«Diplomaţia nu se poate face în genunchi. Diplomaţia se face stând drept în faţa oamenilor şi în faţa lui Dumnezeu. „Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecăţile Tale şi întru adevăr m-ai smerit” (Ps 118, 75). „Făcut-am judecată şi dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate” (Ps 118, 121). Deunăzi, la o televiziune, d-l Adrian Severin adresa acest îndemn: „Este vremea ca România să stea drept, să se ridice în picioare. Drepturile ei nu se pot susţine stând în genunchi”. Se subînţelege că singura situaţie în care îngenunchezi este aceea în care, şi doar atunci când înalţi rugăciunea ta către Dumnezeu. Altă putere nu poate fi cercetată din poziţia în genunchi. Dacă o faci, este blasfemie, ruşine şi batjocură. O fi Franţa puternică, ori Germania, sau altă putere, dar în genunchi se stă numai în faţa lui Dumnezeu Atotputernicul. A sta îngenuncheat înaintea Franţei ori a Germaniei înseamnă a proiecta asupra lor atribute pe care nu le are decât Dumnezeu. O diplomaţie care stă în genunchi se face vinovată, în contul poporului, de cele mai mari păcate colective, de filetism şi de idolatrie.
Moise a fost nemilos cu poporul care căzuse în idolatrie şi numai gestul său de pe platoul spre care coboară cele 700 de trepte ale Sinaiului a salvat poporul şi, prin el, omenirea la momentul acela. Franţa nu poate da României dreptate, căci dreptatea nu este decât la Dumnezeu şi în mărturiile rânduielilor Sale, precum sunt şi aceste rânduieli pe care le socotim noua fundaţie a casei europene comune. Franţa se poate comporta ca şi cum ar fi un fel de Dumnezeu şi elitele ei au mai făcut-o odată, atunci când în chiar marea catedrală creştină, Notre-Dame, au pus de la ei o prostituată pe tronul lui Dumnezeu, declarând-o zeiţă şi adorând-o, fariseic evident, cum altfel!?, dar aceasta este o chestiune pe care un popor şi-o rezolvă în faţa lui Dumnezeu. Cu toată tradiţia aceasta, preşedintele Sarkozy nu este vreun preot al Consilului Europei ori al Parlamentului european, ca să împartă binecuvântări spre celelalte popoare ori să le retragă acelora după capricii ori interese proprii. Acolo se judecă în termeni europeni, nu francezi ori nemţeşti.
Fiindcă, ori România este parte a UE şi atunci îndreptăţirile ei, ca şi obligaţiile ei decurg din această calitate, nu din bunăvoinţa Franţei ori a Germaniei, ori, dacă totul decurge din bunăvoinţa vreunui preşedinte sau premier, atunci UE nu e mai mult decât o nefericită şi tragică amăgire. Se pare că în Parlamentul european reînvie vechea diplomaţie la două etaje care-a încercat să-l îngenuncheze pe Brătianu într-o altă perioadă din istoria comună a Europei, însă acela a părăsit Conferinţa celor puternici şi i-a scris o celebră scrisoare Reginei Maria. Iar Regina s-a dus la Paris şi acolo a fost primită, iniţial, ca ducesă, dar regina a refuzat oferta, căci a decriptat şiretenia şi a replicat. „Eu sunt aici ca regină a tuturor românilor şi în această calitate am venit, nu ca ducesă”. Ea ridicase România în picioare prin cuvântul acela al ei şi, prin postura sa de atunci, România a primit desenul cartografic care i se cuvenea prin dreptatea lui Dumnezeu pusă în dreptul popoarelor.»
Am extras citatul de mai sus dintr-un text semnat de sociologul Ilie Bădescu*, autorul unui manual de geopolitică relativ recent, pentru a atrage atenția unor unguri și români lucizi că ceea ce i s-a întâmplat României, i se poate întâmpla și Ungariei, pe orice temă în care interesele marilor puteri, adică ale «dulăilor», nu coincid cu acelea ale «cățeilor», la scara Uniunii Europene. Acesta ar fi unul din argumentele pe baza căreia invit personalitățile treze ale spațiului est și central european, să analizeze proiectul unei confederații. Fără puteri dominante, de state egale și complementare. Statele unite ale Europei (confederație din care ar face parte toate statele Europei centrale, de Est, Ucraina, Bielorusia, Țările baltice, statele Caucazien, Turcia, Grecia), ar fi partenere ale Uniunii Europene și nu state tolerate despre a căror precaritate economică se construiesc legende, după ce au fost devalizate de două ori, prima dată de ocupantul rus, a două oară de «binefăcătorul» care a impus Restaurația și Privatizarea, adică trecerea economiei acestor țări din proprietatea colectivă, la proprietatea individuală a unor companii transnaționale, pentru care interesele naționale, comunitare și majoritare ale cetățenilor Europei de centru și de Est, nu sunt decât piedici în calea devalizării resurselor și instalării unei dependențe economice totale.
Voi continua publicarea argumentelor economice, geopolitice, etnice și morale în favoarea acestei idei.
Dan Culcer
* Prof.univ.dr. Ilie Badesc. BĂDESCU, Ilie (09.05.1948, Luncaviţa, jud. Caraş Severin) – sociolog, prof. dr. Studii ©Licenţiat, Facultatea de Filozofie, secţia Sociologie a Universităţii din Bucureşti, 1972; © Doctorat în sociologie, Universitatea Bucureşti, 1984 cu teza ”Mobilitate culturală şi schimbare socială. Sincronism european şi cultură critică românească”; Conducător de doctorat în sociologie, din anul 1995.
Stagii în străinătate ©Bursier IREX în SUA (cercetari la Arhiva Phillip Mosley a Universitatii din Illinois si la Departamentul de Antropologie al Universitatii Massachusetts-Amherst); ©Bursier Fullbright la Centrul Fernand Braudel, Binghamton (1990) ; ©Cercetare arhive – Arhiva “Ph. Mosley” Illinois si Columbia University; ©Studii la Centrul F. Braudel asupra contextului cultural şi lingvistic al traducerii lucrării “Sistemul mondial modern” (Modern World System), autor Immanuel Walerstein, Directorul Centrului.
Activitate didactică Cursuri: ©Istoria sociologiei; ©Sociologia şi geopolitica globalizării; ©Teorii ale dezvoltării sociale; ©Risc social şi dezvoltare comunitară; ©Antropologie socială şi culturală; ©Naţiune şi naţionalism în Balcani; ©Teorii ale dezvoltării; ©Geopolitică; ©Sociologia problemelor sociale; ©Idei politice şi doctrine politice româneşti; ©Sociologia culturii.
Alte activităţi profesionale ©Membru în colegiul de redacţie al publicaţiilor de profil sociologice şi respectiv geopolitice “Sociologie românească”, “Euxin”, “România Socială” ; ©Director al Institutului de Studii Sociocomportamentale si Geopolitice (ISOGEP) ; ©Director al publicaţiei „EUXIN. Revistă de Sociologie, Geopolitică si Geoistorie”. Director al Institutului Naţional de Cercetare a Civilizaţiei Rurale al Fundaţiei “Nişte ţărani”; ©Coordonator al Programului de mobilităţi academice internaţionale pentru doctoranzi şi profesori care coordonează doctorate în sociologie şi al Programului major de cercetare: “Integrarea europeană şi geopolitica reprezentărilor”; ©Presedinte al Asociatiei Sociologilor din România ; ©Membru al Centrului Fernand Braudel, Binghamton, SUA.
Programe de cercetare internaţională: Cercetări şi programe internaţionale comune cu: ©Anglia Politechnic University, ©Universitatea din Barcelona, ©Universitatea din Umeo, ©Suedia, ©Tiffin University, USA, unde a participat la video-conferinţa consacrată “Tranziţiei şi reformei în România”.
Domenii de specializare generale ©Analiză comparativă în sociologie; ©Antropologia culturală şi istorică; ©Istoria ideilor sociologice; ©Geopolitică; ©Sociologie noologică; ©Relaţii interetnice.
Distincţii ©Premiul “Dimitrie Gusti” al Academiei Române pentru lucrarea ”Sociologia şigeopolitica frontierei” ; ©Premiul revistei “Luceafărul” (Uniunea Scriitorilor) , pentru lucrarea ”Sincronism european şi cultură critică românească” ; ©Premiul “Dimitrie Gusti” al Fundaţiei Internaţionale a Religiilor, pentru lucrarea ”Teoria latenţelor”
Lucrări ştiinţifice ©De la comunitatea rurală la comunitatea urbană (coautor), 1978; ©Satulcontemporan şi evoluţia sa istorică, 1981; ©Civilizaţia industrială şi perspectiva socialăSincronism european şi cultura critică romanească, 1984; ©Timp şicultură, 1988; ©Sociologia eminesciană, 1994; ©Istoria sociologiei. Perioada marilorsisteme, 1994; ©Sociologia şi geopolitica fronterei, 2 vol., (coord. si coautor), 1995; ©Interethnic relations in RomaniaTeoria latenţelor. Contribuţii la studiul popoarelor, 1997; ©Istoria sociologiei. Teorii contemporane, 1997; ©Reforma oligarhică versus calea corporativă, 1997; ©Cu faţa spre Bizanţ, 1999; ©Mari sistemesociologice europene, 1999; ©Idei politice şi sisteme sociologice româneşti, 1998; ©Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii româneStarea societăţii româneşti după zece ani de tranziţie (coord. în colaborare cu E.Zamfir si C.Zamfir), 2000. (coautor), 1983; © (1944-1999), 2 vol., (coord.), 2000; © (în colab), 1995; ©
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu