gheorghe duminică, 18 noiembrie a.c.. În anul Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Consiliul Director al FCRCHM adresează reprezentanţilor societăţii civile şi liderilor formaţiunilor politice maghiare din România un nou Apel privind normalizarea convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Vezi și PROVOCARE la Sfântu Gheorghe. Adunare secuiască pentru autonomie și scandări împotriva Tratatului de la Trianon
Comunicat
Spre ştiinţă: Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei României
Forumul Civic al Românilor din Covasna,
Harghita şi Mureş (FCRCHM), organizație care urmărește cu consecvență,
prin atitudinile sale civice, prezervarea și afirmarea identităţii
comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, în special, și ale
Transilvaniei, în general, și normalizarea conviețuirii româno-maghiare
din zonă, ca reprezentant a 44 de organizaţii culturale și civice din
zonă, luând la cunoștință despre conținutul dezideratelor formulate la
mitingul pentru autonomia „ţinutului secuiesc”, desfășurat la Sfântu
Gheorghe, în 18 noiembrie a.c., reluând poziția sa constantă, exprimată
de-a lungul anilor, față de această problematică, transmite următorul
comunicat:
În județele Covasna, Harghita și Mureș,
ca de altfel în întreaga țară, există cadrul legislativ și instituțional
care garantează păstrarea și afirmarea identității ligvistice,
culturale și confesionale a tuturor minorităților naționale.
Funcționarea formațiunilor politice constituite pe criteriu etnic și
exercitarea votului pe baze etnice, caracteristice comunității maghiare
din România, duc la o situație captivă a acesteia, prin aceea că asigură
menținerea perpetuă la conducerea administrației publice locale a
reprezentanților acesteia, în județele unde cetățenii de etnie maghiară
sunt numeric majoritari. Această realitate poate crea dezechilibre și
manifestări cu efecte nedorite, nedemocratice, ale factorului de putere
în plan local, în primul rând, prin exacerbarea și aplicarea
discreționară a principiului autonomiei locale, și continuarea
demersurilor de constituire practică a unei enclave, deziderate ce
contravin armoniei interetnice și legislației Uniunii Europene. Având în
vedere configurația etnică a consiliilor locale, este asigurată
folosirea de către autoritățile publice locale a limbii maghiare în
dezbaterile din ședințele consiliilor, în multe cazuri cu excluderea
limbii oficiale; vorbitorii limbii maghiare pot prezenta cereri orale
sau scrise și primesc răspunsuri în această limbă; funcționarii
autorităților administrative care asigură relația cu publicul folosesc
limba maghiară în raporturile lor cu persoanele cărora li se adresează.
În aceste condiții, este asigurată, pe
deplin, participarea reprezentanţilor minorităţii maghiare (numeric
majoritară pe plan local) la luarea deciziilor ce privesc comunitatea
din care fac parte, fie că este vorba despre învăţământ, folosirea
limbii în administraţie, mass-media sau cultură; în localitățile în care
ponderea minorității maghiare depășește un procent de 20% din totalul
populației, există indicatoare bilingve de localitate și firme bilingve
la majoritatea instituțiilor de interes public. În România, și în mod
deosebit în județele Covasna și Harghita, există forme și mijloace
adecvate de predare și studiere a limbii maghiare, la toate nivelurile
corespunzătoare, de la învățământul preșcolar, primar, secundar, tehnic
și vocațional, la învățământul universitar, până la studiile
postdoctorale; predarea istoriei, geografiei și culturii se face în
limba maghiară.
Statul Român încurajează promovarea
studiilor și a cercetărilor în domeniul limbii maghiare, în universități
sau instituții echivalente; există cadrul asociativ necesar pentru
stimularea folosirii limbii maghiare, în toate domeniile vieții publice,
printr-un număr foarte mare ONG-uri. De asemenea, pe lângă diversitatea
suficientă creată de statul român, în cele două județe funcționează
extensii ale unor universități românești de prestigiu, și, ca o
suprapunere, două universități ale statului ungar, cu programă și
curriculă ce nu poate fi controlată, realitate acceptată ca fapt
împlinit în România. În cele două județe se editează numeroase
publicații în limba maghiară, de o mare diversitate tematică,
asigurându-se finanțarea din fonduri publice, a mijloacelor de
comunicare, scrise și audiovizuale.
După decembrie 1989, în zonă
funcționează o rețea însemnată de posturi de radio și canale de
televiziune în limba maghiară, pe lângă emisiunile zilnice transmise la
posturile naționale de radio și tv. Potrivit prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale,
este garantată libertatea de recepție directă a emisiunilor de radio și
de televiziune ale țărilor vecine realizate în limba regională sau
minoritară din România, în special a numeroaselor posturi din Ungaria
(RTL, Radio Kosuth, M1, M2) sau adresate maghiarilor de pretutindeni
(așa cum este Duna TV).
Statul asigură, fără nicio restricție,
libertatea de expresie și libera circulație a informației în limba
maghiară, în unele cazuri cu amenințări asupra integrității teritoriale
sau a siguranței publice; există contactele între vorbitorii limbii
maghiare din România și Ungaria, în domeniile culturii, învățământului,
informației, formării profesionale și educației permanente; există
numeroase localități din cele două județe, înfrățite cu localități din
Ungaria; pe baza autonomiei locale, consiliile județene și locale
asigură fondurile necesare derulării acestor proiecte, prin bugetele
proprii.
Limba și cultura maghiară sunt promovate
cu succes, în instituțiile și asociațiile culturale care funcționează
în zonă, în special prin biblioteci, videoteci, centre culturale și de
cercetări socio – umane, muzee, teatre și cinematografe, casele cadrelor
didactice, edituri, precum și prin operele literare și producția
cinematografică etc.; muzeele din județele Covasna și Harghita
funcționează ca muzee etnice, muzee secuiești; centrele culturale
județene și case de cultură locale promovează, în principal (uneori
exclusiv) istoria, tradițiile și folclorul maghiar; în județele Covasna
și Harghita funcționează teatre în limba maghiară.
Există, reglementată și recunoscută, ca
un privilegiu excesiv, dubla cetățenie, cu avantaje cetățenești
supralicitate pentru maghiarii din România. Se profită de ambiguitatea
legislativă a legilor organice, și astfel cei cu dublă cetățenie votează
pentru aleșii din două state – România și Ungaria -, inclusiv la
alegerile locale, pe când românii își exprimă un singur vot, pentru o
demnitate publică, comparativ cu un maghiar cu dublă cetățenie care
trimite în Parlamentul European două voturi, pentru două state diferite.
În instanțele judecătorești din cele două județe, limba maternă poate
fi folosită în justiție, garantându-se tuturor părților și martorilor
din procese dreptul de a folosi / a se exprima în limba lor maternă.
În același timp, Forumul Civic al
Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a constatat o serie de aspecte
care contravin prevederilor legislației europene și naționale. Sunt
situații când protecția și încurajarea limbii maghiare se face în
detrimentul limbii oficiale române și a necesității de a însuși limba
română, în special de către tineri, cazuri evidente care trebuiesc
interpretate în viziunea interesului general al societății românești, și
a unei egale conviețuiri într-un stat democratic. Există cazuri de
discriminare și intoleranță față de limba și simbolurile românești.
Numeroase manifestări culturale, științifice, civice se desfășoară doar
în limba maghiară, inclusiv unele dezbateri vizând dezvoltarea viitoare a
regiunii, organizate doar cu autorități din Ungaria. Sunt editate din
fonduri publice, de către unele consilii locale, publicații exclusiv în
limba maghiară, sau lucrări de interes public, în limba minorității,
fără un rezumat în limba oficială. Uneori, limba oficială nu este
folosită în conferințele de presă ale unor demnitari locali. Afișele
muzeelor secuiești, teatrelor și instituțiilor de cultură maghiară sunt
editate doar în limba maghiară. Au fost cazuri de condiționare a
participării la concursurile de ocupare a unor funcții publice, altele
decât cele prevăzute de lege, de cunoașterea limbii maghiare.
Unele consilii locale, conduse de
reprezentanții formațiunilor politice maghiare, procedează la alocarea
discriminatorie a fondurilor pentru proiectele asociațiilor culturale
românești referitoare la promovarea istoriei, culturii și limbii române.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a sancționat mai
multe primării pentru faptul că paginile oficiale de internet ale
comunelor respective erau redactate doar în limba maghiară. Sunt
frecvente cazurile de folosire a formelor tradiționale ale toponimiei în
limba maghiară și doar după aceea a denumirii în limba oficială.
Campaniile electorale din Ungaria,
adresate și maghiarilor din România, prin mass-media ungară receptată și
aici, promovează atitudini neloiale, contrare spiritului civic și unei
conviețuiri normale, informații deformate referitoare la cultura și
istoria poporului român, și care, prin mesajul lor, distorsionează
rezultatele alegerilor din România. Sub îngăduința autorităților
românești, excedând prevederile legislației europene, se supralicitează
un dublu standard, în sensul de a se crea, pe criteriu etnic,
autorități/organisme în structura statului român, care împiedică
demersuri și inițiative oportune pentru cultura românească în cele două
județe. Acestea, împreună cu autoritățile administrației publice locale
controlate de formațiunile politice maghiare, procedează la acordarea de
denumiri de străzi și instituții ale unor personalități condamnate
pentru acțiuni fasciste, ridicarea de monumente de for public cu mesaj
nostalgic neorevizionist, aprobarea de semne heraldice cu excluderea
simbolurilor românești.
Conducerea Forumului Civic al Românilor
din Covasna, Harghita şi Mureş apreciază că în județele Covasna,
Harghita și Mureș prevederile legislației europene sunt respectate
integral, membrii comunității maghiare, numeric majoritare, bucurându-se
de toate drepturile stipulate în cadrul normativ european în materie,
în unele cazuri, acestea devenind privilegii. În același timp, în
județele Covasna și Harghita, există situații în care membrii
comunității românești, numeric minoritare, sunt discriminați și nu
beneficiază de aceleași drepturi, iar statutul limbii române, limba
oficială a statului, nu este respectat.
