In jurul restaurării grupului statuar a lui Matei Corvin din centrul Clujului

Se pare că toate prilejurile simbolice sunt folosite pentru a se face propagandă, și de unii și de alții. «Excesele hungariste» despre care se scrie în articolele de mai jos devin din ce în ce mai evident parte a unor programe politice ale unor formațiuni maghiare din Ungaria și din România. Câtă vreme Autoritățile românești le tolerează sau le tratează cu mijloace administrative și nu politice, iar reprezentanții UDMR le încurajează prin lipsa unor reacții clare de respingere și prin faptul că coabitează public cu astfel de manifestări, toți se joacă cu focul. Încep să cred că incendiul mocnește. Pot asigura UDMR-ul că rezultatele vor fi departe de așteptările lor actuale. Voi adăuga ulterior pagini din presa maghiară pe aceiași temă.

Dan Culcer

 

Desant neohorthyst în centrul Clujului

Prima pagină Luni, 4 Aprilie 2011 Cîţiva maghiari îmbrăcaţi în uniforma armatei austro-ungare şi înarmaţi cu pistoale şi puşti din primul război mondial stau lîngă soclul statuii lui Matei Corvin în faţa cîtorva sute de persoane, români şi unguri. Puştile lucesc în soare, iar o parte dintre spectatori aclamă. Într-o secundă toţi iau poziţia de drepţi pentru a da salutul şefului lor. În aplauzele mulţimii, acesta spune: „Aşa să dea Dumnezeu!”.
Aşa s-au încheiat sîmbătă manifestările dedicate inaugurării Grupului statuar Matei Corvin, după ce a fost restaurat. Nu este un scenariu ci este pura realitate care a avut loc în centrul municipiului Cluj-Napoca. Ceremonialul organizat de Primăria Cluj-Napoca, dar în care vioara întîi a fost UDMR, a semănat mai mult cu o paradă a organizaţiilor revizioniste şi neohorthyste decît cu o ceremonie dedicată celui care a fost simbolul Europei Centrale, regele de origine română Matei Corvin. Deşi evenimentul s-a derulat în prezenţa mai multor oficiali români, publicul nu a putut vedea nici măcar un drapel al României. În schimb, toată Piaţa a fost împînzită de steagurile UDMR, ale Ungariei şi „Ţinutului Secuiesc”, de cele ale „Ungariei Mari”, a lui „Attila”, fluturate de extremiştii de la partidul de extremă Jobbik, Garda maghiară, Tinerii Maghiari din Ardeal şi Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, nume care ilustrează structura administrativ-teritorială a Ungariei Mari.
Aceasta din urmă este una dintre cele mai active organizaţii cu caracter revizionist şi iredentist, care acţionează la nivelul întregului Bazin Carpatic. Organizaţia, condusă de Toroczkai Lászlo, originar din Voivodina, a fost fondată în 2001, după modelul organizării administrativ-teritoriale a fostului regat ungar. HVIM are drept scop refacerea Ungariei Mari, declarîndu-se împotriva Uniunii Europene. Organizaţia este interzisă în Canada şi Slovacia, iar liderului Toroczkai Lászlo i s-a interzis de mai multe ori să intre în România şi Serbia. El a declarat sîmbătă că a ţinut să vină la Cluj-Napoca pentru că cel mai bine se simte cînd se află în mijlocul maghiarilor, cu atît mai mult în mijlocul celor care s-au adunat să-l omagieze pe Matei Corvin.
Cei care l-au însoţit pe Toroczkai purtau tricouri albe sau negre, pe care erau imprimate lozinci precum „Rezistenţa maghiară” şi „Magyar vagyok, NEM Turisto!” (Sînt maghiar nu turist). Era parcă epoca lui Horthy şi nu vremea în care România şi Ungaria fac parte din marea familie a Europei.
Evenimentul de sîmbătă nu numai că a fost o adevărată dezlănţuire hungaristă, dar a adus şi o adevărată ofensă marelui savant român Nicolae Iorga. Şi asta pentru că inaugurarea statuii s-a făcut fără ca placa de bronz cu textul scris de marele savant Nicolae Iorga să fie reamplasat de monument. Pe acea placă scria: „Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, cînd încerca să învingă Moldova nebiruită”. Această placă nu va mai putea fi văzută de clujeni, deoarece odată cu finalizarea lucrărilor de restaurare şi reabilitare a Grupului Statuar Matei Corvin, nu a mai fost reamplasată. Placa din bronz cu textul scris de Nicolae Iorga a fost montată pe monumentul Matei Corvin în 1921. După Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, autorităţile horthyste au înlăturat placa de pe monument. Autorităţile comuniste au lăsat, de asemenea, monumentul fără respectiva placă, dar la  1 Decembrie 1992, autorităţile locale clujene au dispus reamplasarea pe soclul monumentului a unei plăci cu acelaşi text al lui Nicolae Iorga.
Excesele hungariste de sîmbătă a stîrnit indignarea deputatului PDL Mircia Giurgiu. El a spus că a luat parte la festivităţile prilejuite de inaugurarea Monumentului Matei Corvin, precizînd că s-a simţit stăin în propria ţară. „
„Cu toate că evenimentul a fost organizat pe teritoriu românesc, niciun steag tricolor nu flutura, discursurile nu au fost traduse toate în limba română, pentru ca persoanele de etnie română să le înţeleagă”, a precizat Giurgiu. El a spus că nu este normal ca românii să se simtă străini în propria lor ţară, precizînd că şi el s-a simţit chiar străin în centrul municipiului reşedinţă de judeţ. „Gestul organizatorilor acestui eveniment este perceput ca o sfidare a autorităţii române”, consideră parlamentarul clujean. El spune că va adresa ministrului Administraţiei şi Internelor o interpelare pentru a dispune verificarea situaţiei care a avut loc la Cluj-Napoca pentru ca asemenea evenimente să nu mai aibă loc.

Social democraţii clujeni au reacţionat la cele întîmplate în Piaţa Unirii
PSD Cluj arată într-un comunicat de presă că se delimitează de manifestările şi declaraţiile efectuate de autorităţile municipiului Cluj-Napoca, PDL, UDMR şi oficiali ai statului ungar.
„Credem că este de datoria noastră să întrebăm autorităţile locale de ce la respectiva manifestare au fost arborate doar două steaguri româneşti, într-o mare de steaguri ale statului ungar, în condiţiile în care Piaţa Unirii se află în România, iar guvernul român a susţinut financiar (aproximativ 400.000 euro) restaurarea grupului statuar a lui Matei Corvin, rege român al Ungariei.
Deasemenea constatăm cu tristeţe lipsa traducerilor în română a discursurilor politice ale unor lideri maghiari, ce probabil au uitat istoria comună determinată de personalitatea regelui Matei Corvin tratîndu-l ca pe un „brand” exclusiv maghiar. Am constatat cu regret că plăcuţa lui Nicolae Iorga nu mai este amplasată pe grupul statuar, fapt care încalcă grav o hotărîre a Consiliului Local şi istoria. Vă garantăm dragi concetăţeni că din respect pentru istoria ţării şi a eroilor noştri, vom amplasa plăcuţa imediat ce  vom cîştiga alegerile şi vom fi la conducerea Primăriei Cluj- Napoca”, a declarat liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan. El spune că astfel de abordări sînt contrare tendinţelor de coparticipare şi codecizie la viaţa publică a minorităţilor din România, sporind astfel tensiunile interetnice. „Atragem atenţia că spectacolul şi valoarea diversităţii nu pot fi irosite de dragul unor mici ambiţii politice, provocate de demersul egoist al unor politicieni extremişti”, a arătat liderul PSD Cluj.
S.P.

Inaugurarea statuii lui Matei Corvin - o sărbătoare ungurească reuşită

Prima pagină Luni, 4 Aprilie 2011 • Chiar dacă a fost „invadat” preţ de cîteva ore, Clujul rămîne un oraş românesc •
Românii care au participat sîmbătă la inaugurarea statuiii lui Matei Corvin s-au simţit preţ de cîteva ore ca făcînd parte din diaspora. Zeci de steaguri ale Ungariei, Ungariei Mari, Ţinutului secuiesc, al celor 64 de comitate şi drapele arpadiene au împînzit Piaţa Unirii din Cluj, transformînd-o într-o parte a Ungariei – lucru punctat în discursul său de ministrul Resurselor Naţionale din Ungaria, Réthelyi Miklós. Drapelul României a fluturat doar în spatele podiumului oficial, alături de – evident – cel al Ungariei şi de steagul Uniunii Europene.
Manifestarea a început „pe ungureşte”, cu prezentarea evenimentului şi a oficialităţilor, cu accent pe participarea reprezentanţilor guvernului Ungariei. Oficialităţile române au fost ignorate aproape cu desăvîrşire, fiind prezentat doar primarul Sorin Apostu – care chiar a fost invitat să vorbească primul, evident în calitate de gazdă. Cu toate că lîngă acesta se aflau reprezentantul Guvernului Român în teritoriu – subprefectul Vasile Cosma – şi preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, acestora nu li s-a dat cuvîntul şi nici măcar nu au fost pomeniţi de către organizatori.
Imediat după Apostu, a vorbit ministrul Culturii, Kelemen Hunor care, deşi a reprezentat Guvernul României, s-a adresat mulţimii doar în limba maghiară, românii prezenţi putînd afla mesajul acestuia doar din gura translatorului. „Adevărul a învins – cel care a condus luptele magghiarilor din 1992 şi pînă acum a fost regele Mathias. În toată această perioadă soarta statuii a fost pusă în discuţie. A existat un primar – nici nu merită să-i amintim numele – care a vrut să scoată statuia”, a spus Kelemen, referindu-se la speculaţiile vremii privind presupusa intenţie a fostului primar, Gheorghe Funar de a desfiinţa statuia regelui Matei Corvin, ascunsă cică sub intenţia declarată, de renovare a grupului statuar. A urmat la micorfon vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, care a spus că restaurarea statuii lui Matei Corvin simbolizează cooperarea româno-ungară, dar şi pe aceea a permanenţei maghiare „pe aceste meleaguri”. De remarcat faptul că nici unul dintre oficialii maghiari nu s-a referit la teritoriul românesc, în discursurile lor statuia lui Matei Corvin fiind amplasată în Ardeal sau în bazinul Carpatic, nicidecum în România. Mai mult, următorul vorbitor, ministrul Resurselor Naţionale din Ungaria, Réthelyi Miklós, a cam mutat Clujul dincolo de graniţele ţării noastre. „Maghiarii care trăiesc aici au reuşit să-şi păstreze identitatea. Oraşul lor nu şi-a pierdut caracterul şi identitatea, numai că are denumiri diferite pentru toţi – pentru maghiari este Kolozsvár, pentru prietenii noştri români şi saşi este Cluj-Napoca, respectiv Klausenburg”, a spus Réthelyi, omiţînd că oraşul nostru are o singură denumire oficială, aceea de Cluj-Napoca, indiferent de cum ar dori unii să-i spună. „Noi clădim împreună acest oraş opulent cu comunitatea majoritară. Nu este nevoie să ne deghizăm, cum făcea regele Matia pe vremuri cînd vroia să-i dea o lecţie judelui Clujului. Nu trebuie să marcăm despicăturile de lemn ca să putem dovedi – Clujul este al nostru! Semnul nostru este acolo, aproape pe fiecare bucată de lemn, peste tot ce s-a clădit cîndva în oraş şi semnul nostru se găseşte şi pe statuia lui Matia Corvin, o statuie făcută pentru gloria istorică maghiară”, a spus reprezentantul Guvernului Ungariei, evocînd perioada în care Clujul s-a aflat sub ocupaţie maghiară. În acelaşi context, Réthelyi a spus că „Clujul este, totodată, şi un oraş modern. A fost deja modern şi pe vremurile Mileniului, deşi tîrgoveţii (probabil ţăranii români – n.r.) mînau cirezile în preajma oraşului. Totuşi, aici au apărut prima oară, pe străzile acestuia, în Ungaria, după Pesta, birjele silenţioase (în care se plimbau nobilii maghiari – n.r.) cu roţi de cauciuc”, a evocat acesta imaginea Clujului de altădată, adăugînd că descendenţii maghiarilor clujeni, care după cel de-a doilea război mondial  s-au instalat în Ungaria, „au nu numai o identitate budapestană, ci şi clujeană – transilvăneană – la fel ca mulţi maghiari care trăiesc în afara Ungariei”. Referindu-se la aceştia din urmă, ministrul ungur a subliniat: „urmărim cu grijă soarta maghiarilor din bazinul Carpatic”, fără să facă nici o referire la ţările în care aceştia trăiesc şi la cetăţenia pe care o au. 
Secretarul de stat din Ministerul Român al Culturii, Vasile Timiş, a fost al şaptelea vorbitor, după discursurile reprezentantului Ministerului Culturii din Ungaria, Szõcs Géza, şi cel al pastorului Tökes Lászlo. În discursul său, din care precizăm că am citat cu exactitate, potrivit exprimării, acesta din urmă s-a referit la declaraţiile premierului ungar Orbán Viktor, făcute pe 15 martie, cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni, şi la reacţia pe care acesta au generat-o în rîndul partidelor de Opoziţie din România. Declaraţii care, „după cum ei ştiau bine, nici nu s-au făcut, a generat o dezbatere politică hilară şi retrogradă din partea Opoziţiei post-comuniste pseudo-liberale, iarăşi încercîndu-se de a acumula capitol politic ieftin pe seama pericolului maghiar. Cînd ne amintim despre generali cu mîna plină de sînge şi despre politicieni de duzină care se înfruptă din trupul politicului ultranaţionalist-şovin avem datoria să nu uităm şi să redăm locurile de cinste cuvenite  persoanelor care au contribuit decisiv la posibilitatea de a avea acest moment solemn azi”, a spus Tökes, evocînd personalitatea revoluţionarului Octavian Buracu şi pe cea a Doinei Cornea, care „s-au alăturat cauzei statuii şi în spiritul dreptăţii lui Matiaş cu ungurii au făcut eforturi deosebite pentru convieţuirea paşnică în Cluj”. Totodată, acesta a mulţumit premierului Emil Boc şi primarului Sorin Apostu „cei care au reuşit să dea uitării era lui Cauşescu  şi a lui Funar în care a fost greu să fii maghiar în Transilvania…A sosit timpul ca, redobândindu-ne drepturile individuale şi colective, mîndria personală şi naţională, să fie din nou un lucru bun să fii maghiar în Transilvania şi în Ungaria. Iarăşi e bine să fii român în ţara lui Ştefan, este şi va fi un lucru bun să fii maghiar în ţara lui Matiaş, este şi va fi un lucru bun să fii maghiar, român în Europa”, a încheiat pastorul reformat, sugerînd parcă, faptul că locul românilor ar fi doar dincolo de Carpaţi. Cît despre  ţara lui Matei Corvin, nu ştim cu exactitate la ce a făcut aluzie vorbitorul, întrucît istoria spune că acesta a fost regele român al Ungariei.
Evenimentul a fost presărat de manifestări artistice – dansuri de epocă şi momente corale. La finalul discursurilor, reprezentanţii bisericilor maghiare din România au sfinţit statuia, ceremonia încheindu-se cu depuneri de coroane.
Adriana STUPAR
Foto: I. PETCU

Statuia lui Matei Corvin a ajuns la inaugurarea finală şi… oficială

Prima pagină Vineri, 1 Aprilie 2011
Cu toate că municipalitatea clujeană a inaugurat statuia lui Matei Corvin la finalizarea lucrărilor, reprezentanţii UDMR au anunţat la acea vreme că nu este vorba despre inaugurarea oficială a monumentului. Aceasta va avea loc sîmbătă, de la ora 14, în prezenţa premierului Emil Boc, a ministrului Culturii, Kelemen Hunor, precum şi a  reprezentanţilor guvernului ungar - viceprim-ministrul Semjén Zsolt, ministrul Resurselor Naţionale, Réthelyi Miklós, şi secretarul de stat Szõcs Géza. Totodată, la ceremonie va lua parte pastorul Tökes Lászlo, vicepreşedinte al Parlamentului European, precum şi Kántor Lajos, preşedintele Asociaţiei ”Kolozsvár Társaság”.
Reprezentanţii bisericilor maghiare din România vor sfinţi statuia, iar ca moment artistic, trupa de dans a Colegiului ”Bethlen Gábor” din Aiud va prezenta dansuri din epoca Renaşterii.
Ceremonia oficială se va încheia cu depunere de coroane. Precizăm că restaurarea a fost posibilă datorită eforturilor comune ale guvernelor României şi Ungarei, ambele participînd cu sume egale la restaurarea grupului statuar.

Adriana STUPAR