În anul Centenarului Marii Uniri de la 1
Decembrie 1918, Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din
Covasna, Harghita și Mureș adresează reprezentanţilor societăţii civile
şi liderilor formaţiunilor politice maghiare din România un nou Apel privind normalizarea convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş:
Menţinerea imaginii publice conform
căreia, în perioada postdecembristă, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş
reprezintă o zonă cu potenţial conflictual, nu este benefică nici
pentru românii locuitori ai acestor judeţe, nici pentru maghiari,
aducând grave prejudicii dezvoltării economice şi sociale a celor trei
județe, climatului de convieţuire interetnică, bunăstării cetăţenilor şi
relaţiilor, pe toate planurile, a zonei cu celelalte judeţe ale
României şi cu investitorii străini. Este timpul ca această parte
binecuvântată din inima României să se transforme din consumator, în
furnizor de stabilitate.
Îmbunătăţirea climatului de convieţuire
interetnică dintre românii şi maghiarii din aceste judeţe are ca temei
buna convieţuire dintre secuii/maghiarii din sud-estul Transilvaniei şi
românii din Transilvania, Moldova şi Ţara Românească. Se cunoaşte faptul
că Munţii Carpaţi nu au despărţit niciodată locuitorii trăitori de o
parte şi de alta a versanţilor acestora, fie români, fie maghiari.
Colaborarea dintre români şi secui a reprezentat o constantă a istoriei
medievale şi au făcut parte din viaţa cotidiană, chiar şi atunci când,
la nivel elitar, s-au manifestat divergenţe. Prin această convieţuire
plurietnică şi multiconfesională viaţa oamenilor a devenit mai bogată şi
mai plină de sens. Legăturile secuilor cu românii sunt mai profunde,
fiindcă ele nu se referă doar la Transilvania, ci şi la Moldova şi Ţara
Românească. Raporturile economice au fost dublate de cele politice şi
militare.
Este timpul să fie recunoscut, de către
liderii civici şi politici ai comunităţii maghiare, faptul că România
şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile referitoare la minorităţi
asumate prin tratatele internaţionale. La 100 de ani de la Marea Unire,
membrii comunităţii maghiare din România au posibilitatea garantată de
„a se instrui, administra şi judeca în limba sa proprie” (cu asigurarea
translatorilor), „prin indivizi din sânul său”, de a avea reprezentare
în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării „în proporţie cu numărul
indivizilor ce îl alcătuiesc”, precum şi „deplină egalitate tuturor
confesiunilor religioase”. Deci spiritul extrem de generos al Rezoluţiei
de la Alba Iulia este integral respectat.
Este timpul ca toţi susţinătorii
inițiativei de extra-teritorialitate denumită „ținut secuiesc” să
înţeleagă că acest deziderat nu poate fi niciodată acceptat de români.
Maghiarii din zonă au toate condiţiile pentru a-şi prezerva şi afirma
identitatea etnică şi culturală chiar şi fără un fals şi artificial
ideal de autonomie prin care se revendică drepturi colective şi alte
privilegii de stăpânitori exclusivi ai zonei, iar românilor din acest
spaţiu, care ar fi expuşi să trăiască într-o asemenea autonomie, nu li
s-ar acorda nicio şansă de dăinuire – aşa cum s-a văzut în istorie, în
epoca dualismului austro-ungar şi în timpul Dictatului de la Viena. În
realitate, minoritatea maghiară din județele Covasna, Harghita și Mureș
domină zona din punct de vedere politic, economic şi cultural, iar
necesitatea de a beneficia de o protecţie juridică specială dispare. În
aceste condiţii, cei care au nevoie de protecţie pentru a-şi conserva şi
afirma identitatea etnică sunt tocmai românii din judeţele unde aceştia
sunt numeric minoritari.
Solicităm liderilor civici şi politici
ai comunităţii maghiare, formatorilor şi liderilor de opinie şi
conducătorilor mass-media de expresie maghiară să nu mai promoveze
sentimentele de intoleranță faţă de români, să lase copiii maghiari să
înveţe limba română pe care şi strămoşii lor o cunoşteau chiar foarte
bine, ca pe o a doua limbă maternă, să-i lase pe copii să accepte firesc
istoria şi cultura țării în care viețuiesc. Este timpul să fie
respectate întocmai prevederile legale referitoare la prioritatea limbii
române în inscripţionările publice şi afişarea doar a însemnelor
heraldice aprobate legal.
Apreciem şi respectăm istoria, cultura,
tradiţiile, patrimoniul concetăţenilor secui-maghiari, dar reafirmăm
adevărul conform căruia, fără istoria, cultura şi patrimoniul românilor
din zonă, istoria locală a judeţelor Covasna şi Harghita nu este
completă. Aşa cum nu pot fi eludate numeroasele interferenţe culturale
româno-maghiare care tocmai dovedesc o convieţuire îndelungată şi
apropiată a românilor şi maghiarilor din judeţele Covasna şi Harghita,
convieţuire pentru a cărei normalizare, din respect pentru înaintaşi,
cât şi pentru urmaşii noştri.
Președinte, Secretar executiv,
Marian Știopu Florentina Teacă
FOTO: Grupul statuar Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu